1,303 matches
-
trebuie să-l legene toată noaptea, să-i treacă de frică. În loc să fie înduioșată, femeia scoase un suspin de ușurare. — Eu n-am copii, spuse, nu sunt măritată. — Tânără, drăguță, o pradă numai bună pentru vânătorii de zestre. Ea clipi cochet, părând, în privința ipotezelor, să nu aibă vreo obiecție. În privința concluziei însă, spuse : — Lasă că mă descurc eu... — N-aș fi așa sigur de asta. Cei care pândesc câștigurile mari sunt foarte periculoși. Iar o femeie singură e exact ce le
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înaintea lucrurilor. Apoi întrebă într-o doară : Cine-i Sanda ? Maestrul păpușilor făcu semn cu capul. Fata venea, dansând parcă. Își aruncă, din mers, rujul și oglinjoara în poșetă, se opri în dreptul lor, zâmbind, și își trecu, într-un gest cochet, o șuviță după ureche. — O să lipsesc vreo două ore, spuse. Mă întorc la timp să aranjez vitrina pentru mâine. — Magdalena ? întrebă Tili, străduindu-se să înțeleagă. Ea se întoarse și zâmbi iarăși. Își puse mâna într-a lui, dar nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a orașului. Amândoi eram contemplativi, fără sporovăiala, glumele sau confidențele pe care le Împărtășisem În ultimele nouă ore pe care le petrecuserăm Împreună - nouă ore care păreau câteva minute. Am intrat pe aleea scurtă, nepavată, a unei case mici și cochete În stil colonial și am parcat mașina. — M-am distrat foarte bine În seara asta. Azi, În seara asta, toată chestia. Mulțumesc pentru că m-ai condus și pentru cină - pentru toate. Nu părea să se grăbească să iasă din mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
să pună în valoare în felul acesta conturul și adâncimea "minunaților ei ochi", ale "sprâncenelor ei minunate" și în același timp să mascheze partea de jos a feței, gura pe care o găsește "prea mare" și bărbia "prea scurtă". "Sunt cochetă", mărturisește ea în jurnal în chip de concluzie, rușinată că-și simte fremătând "trupul de fecioară". Nu există printre gesturile mele măcar unul care să nu fie studiat și ivit dintr-un gând ascuns". Discuțiile pe care le poartă Catherine
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întrebările rămase fără răspuns. Așa frivole cum sunt, flirturile Catherinei au darul de a o reconforta. Îi confirmă propria valoare, îi întăresc încrederea în sine, în puterea sa de seducție. De la un flirt la altul, observă tânăra, devine tot mai "cochetă", chiar "teribil de cochetă", în așa măsură încât ajunge să se mustre singură. Are de-acum 23 de ani, dar tot n-a ajuns "la o conviețuire cordială între cuget și trupul cel netrebnic". În schimb, succesul său la bărbați
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din zilele noastre, continuă Olivier de Tréville, sunt "pline de prospețime, de candoare, de grație în simplitatea lor, asemenea unor trandafiri, care se deschid la douăzeci de ani pentru a răspândi [...] mireasma nobilului lor suflet". Ele sunt "surâzătoare, [...] cam prea cochete, poate... [...] însă fără răutate". Într-un cuvânt, conchide el, au păstrat, "maestre dragă, neatinsă neprihănirea sufletelor lor feciorelnice care este în continuare întreagă, nicidecum "semi"". Nu toți cititorii romanului Les Demi-Vierges au dovedit același optimism. Ba chiar dimpotrivă, dacă ar
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Educația primită, tabuurile morale, "loialitatea absolută și pătimașă" față de soțul său o înfrânează multă vreme. Tânăra rezistă, își face un titlu de glorie din a rămâne o soție credincioasă și devotată. Începând cu 1928 totuși, Anaïs se pomenește flirtând. Devine cochetă, îi place să se gătească. În timpul recepțiilor mondene, caută să-i subjuge și să-i farmece pe bărbați. Se lasă atrasă în jocuri de roluri cu aceștia, își asumă diverse personalități și se joacă, preț de o clipă, de-a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Bood așteaptă această debarcare, speră din tot sufletul ca ea să aibă loc. În ultimele zile ale lunii mai 1944, liceana, având parcă o presimțire, o visează în fiecare noapte. Crescuse și se maturizase din iunie 1940, însă rămăsese la fel de cochetă. În cei patru ani de conflict, Micheline nu își refuzase flirturile cu germanii. Pentru că, după cum mărturisește ea, "moare de urât" în Franța aceea pétainistă și moleșită, iar dacă "nemțălăul", dușman al Franței dintotdeauna, este în sine vrednic de ură, germanii
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Într-adevăr, către sfârșitul anilor '40, "nenorocita de Zoé" nu se abține, cu toate că este logodită cu Thibauld, să flirteze după bunul-plac. Tânăra își exteriorizează astfel latura donjuanescă moștenită de la mama ei, care rămăsese și la 50 de ani o "mare cochetă". Lui Zoé îi place să-și sporească numărul de cuceriri, chiar dacă, sau mai bine spus mai ales dacă este vorba de iubiții prietenelor ei. Ca atâția alții, André nu se poate sustrage nici el acestei reguli. Cade în mrejele acestei
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
calvarul" educației sale sentimentale. Această educație începuse destul de devreme, la colegiu, și stătuse de la început sub semnul cruzimii. La începutul romanului, naratorul încă își mai amintește cât de mult fusese, ca adolescent, "martirizat" de "afurisitele de mici protestante", de "viclenele cochete" care, pretextând că vor să-și păstreze neîntinată virtutea, îl "torturaseră în fel și chip". Își mai amintește încă de flirturile acelea, de zbaterile acelea amoroase în cursul cărora sinistrul se întâlnea cu ridicolul. Într-o seară reușise, în urma unor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
elimină în totalitate, scriitorul american estompează, nuanțează figurile îngerului și demonului, care aveau un rol structurator atât de important în literatura perioadei Belle Époque. Cu certitudine, femeile care flirtează sunt înfățișate în romanul său ca niște "torționare", ca niște "viclene cochete", dar este vorba, pentru a relua expresia lui Bab, de niște "virgine afurisite", care habar nu au de răul pe care-l fac băieților. Chiar și Leslie, cea mai bolnavă dintre toate, este într-un fel, după cum sugerează romancierul, în
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și să-l păstreze. Astfel, precizează acestea, care mai de care, trebuie să știi să te faci frumoasă, să porți rochia lui preferată, să te arăți veselă, binedispusă, să aduci discuția la subiectul lui preferat, într-un cuvânt, să rămâi cochetă. "Zâna căminului" nu trebuie să transforme și să înfrumusețeze doar decorul acestuia, ci și să se metamorfozeze ea însăși, la ora la care soțul se întoarce de la slujbă, într-o ființă de vis. Acum femeia nu mai trebuie să fie
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unul din multele "unghere întuecoase" de care pot profita îndrăgostiții. Sylvie Vartan, viitoarea soție a lui Johnny, așteaptă și ea cu nerăbdare seara aceasta. Speră chiar că va fi "cea mai frumoasă pentru-a merge la dans" și că rochia cochetă pe care "și-a dorit-o și cusut-o pic cu pic va fi șifonată, iar părul aranjat cu grijă, ciufulit de mâinile" iubitului ei... Iubitorii adevăratului cântec francez au luat multă vreme în derâdere aceste șansonete roz-bombon. Termenul yé-yé
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Șoseaua Kisseleff, înțesată de hoteluri particulare acoperite cu țiglă. Colonadele lor, curțile, balcoanele sînt martorii speranțelor dinainte de război... Orașul cucerește spațiu. "Șoseaua se lărgește: hinterlandul său împădurit se lasă pradă parcelării și betonului armat. Se naște un oraș cu vile cochete înconjurate de grădini sau pierdute în spații ample, cum ar fi de pildă parcul Filipescu. Șoseaua înconjoară o construcție elegantă și ruinată care este Arcul de Triumf al Victoriei, apoi urcă spre hipodrom, spre terenul de golf, spre aeroport, se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sau unei clase date, absolvind anumite examene, obținînd anumite titluri, profesor, doctor, conte etc., oamenii dobîndesc, prin tradiție, o parcelă de prestigiu, chiar dacă nu au nici o valoare personală, nici un talent propriu. Directorul de fabrică în biroul lui, stewardesa în uniformă cochetă, magistratul în robă neagră, ofițerul cu pieptul acoperit de decorații, toți ies din comun și impun respect. În schimb, prestigiul persoanelor este independent de orice semn exterior de autoritate sau de loc. El emană în întregime de la persoana care, încă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mine; cunosc prea bine atmosfera de acolo, știu că pentru noi cuvântul piață e urmat în mod natural de particula „de la Concorde“ și evocă șampanie, bărbați galanți, clipe fierbinți pe vreo terasă șic inundată de vegetație ori în vreo garsonieră cochetă, mă rog, în funcție de anotimp și de posibilități... Ei bine, de la așa ceva și până la aglomerarea de tarabe unde facem cel mai dificil shopping cu putință e o distanță ca de la cer la pământ, dar nu vă lăsați copleșite, cu timpul vă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
se redresa prin rugăciune, de a elimina din minți gîndurile legate de iubiri profane și de a-și domina, în spațiul sacru, excitațiile. Nu reușesc, iar acest eșec le face „gîndul mai amar” și le deviază exasperarea în blasfemie. Despre „cochete” și „cocote” E greu de spus cîtă admirație și cîtă ironie este în versul „Pe drum e-o lume leneșă, cochetă”, din „Amurg violet”.2) „Cochetă” are și valoare descriptivă, și valoare morală. Poate fi echivalat prin „elegantă”, „distinsă”, dar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sacru, excitațiile. Nu reușesc, iar acest eșec le face „gîndul mai amar” și le deviază exasperarea în blasfemie. Despre „cochete” și „cocote” E greu de spus cîtă admirație și cîtă ironie este în versul „Pe drum e-o lume leneșă, cochetă”, din „Amurg violet”.2) „Cochetă” are și valoare descriptivă, și valoare morală. Poate fi echivalat prin „elegantă”, „distinsă”, dar și prin „dornică să epateze”. Aci, mai curînd prin asta. Lumea „leneșă [cu pași înceți n. m.], cochetă”, surprinsă în vers
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
provinciale în dupăamiaza unei zile de sărbătoare. în ciuda faptului că sună plăcut, „cochetă” e un cuvînt otrăvit. La auzul lui, aproape oricine se gîndește, mai întîi, la capcanele frivolității și abia după aceea la grație. Eminescu ne-a avertizat: „Cînd, cochetă, de-al tău umăr ți se razimă copila,/ Dac-ai inimă și minte, te gîndește la Dalila”.2) De altfel, mai tîrziu „cochetă și frivolă”, devin de nedespărțit. însă conform mentalității timpului, tot ce e cochet aparține orașului, civilizației: „Dați
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gîndește, mai întîi, la capcanele frivolității și abia după aceea la grație. Eminescu ne-a avertizat: „Cînd, cochetă, de-al tău umăr ți se razimă copila,/ Dac-ai inimă și minte, te gîndește la Dalila”.2) De altfel, mai tîrziu „cochetă și frivolă”, devin de nedespărțit. însă conform mentalității timpului, tot ce e cochet aparține orașului, civilizației: „Dați-mi, dați-mi strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ne-a avertizat: „Cînd, cochetă, de-al tău umăr ți se razimă copila,/ Dac-ai inimă și minte, te gîndește la Dalila”.2) De altfel, mai tîrziu „cochetă și frivolă”, devin de nedespărțit. însă conform mentalității timpului, tot ce e cochet aparține orașului, civilizației: „Dați-mi, dați-mi strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la Dalila”.2) De altfel, mai tîrziu „cochetă și frivolă”, devin de nedespărțit. însă conform mentalității timpului, tot ce e cochet aparține orașului, civilizației: „Dați-mi, dați-mi strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aparține orașului, civilizației: „Dați-mi, dați-mi strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul al XIX-lea) ajung să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul al XIX-lea) ajung să fie, nu o dată, „cocote”, profesioniste în arta seducției. Dar în timp ce „cochetă” mai are încă în el ceva amăgitor, „cocotă” e brutal, nu lasă nici o iluzie asupra persoanei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]