1,963 matches
-
și însoțitor); ... b) spațiu de recoltare subcompartimentat în spații cu destinația de recoltare de sânge și produse patologice pentru microbiologie, cu o suprafață totală de minimum 12 mp; ... c) spațiu de lucru diferențiat astfel: ... - hematologia, biochimia, serologia și imunologia pot coexista în aceeași încăpere cu o suprafață totală de minimum 16 mp, iar în cazul în care aceste activități se desfășoară în încăperi diferite, spațiul aferent fiecărei activități trebuie să măsoare cel putin 8 mp; - microbiologia necesită spațiu de lucru separat
NORMA din 12 august 2002 privind autorizarea şi funcţionarea laboratoarelor care efectuează analize medicale în sistem ambulatoriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144304_a_145633]
-
din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, incepand cu data de 1 aprilie 2001. Cum însă prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 87/2000 nu au fost modificate aceste articole, coexista două acte normative succesive, deopotrivă în vigoare, si anume cel anterior menționat, care abroga art. 7 din Legea nr. 3/1977 începând cu data de 1 aprilie 2001, si Ordonanță Guvernului nr. 73/1999 , care prin art. 86, completat prin
DECIZIE nr. 251 din 18 septembrie 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, în ansamblul sau, şi în special a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 şi ale art. 86 ultima liniuţa din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , ale art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 611/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139581_a_140910]
-
a fost editat textul, se putea pune semnul egalității între conceptele de avut obștesc și de economie națională - valoarea care este protejată prin cel de-al doilea alineat -, astăzi, în condițiile economiei de piață, în care, potrivit Constituției, proprietatea publică coexista cu proprietatea privată, aceasta identificare nu mai este posibilă. b) Departe de a fi părăsit că un concept legat exclusiv de regimul colectivist, termenul de economiei națională, îmbogățit în substanță prin apariția sectorului privat, reprezintă una dintre noțiunile de bază
DECIZIE Nr. 15*) din 6 februarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111839_a_113168]
-
efect invers, de creștere a gradului de cristalinitate. Conform datelor de literatură, structura cristalină a copolimerilor cu un conținut mai mic de 20% mol LL este în fază α. Structura cristalină a PA-6 implică trei forme diferite care, de regulă, coexistă în diferite proporții, în funcție de condițiile de procesare. De regulă, PA 6 cristalizează în formă α monoclinică (cristalizat în forma unei prisme dreptunghiulare oblice), în care lanțurile macromoleculare se află într-o conformație de zigzag complet extinsă și sunt grupate, în
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
suverane, în realitate, suveranitatea fie nu există, fie este limitată. În mare parte, state prewestfalice sunt fostele colonii și se regăsesc în Africa, America Latină, Asia și fostul spațiu sovietic. Structura extrem de eterogenă a sistemului internațional de după Războiul Rece, în care coexistă și concurează diferite logici cu privire la organizarea politică, economică, precum și realizarea politicii externe, a dat naștere mai multor scenarii cu privire la viitoarea organizare a sistemului internațional și forma pe care o va lua noua ordine mondială. Sistemul internațional în tranziție Odată cu sfârșitul
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
întemeiat pe competiția economică pașnică între state/ blocuri, în cadrul căruia chestiunile militare sunt adiacente (cel puțin la prima vedere). Următorul scenariu moderat este ordinea uni multipolară despre care vorbea Huntington și care se prezintă ca un hidbrid complex în care coexistă o superputere și câteva puteri majore. În cadrul acestei ordini mondiale, soluționarea principalelor probleme internaționale necesită acțiunea singurei superputeri, însă întotdeauna în combinație cu alte state majore; singura superputere poate bloca acțiunile coaliției de puteri majore pe chestiuni importante la nivel
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
de vânt. Substantivul izolează în sine, închide, absolutizează conținutul lexical. Verbul îl raportează la un substantiv sau la un substitut. În complementaritate cu aceste sensuri lexico-gramaticale, care condiționează poziția cuvântului în sistemul lexical al limbii, în planul semantic al constantei coexistă și o a doua categorie de sensuri lexico-gramaticale care condiționează în măsură însemnată poziția cuvântului în structura gramaticală a textului; verbul a lupta este ‘intranzitiv’ și, în consecință, nu se construiește cu complement direct: Am luptat în zadar.; substantivul luptă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
consecință, nu se construiește cu complement direct: Am luptat în zadar.; substantivul luptă este de genul ‘feminin’ și ca atare cere determinanților să se sincronizeze cu el în același gen: o luptă inegală și zadarnică. În planul semantic al variabilei coexistă mai multe sensuri gramaticale, într-un relativ izomorfism cu structura morfematică a flectivului; flectivul -au din structura cuvântului luptau, format din două morfeme: -a + u, exprimă patru sensuri gramaticale: ‘trecutul imperfectiv’ (timp + aspect) și ‘persoana a III-a’ ‘plural’ (persoană
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și nu mai realizează funcții sintactice. Acești termeni intră în clasa morfemelor (verbe auxiliare etc.) sau în clasa auxiliarelor sintactice în exprimarea unor categorii lingvistice mai largi (verbe semiauxiliare, adverbe de modalitate etc.), constituenți autonomi ai sistemului de semne gramaticale, coexistând alături de sistemul de semne lexicale în organizarea și funcționarea sistemului semiotic al limbii. Din punct de vedere deictic, clasele lexico-gramaticale își accentuează identitatea specifică, fie prin poziția lor în desfășurarea actului lingvistic, fie prin dezvoltarea unor categorii gramaticale al căror
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
denumește substanța în procesualitate: M-a prins o ploaie strașnică. vs M-a plouat strașnic. Perspectiva dinamică este prezentă în planul semantic al substantivelor postverbale (plecare, renaștere, citire, mers, stins etc.) sau al substantivelor exprimând acțiuni (luptă, bătălie etc.) dar coexistă aici cu perspectiva statică, într-un raport intern de permanentă oscilare între static și dinamic: „Pe plaiuri dunărene poporu-și opri mersul.” (M. Eminescu, I. p. 99) vs „Eu te fac s-auzi în taină/ Mersul cârdului de cerbi.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu sens lexical unitar și sens lexico-gramatical de substantiv; aducere aminte, băgare de seamă, bătaie de joc, băgător de seamă, învățătură de minte, luare aminte etc. GENUL SUBSTANTIVULUITC "GENUL SUBSTANTIVULUI" În planul semantic al constantei substantivului - tema lexicală, sensul lexical coexistă cu un sens lexico-gramatical de gradul II, genul; substantivul bărbat este de genul masculin, floare, de genul feminin, templu, de genul neutru. Genul este, la substantiv, o categorie semantică și are, parțial, natură semantică. Este o categorie semantică, întrucât fiecare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aminte), fără însă ca subiectivitatea asigurată de pronumele reflexiv să-i anuleze „tranzitivitatea”, impusă de nevoia descrierii unor limite exterioare sferei subiectului, ceea ce și face ca sintagma diatezei dinamice să cuprindă trei termeni obligatorii. La diateza dinamică, în semantica verbului coexistă trăsătura „subiectiv” cu trăsătura „obiectiv”: El își amintește (de) anii copilăriei. șsubiectț șverb predicatț șobiect (c. direct/indirect)ț La diateza activă, în semantica verbului coexistă trăsăturile „factitiv” și „obiectiv”: „El îi amintește șâl face să-și aminteascăț (de) anii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintagma diatezei dinamice să cuprindă trei termeni obligatorii. La diateza dinamică, în semantica verbului coexistă trăsătura „subiectiv” cu trăsătura „obiectiv”: El își amintește (de) anii copilăriei. șsubiectț șverb predicatț șobiect (c. direct/indirect)ț La diateza activă, în semantica verbului coexistă trăsăturile „factitiv” și „obiectiv”: „El îi amintește șâl face să-și aminteascăț (de) anii copilăriei.” Verbele a coborî și a urca înscriu, prin diateză, trăsătura semantică „subiectivitate”, implicită în conținutul lor lexical (Turmele coboară/urcă), în perspectiva trăsăturii „+uman”: se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1. certitudine - incertitudine; 2. realitate - irealitate; 3. implicare subiectivă - detașare obiectivă. Sfera semantică a fiecăruia din termenii corelativi ai paradigmei modului verbal se concretizează în combinarea diferită a diverșilor constituenți semantici. Pe de o parte, în interiorul aceleiași variante (forme) modale coexistă două sau mai multe trăsături semantice modale, iar, pe de alta, aceeași trăsătură semantică intră în dezvoltarea sferei semantice a mai multor moduri (variante, termeni corelativi modali). 1. Certitudinea se combină, de regulă, cu realitatea și cu detașarea obiectivă; subiectul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezent apare adesea fără conjuncția-morfem să, la persoana a III-a: „Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea pentru el bătrânul dascăl?” (M. Eminescu) În afara unor valori modale relativ „definibile”, conjunctivul poate prezenta multiple nuanțe modale, coexistând cel mai adesea în același context sintactic: • negarea unei eventualități oarecare, a posibilității realizării unei acțiuni; în propoziții interogative retorice, afirmative prin formă, negative prin înțeles: „Cui sa te plângi? Cui? Unde să te fi dus?...” (I.L. Caragiale) • contrazicerea unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și planul semantic al termenului subiect, precum și al celorlalți termeni cu care intră în relații sintactice: Priveliștea l-a încântat. Verbele (locuțiunile, expresiile verbale) realizează predicate sintetice (cele două componente semantice ale predicației - de natură lexicală și de natură gramaticală coexistă în structura aceluiași termen) cu diferite dezvoltări: • predicat simplu, realizat printr-un singur termen lexical: Femeia și-a ticăloșit proprii copii, și-a bătut joc de tot ce e mai sfânt în om, pentru a se închina unui singur zeu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și neuitat adăpost!” (I.L.Caragiale) • enunțuri infinitivale; desfășurarea predicației se întemeiază pe un infinitiv și pe intonația predicațională: „A nu se staționa aici!” Observații: În stilul conversației, mai ales în limbajul popular, cele două subtipuri de enunțuri, analitic și sintetic, coexistă în desfășurarea aceluiași enunț: „Da, vom lupta contra guvernului!” (I.L. Caragiale), „...Părinții lui îi răspunseră că da, mă puteau primi...” (M. Preda) Mai ales în stilul conversației și în stilul beletristic, se dezvoltă enunțuri complexe, prin articularea a două enunțuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
general în care se desfășoară acțiunea verbală, fiind expresie a circumstanțialității ca atare: „Lina, înzdrăvenită, golise cârciuma, trăsese obloanele la ferestre și acolo potrivise ospățul...” (E. Barbu, 109) În alte enunțuri, atributul descrie concomitent două sau mai multe caracteristici circumstanțiale; coexistă, cel mai frecvent, sensul de finalitate cu cel de condiție, circumstanța temporală cu cea cauzală: „O pătură groasă de întuneric greu îmi păru că se desprinde, că mi se ridica de pe suflet și de pe inima mea care, ușurată ca de sub
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coordonare copulativă se realizează prin două mijloace principale: • joncțiune; prin conjuncții (locuțiuni conjuncționale): și, nici, iar, și cu, precum, și, nu numai... ci (dar) și, atât... cât și, cu, împreună cu; • juxtapunere; prin pauză între termenii relației. Cele două mijloace pot coexista în desfășurarea aceleiași relații de coordonare sau se pot actualiza numai câte unul. Se întrebuințează amândouă, când relația de coordonare implică mai mulți termeni; primii se coordonează prin parataxă iar între ultimii doi se folosește conjuncția și: „Și biata, zgârcindu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nivelul gândirii, a acestei experiențe de viață, situată în sfera generalului, la un grad maxim de abstractizare; • lingvistică, a subordonării „reprezentării” ontologice și interpretării logice față de specificul dezvoltării discursive, înscrisă într-un sistem lingvistic dat, în care individualul și generalul coexistă într-o dinamică proprie limbii ca sistem semiotic distinct și a unei limbi anumite totodată. Prin luarea în considerare a celor trei perspective, se impune o deosebire de esență între relațiile sintactice construite și marcate, în planul expresiei, prin conjuncțiile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
au dezvoltare propozițională) - nu realități opuse mutual, în mod obiectiv, ci realități intrate în mod subiectiv în opoziție, aduse în opoziție din perspectiva viziunii despre lume a protagoniștilor actului comunicării lingvistice sau a viziunii încorporată în limbă, dar care unități coexistă: N-a citit romanul dar vorbește cu dezinvoltură despre valoarea lui. Uneori, termenii coordonați nu sunt nici opuși semantic, nici incompatibili, dar sunt opuși sintactic, întrucât coexistența lor contrazice sau deviază de la anumite principii (etice, estetice etc.): A știut totul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
început dar a tăcut., Acum știe că a fost mințit mereu, dar se lasă în continuare manipulat de ea. • Unitățile coordonate prin conjuncția ci exprimă prin planul lor semantic „realități” opuse în mod obiectiv și care, de aceea, nu pot coexista în simultaneitate: Copilul a fost determinat să apere nu adevărul ci minciuna. Înscriind discuția în plan lingvistic, identitatea diferită a relațiilor construite și marcate prin cele două conjuncții se relevă în chiar mecanismul de funcționare a limbii, în actul lingvistic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe atunci, după război.” (M. Eliade, 486), „.. Se împământenise luând de soție pe Ilinca Basarab, cea din urmă moștenitoare a vechii familii domnești...” (Al. Odobescu, 123) În structura apozițiilor cumulative, coexistă termeni-secunzi în nominativ cu termeni acordați în caz cu termenul-bază: „Sau crede că numai într-o asemenea grădină de vară (...) îl va regăsi pe el, pe ursitul ei, poetul, pe Adrian?” (M. Eliade, 502) Dacă se realizează substantival, termenul secund
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conținut moral sau etic, reducând conceptul la nivelul de dezvoltare a produsului sau a marketingului. În practică, nu există nici un motiv pentru care abordarea oportunistă cu cea morală (sau altruistă) să se excludă reciproc. Mai mult chiar, cele două viziuni coexistă, deja, în majoritatea companiilor. În funcție de diversele valori și culturi, companiile implementează RSC din motive altruiste care sunt diferite de rațiunile care țin de afaceri. Dar rareori vom întâlni altruismul ca singurul factor sau factorul dominant motivator. Abordarea oportunistă intră în
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
mai întâi prin construcțiile sale modeste de locuit, impresionând, însă, prin echilibrul proporțiilor și încadrarea în peisaj, își dezvăluie, totuși, adevărata frumusețe prin bogăția și varietatea țesăturilor, folosite la confecționarea costumelor sau pentru ornarea interioarelor. Funcționalitatea practică și cea estetică coexistau într-o simbioză perfectă, tulburată doar de intruziunea deseori neinspirată a unor tendințe de modernizare, fenomen generalizat în contemporaneitate. Necesitățile vieții de zi cu zi, dar și un simț aparte al frumosului, au determinat din cele mai vechi timpuri dezvoltarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]