13,334 matches
-
școlare și al școlii este dominată de raporturile profesori-elevi și elevi-familie- școală. În practica școlară și îndeosebi în literatura pedagogică se acceptă și se susține că există o relație strânsă între nivelul învățării elevilor și comportamentul motivat specific pentru sarcinile cognitive. Cu toate acestea, efectele contactului dintre motivele induse de cadrele didactice și realizările elevilor nu sunt pe deplin cunoscute. Profesorii folosesc în opiniile lor despre motivația elevilor calificative de înaltă, medie, joasă, de elev motivat sau nemotivat. Majoritatea lor cred
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pe această bază. Se observă în munca învățătorilor și profesorilor o slabă preocupare în a stabili cu claritate și suficientă consistență logică obiectivele educaționale, de a organiza eficient procesul instructiveducativ, astfel încât gradul creării de efecte stimulative la nivelul blocurilor cognitive și de control să fie ridicat. Ca beneficiari ai acestor eforturi, elevii sunt permanent realizatori de ipoteze privind forța și saturația stimulilor pe care-i primesc, de enunțuri comparative asupra stilului și eficienței comportamentelor profesorilor. În condițiile concrete ale procesului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sistemul de factori care să dinamizeze actul învățării amintim: solicitarea gândirii și a creativității, strategiile de dirijare a activită ților de învățare, pregătirea temeinică pentru lecție etc. Dar procesul de învățământ nu este numai un proces de asimilare a elementelor cognitive și operaționale. Profesorul este acela care comunică și transferă: stiluri de abordare și învățare ale domeniului, structuri afective și atitudinale, modele de reconstrucție și evaluare a câmpului științific etc. Mecanismul care constituie rețeaua interacțiunilor de comunicare și receptare reciprocă a
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și totuși ele să se deosebească prin forța cu care- și susțin atitudinile, prin forța defensivă față de schimbarea atitudinii lor. Acest aspect este denumit intensitatea atitudinii și reflectă forța reacției afective. Intensitatea atitudinii se referă la toate componentele ei (cognitivă, afectivă, comportamentalăă. Intensitatea și direcția atitudinii, deși par asemănătoare din punct de vedere al conținutului, sunt totuși parametri diferiți ai calității (valoriiă ei. Între intensitatea și direcția (orientareaă atitudinii există o corelație și anume: cu cât ne depă rtăm de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pentru individ sau grup, iar, pe de altă parte, atitudinile sunt dobândite prin interacțiune cu alții în procesul socializării individului, a formării personalității sale. Rosenberg și Hovland (1960ă consideră că atitudinea este o combinație tridimensională de reacții afective, comportamentale și cognitive față de un obiect. Orice atitudine include in structura ei trei componente: - o componentă cognitivă care cuprinde cunoștințe, credințe, convingeri ale subiectului despre obiectul atitudinii. Această componentă rezultă din perceperea și conceptualizarea obiectului atitudinii. Baza ei cognitivă poate varia cantitativ și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cu alții în procesul socializării individului, a formării personalității sale. Rosenberg și Hovland (1960ă consideră că atitudinea este o combinație tridimensională de reacții afective, comportamentale și cognitive față de un obiect. Orice atitudine include in structura ei trei componente: - o componentă cognitivă care cuprinde cunoștințe, credințe, convingeri ale subiectului despre obiectul atitudinii. Această componentă rezultă din perceperea și conceptualizarea obiectului atitudinii. Baza ei cognitivă poate varia cantitativ și calitativ de la un individ la altul: unii se limitează doar la propria experiență
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
reacții afective, comportamentale și cognitive față de un obiect. Orice atitudine include in structura ei trei componente: - o componentă cognitivă care cuprinde cunoștințe, credințe, convingeri ale subiectului despre obiectul atitudinii. Această componentă rezultă din perceperea și conceptualizarea obiectului atitudinii. Baza ei cognitivă poate varia cantitativ și calitativ de la un individ la altul: unii se limitează doar la propria experiență de viață și ignoră sursele alternative de cunoaștere, în timp ce alții adoptă o atitudine prin simplă imitație sau contagiune. - o componentă afectivă care
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
manifestându-se printr-o intensitate variabilă și prin orientarea pozitivă, negativă sau neutră a trăirii. - o componentă comportamentală care se referă la intențiile si tendințele acționale ale subiectului în relațiile sale cu obiectul, cu realitatea. Ele sunt consecințe ale elementelor cognitive și afective. În această privință, este necesar să facem distincția între comportamentul atitudinal și comportamentul derivat din atitudine. Comportamentul atitudinal constă în exprimarea verbală, afectivă sau prin alte mijloace de comunicare a atitudinii. Într-o exprimare sintetică am putea spune
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
necesar să facem distincția între comportamentul atitudinal și comportamentul derivat din atitudine. Comportamentul atitudinal constă în exprimarea verbală, afectivă sau prin alte mijloace de comunicare a atitudinii. Într-o exprimare sintetică am putea spune că orice atitudine are un conținut cognitiv, o coloratură afectivă și exprimă o intenție comportamentală. Între cele 3 elemente nu există totuși un acord deplin; uneori, ceea ce simțim nu e în acord cu ceea ce gândim despre ceva și nu întotdeauna acționăm conform sentimentelor noastre. Lipsa acestui acord
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
astfel respins modelul unifactorial susținut de Fishbein și Ajzen și de A.H. Eagly și S. Chaiken. În forul intern, subiectiv al individului, formarea atitudinii parcurge drumul de la nedeterminare la cristalizare în ceea ce privește toate cele componente ale sale. Astfel, în plan cognitiv, ideile și cunoștințele dobândesc grade de întemeiere, de la aproximare al apodicticitate; în plan afectiv, trăirile trec de la emoție la sentimente și preferințe axiologice; sub aspect comportamental, intențiile subiectului trec de la nehotărâre la decizie, indiferent dacă obiectul atitudinii este o realitate
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ale atitudinii este subliniată și de N. Mărgineanu atunci când arată că orice atitudine este o idee învăluită într-un sentiment, pusă în slujba unei tendințe comportamentale. II.3 Atitudini și valori Cercetări recente evidențiază că o atitudine ale cărei aspecte cognitive, afective și conative sunt congruente, prezintă o mai mare rezistență în fața unei tentative de influențare și orientează comportamentul ulterior al individului; în același timp pentru a evita disonanța, indivizii sunt, in general, motivați să stabilească un anume acord între
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
efectivă este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență între gând, vorbă și faptă. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiective care exprimă poziția unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv și dă expresie unor interese particulare sau colective. Orice opinie se bazează pe o anumită cunoaștere, fie ea și incompletă, a obiectului sau domeniului la care se referă. Oamenii nu pot să-și formeze și să-și exprime opinii, decât
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
în mod corespunzător atitudinile lor în comportamente corespunzătoare ă; - gradul de implicare a subiectului, activismul său (o persoană cu un grad mai ridicat de implicare în acțiune se va comporta, în mai mare măsură în conformitate cu atitudinile saleă; factori de ordin cognitiv (nivelul cunoștințelor și convingerile unei persoane sunt predictori puternici ai comportamentului săuă; - intensitatea, tăria atitudinilor (determinate de cunoștințele pe care acestea se bazează, de modul lor de achiziționare, de locul lor în structura de ansamblu a personalitățiiă; - accesibilitatea unor atitudini
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
acord. Din perspectiva teoriei comunicării, persuasiunea trebuie înțeleasă ca un proces prin care opțiunile decizionale sunt intenționat limitate sau extinse prin interacțiunea mesajelor, surselor, receptorilor, un proces prin care atitudinile, credințele și opiniile sau comportamentele sunt schimbate printr-o restructurare cognitivă a imaginii despre lume, a imaginii de spre lume a cuiva sau a cadrului său de referință. Atunci când trebuie să analizăm o comunicare, ne întrebăm cine, ce, cui și cum spune. Astfel, comunicarea poate fi deschisă printr-o schemă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ca pe un proces rațional, oamenii fiind motivați să fie și să apară în ochii celorlalți consecvenți în ceea ce spun sau ceea ce fac, astfel încât atitudinile și acțiunile lor să nu mai fie discrepante (Heider, 1946 - modelul teoretic al echilibrului cognitiv, Osgood și Tannenbaum, 1995 - teoria congruenței, Festinger, 1957teoria disonanței cognitiveă. În cele ce urmează vom detalia doar teoria disonanței cognitive deoarece este una dintre cele mai bine reprezentate ale schimbării de atitudine în planul cercetărilor empirice, dar și al modelelor
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sau ceea ce fac, astfel încât atitudinile și acțiunile lor să nu mai fie discrepante (Heider, 1946 - modelul teoretic al echilibrului cognitiv, Osgood și Tannenbaum, 1995 - teoria congruenței, Festinger, 1957teoria disonanței cognitiveă. În cele ce urmează vom detalia doar teoria disonanței cognitive deoarece este una dintre cele mai bine reprezentate ale schimbării de atitudine în planul cercetărilor empirice, dar și al modelelor și explicațiilor alternative. Dincolo de toate acestea teoria a pus în evidență importanța componentei comportamentale a atitudinii, unitatea atitudinii manifestată prin
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
al modelelor și explicațiilor alternative. Dincolo de toate acestea teoria a pus în evidență importanța componentei comportamentale a atitudinii, unitatea atitudinii manifestată prin nevoia de consistență și a dat un impuls nou cercetărilor în domeniul relațiilor dintre atitudine și comportament. Consistența cognitivă este o stare psihologică în care cognițiile, atitudinile și comportamentele unei persoane sunt compatibile între ele. Festinger susține că atunci când această motivație de a menține consistența cognitivă este prea puternică, se poate ajunge la comportamente iraționale. Disonanța cognitivă este o
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
dat un impuls nou cercetărilor în domeniul relațiilor dintre atitudine și comportament. Consistența cognitivă este o stare psihologică în care cognițiile, atitudinile și comportamentele unei persoane sunt compatibile între ele. Festinger susține că atunci când această motivație de a menține consistența cognitivă este prea puternică, se poate ajunge la comportamente iraționale. Disonanța cognitivă este o stare psihologică neplăcută care apare atunci când oamenii se confruntă cu două cogniții contradictorii. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oamenii constată o disonanță între
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
comportament. Consistența cognitivă este o stare psihologică în care cognițiile, atitudinile și comportamentele unei persoane sunt compatibile între ele. Festinger susține că atunci când această motivație de a menține consistența cognitivă este prea puternică, se poate ajunge la comportamente iraționale. Disonanța cognitivă este o stare psihologică neplăcută care apare atunci când oamenii se confruntă cu două cogniții contradictorii. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oamenii constată o disonanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
că atunci când această motivație de a menține consistența cognitivă este prea puternică, se poate ajunge la comportamente iraționale. Disonanța cognitivă este o stare psihologică neplăcută care apare atunci când oamenii se confruntă cu două cogniții contradictorii. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oamenii constată o disonanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una din căile principale de rezolvare este schimbarea de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
excelență o „teorie a justificării”, ( efortului, deciziilor dificile, comportamentelor discrepante cu atitudinileă, iar schimbarea de atitudine ce survine este prețul plătit acestei nevoi de justificare. După cum se poate observa, teoriile consistenței permit predicția schimbării atitudinale în sensul echilibrului și consonanței cognitive, al modificărilor atitudinii în sensul sporirii congruenței în direcția ridicării gradului de dezirabilitate a acțiunilor interzise. CAPITOLUL III OPTIMIZAREA CONCEPTELOR Pentru operaționalizarea conceptelor prezentate anterior s-a făcut o analiză a influenței pe care o are succesul și eșecul asupra
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
subiect și eșecul în sarcină sunt disonante, iar reducerea acestei disonanțe pe care pe resimte elevul nu poate fi realizată decât prin modificarea atitudinii față de sarcină, eșecul nefiind modificabil pe termen scurt. Așa încât, ca o consecință firească a reducerii dinonanței cognitive, elevul adoptă o atitudine mai negativă față de disciplina de studiu, desconsideră această disciplină așa încât să restabilească consonanța și să minimalizeze efectele frustrării generate de eșec. Aceste efecte se răsfrâng, așa cum am demonstrat anterior, asupra întregii activități școlare, asupra atitudinii față de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Ion Agârbiceanu; 2 Cf. Cornelia Stoica, Eugenia Vasilescu, Literatura pentru copii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996 Codrul Ghicanilor de Alexandru Vlahuță; Peste 50 de ani de I. L. Caragiale; Moș Miron prisăcarul de Cezar Petrescu. 2. L Legenda îmbogățește fondul cognitiv și afectiv al copiilor, dezvoltându-le capacitățile intelectuale și verbale, trăsăturile de voință și caracter. Legendele istorice prezintă faptele oștenilor români și ale domnitorilor care au pătruns în conștiința poporului român, ca simboluri ale demnității naționale. Personaje foarte cunoscute sunt
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ORDINE. C cadență [pace]. Reglementarea VITEZEI; dozarea TEMPOULUI într-o narațiune. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, RITM. cadru [frame]. Un set de date mentale conexe reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și înțelegerea acelor aspecte (Minsky). Cadrul cognitiv al unui "restaurant", de exemplu, e o rețea de date aparținînd funcțiilor etc., pe care le au îndeobște restaurantele. Mai general, NARAȚIUNEA poate fi considerată un cadru ce permite anumite feluri de organizare și anumite interpretări ale realității. Cadrele sînt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
3) Temă → (Eveniment)* + Scop (4) Intrigă → Episod* (5) Episod → Scop secundar + Încercare* + Rezultat (6) Probă → Eveniment* Episod (7) Rezultat → Eveniment* Stare (8) Rezolvare → Eveniment* Stare (9) Scop secundar Scop → Stare dorită Personaje (10) Locație → Stare Timp ¶Dezvoltate de cercetătorii psihologiei cognitive și ai inteligenței artificiale, gramaticile povestirii au influențat decisiv studiul efectelor variabilelor de structură și conținut asupra memoriei, ca și înțelegerea textelor narative: ele sînt încercări de a surprinde schemele structurale abstracte care permit reținerea și înțelegerea narațiunii ¶Black, Bower
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]