1,273 matches
-
albastru-violet, colțurile și muchiile armelor străluceau, trasate cu tușe fine pe bază de alb, albastru de Prusia și un pic de roșu și galben. Pictorul de război lucrase mai ales la privirea cavalerului din prim-plan, care, fiindcă avea viziera coifului ridicată, era singurul căruia i se vedea fața - mai bine zis, o parte din ea (ceilalți o aveau acoperită de chivărele coborâte): ochi Îngândurați, absenți, Înfipți Într-un loc neștiut, uitându-se la ceva ce privitorul nu vedea, dar intuia
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
legături directe și nu-meroase pentru că egiptenii nu puteau accepta în religia lor elemente atît de impor-tante din religia geților dacă aceste popoare nu se cunoșteau bine și nu aveau moduri de gîndire compatibile. Ca dovadă arheologică este ,,ochiul interior” de pe coiful descoperit la Coțofenești datat în secolul Vll î.e.n., simbol religios care se găsește pe pereții multor temple din Egipt. Izvoarele grecești ne spun că Orfeu care ar fi trăit înainte de războiul Troiei, ar fi adăstat ceva vreme în această țară
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
neamurilor germane un sistem de spoliere prin impozite pe care aceștia nu l-au acceptat și au pus de o răzmerită. Guvernator peste aceste ținuturi nou trecute la ,,civilizație” era Varus care a trebuit să se împăuneze cu sabie și coif împotriva triburilor cheruscilor, brucților, chaților și marsilor iar cel care a clocit răscoala a fost cheruscul Arminius. În pădurea Teutoburg, generalul Ariminius împreună cu armata lui de răsculați i-a nimicit pe romani iar guvernatorul și-a spălat rușinea, punîndu-și capăt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
prima este ocupată de decedat însoțit de o mulțime de obiecte din fier, argint aurit și aur iar în a doua au fost descoperite scheletele a doi cai și un car cu patru roți. Printre obiectele descoperite este și un coif din argint aurit care are imprimat obrăzarul drept un șoim aurit care ține în cioc un pește iar în ghiare un miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în cioc un pește iar în ghiare un miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul sau pasărea măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea cealaltă. Pe fruntea coifului sînt doi ochi identici cu cei de pe coiful descoperit la Poiana Coțofenești datat pentru secolul Vll î.e.n. Tăblița menționată arată bunele relații care erau în acele vremuri între sarmați și geți și ele vor fi tot așa încă vreo 700
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul sau pasărea măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea cealaltă. Pe fruntea coifului sînt doi ochi identici cu cei de pe coiful descoperit la Poiana Coțofenești datat pentru secolul Vll î.e.n. Tăblița menționată arată bunele relații care erau în acele vremuri între sarmați și geți și ele vor fi tot așa încă vreo 700 de ani de nu le-ar fi cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pref. V. Fanache, Cluj-Napoca, 1986; ed. îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 1996; Poezii, îngr. și postfață Ștefan Aug. Doinaș, București, 1972; Teatru, îngr. Mircea Tomuș și Ion Voiculescu, Cluj, 1972; Iubire magică, îngr. și postfață Gelu Ionescu, București, 1975; Coiful de aur, cu ilustrații de Elena Boariu, București, 1981; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Paul Miclău, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1981; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... și alte poezii, îngr. și postfață Cornel Ungureanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
frunze și struguri, încadrat de două spice de grâu. Pe marginea medaliei, cu caractere mărunte, este scris numele gravorului C. DUMITRESCU. Fața cealaltă a medaliei (fig,17rv) are în registrul de sus un medalion cu emblema SNR, Minerva cu platoșă, coif și faclă, iar deasupra inscripția arcuită SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul de jos este alcătuit din inscripția pe șase rânduri CENTENARUL / PRIMELOR CERCETĂRI DIN / STAȚIUNEA NEOLITICĂ EPONIMĂ / CUCUTENI / ROMÂNIA / 18841984. Suntem convinși că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblema Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșă și coif, susținând o faclă), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / SOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub aceasta, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Obsedat de ideea miturilor, Asachi a luat în mână cronicile moldovene și a dat materiei ei sens picaresc. În Dragoș totul este fabulos. În Cumania mică, în cetatea Romidava, stăpânește Haroboe, om fioros, nu mai puțin cavaler, cum îl arată coiful. Deși tătar, Haroboe este "cuprins de un simțimânt necunoscut până atunce" la vederea Brandei, mireasa trimisă de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De notat sanctuarul Dochiei, păzit de Nona, un soi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de zile. Pe a lui larg piept și spete avea zale ferecate, Iar albile sale plete preste ele răschirate. În a sa vânoasă mână greu buzdugan răsucea, A lui coapsă era-ncinsă cu pală urieșească; Iar pe cap el purta coiful, preste care strălucea Doi lei țiind cap de zimbru supt o coroană domnească. Iașul e stăpânit de un geniu imens, poetul are vedenia unor gloate fantomatice și teribile. Urmând pe Asachi, Stamati cultivă miturile naționale, însă cu mijloace superioare, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frunze și struguri, încadrat de două spice de grâu. Pe marginea medaliei, cu caractere mărunte, este scris numele gravorului C. DUMITRESCU. Față cealaltă a medaliei (fig,17rv) are în registrul de sus un medalion cu emblemă SNR, Minerva cu platoșa, coif și facla, iar deasupra inscripția arcuita SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul de jos este alcătuit din inscripția pe șase rânduri CENTENARUL / PRIMELOR CERCETĂRI DIN / STAȚIUNEA NEOLITICA EPONIMA / CUCUTENI / ROMÂNIA / 1884- 1984. Suntem convinși
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculara ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblemă Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșa și coif, susținând o facla), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / ȘOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub această, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
principală rămîne războiul. Cavalerii. Seniorii și vasalii sînt, într-adevăr, înainte de toate, luptători călare. Superioritatea militară a cavaleriei grele are două corolare. Primul este de ordin financiar, legat de costul cailor și de armamentul cavalerului, ofensiv lance, spadă și defensiv coif (cască), cămașă de zale (armură), scut. Acest cost foarte ridicat face ca posedarea acestor obiecte să fie rezervată unei elite restrînse, cea care posedă fiefuri și gravitează în jurul castelelor. Al doilea corolar este de ordin profesional: mînuirea acestor arme și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de imaginație, dar lipsite de scrupule, cînd - pe pereții de marmoră ai templelor, pe soclurile statuilor, pe scuturi, pe medalioane, pe cupe și pe monezi - delfinul era înfățișat într-o armură solzoasă, ca aceea a lui Saladin și cu un coif pe cap, aidoma celui purtat de Sfîntul Gheorghe, începînd de atunci a precumpănit cam aceeași viziune liberă despre balenă, nu numai în picturile cele mai populare, dar chiar și în multe dintre reprezentările ei științifice. Imaginea de departe cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dulci, cu care sărmana mireasă își dăruia inima. împietrit, noduros, brăzdat de cute, dar dîrz și neînduplecat, cu ochii scînteind ca doi tăciuni în cenușa unor ruine, neîmblînzitul Ahab stătea în limpedea lumină a dimineții, înălțîndu-și fruntea sa ca un coif spart spre cea feciorelnică a cerului. O, nemuritoare copilărie și candoare a azurului! Nevăzute făpturi înaripate care dănțuiți în jurul nostru! Dulce pruncie, a văzduhului și a cerului! Nici nu vă pasă de durerile ce-l string ca-ntr-un clește
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și cu trupul înfășurat în steagul lui Ahab, se scufundă odată cu corabia lui care, aidoma lui Satan, nu voia să se prăbușească în iad fără a smulge un crîmpei de cer, pentru a se duce la fund încununat cu acest coif viu. Cîteva păsări mai mici zburară, cîrîind, deasupra hăului care încă nu se închisese; un val de spumă tulbure se mai prelinse pereții hăului căscat, apoi totul se nărui și uriașul giulgiu al mării se întinse și începu să se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
inimii în bine, urcările, adică gândurile care duc la Dumnezeu sau coborârile, adică toate cele pământești și trupești. Războiul cu duhurile și cu patimile poate fi dus, după spusele părintelui Serenus, folosindu-ne de câteva arme: credința, platoșa dragostei și coiful nădejdii mântuirii. Cu referire directă la diavol și la ispite, Serenus precizează că oamenii sunt permanent ispitiți de vedenia dușmanului, care se opune înaintării lor spre bine, însă doar îndemnându-i, nu și obligându-i să înfăptuiască cele rele. Diavolul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de construcție a unor figurine origami, având ca punct de plecare deprinderea elementară de obținere a pătratului dintr-o coală de hârtie de formă dreptunghiulară. Fără însușirea acestei deprinderi nu se poate trece la realizarea năframei, a batistei, paharului, bărcuței, coifului etc. Din nou este evidențiată trăsătura specifică a opționalului în discuție de a continua și perfecționa elementele însușite de către elevi la abilități practice. Dacă în clasele I-II la abilități practice deprinderile de bază în ceea ce privește lucrul cu hârtia sunt însușite
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
fost �nt�mpinat cu prietenie la Berlin; la urma urmei venea dintr? o ? ar? condus? de un Hohenzollern. Pe Iorga �l irită �ns? �Soldateska� prusac?. I?a descris pe ofi? erii �nve? m�nta? i �n uniformele lor, cu armele ? i decoră? iile lor, cu coifurile cu (sau f? r?) vulturi, oblig�nd pe toat? lumea s? se dea la o parte din calea lor Drill und Exerzizien, opun�ndu? le tuturor acestora �chipiurile ro? îi comode ? i simpatice ale ofi? erilor francezi�75. Iorga s? a �nscris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a ne cunoaște .” Mihail Kogălniceanu STR(MOȘII după Alexandru Vlahuță și Vasile Pârvan Încep zările să se Închidă. Păduri nesfârșite se Înalță Între pământ și cer și parcă amenință cu tăcerea și Întunericul lor. Șir după șir se-nfundă sclipitoarele coifuri În umbra văilor Întortocheate și Înguste. Cercetașii furnică În toate părțile și străji sunt puse pe Înălțimi, ca nu cumva, prin locurile acestea viclene, oastea să fie lovită pe neașteptate. Deodată un strigăt de trâmbiță dă știrea de sus să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
strașina unui munte, se-nalță, ca o prispă, minunata așezare pe care și-au ales-o dacii pentru Întăriturile lor. Din jos, În marginea pădurii, Încep deodată crengile să se miște, ca-nfiorate de o suflare de vânt, și cele dintâi coifuri ies În luminiș. Un șuier ca de vijelie ș-o răpăială de grindină cutremură valea. O pânză mișcătoare de săgeți zbârnâie deasupra pământului, Între cele două puteri. Dar pânza se scurtează. Zidul ce scapără de izbirea săgeților se-mpinge tot
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
o Împărăție mare și puternică. Oamenii care au ridicat pe lume aceea putere se chemau romani. Scaunul Împărăției era la Roma. Acolo, la Roma, trăiau Împărații. De acolo porneau poruncile lor, către marginile Împărăției, la oștile Îmbrăcate cu zale și coifuri. Iată Însă că s a găsit un neam care s-a apărat cu armele Împotriva lor. Acel neam trăia În Dacia, adică În locurile unde trăim noi acum. Oamenii aceștia erau dârji, iuți și foarte războinici. Oștenii Împăraților de la Roma
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
limba cuceritorilor și astfel s-a născut un nou popor, poporul român, și s-a format limba română. Cuvinte: scaunul Împărăției = capitala Împărăției, locul unde stau Împărații (reședința Împăratului); Roma = capitala Imperiului Roman, azi capitala Italiei; Îmbrăcate În zale și coifuri = soldații romani purtau cămăși de zale și coifuri de metal. Zalele erau țesături făcute din ochiuri mici de fier, legate unul de altul, iar coifurile erau acoperăminte de metal pe care soldații le purtau pe cap pentru a fi apărați
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nou popor, poporul român, și s-a format limba română. Cuvinte: scaunul Împărăției = capitala Împărăției, locul unde stau Împărații (reședința Împăratului); Roma = capitala Imperiului Roman, azi capitala Italiei; Îmbrăcate În zale și coifuri = soldații romani purtau cămăși de zale și coifuri de metal. Zalele erau țesături făcute din ochiuri mici de fier, legate unul de altul, iar coifurile erau acoperăminte de metal pe care soldații le purtau pe cap pentru a fi apărați În războaie; imperiu = Împărăție, țară (În cuprinsul lui
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]