9,942 matches
-
economică și tehnologică a unei societăți. 2. Identificarea unei comunități cu cultura și cu etnicitatea sa se asociază pozitiv cu următorii factori: existența și afirmarea deschisă a tradițiilor și obiceiurilor și simbolurilor, specifice acelei comunități, predominarea reprezentărilor pozitive asupra propriei colectivități și nu a celor negative, și credința în caracterul special al satului. 4.3.1. Criterii obiective Limbă, istorie locală, teritoriu Cele trei elemente menționate mai sus reprezintă repere obiective esențiale ale identității. Conviețuirea într-un anumit grup etnic și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și spoveditul sunt semnificativ mai frecvente la sătenii din Tălmăcel, decât la cei din Ludoș; aceștia din urmă sunt semnificativ mai înclinați decât tălmăcenii să spună că nu se simt deloc apropiați de religia lor, lucru foarte interesant pentru o colectivitate rurală. De altfel și interviurile relevă într-un mod mult mai nuanțat legătura strânsă dintre oamenii din Tălmăcel și religia lor: "Credința e primu' lucru pentru mine. Din credință orice se dobândește. Cel mai corect lucru și cel mai bun
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sistematic descurajată. Este de remarcat însă faptul că în Tălmăcel, acest atașament pentru religie și această frecvență ridicată a comportamentelor religioase coexistă cu un mediu socio-economic caracterizat printr-un grad ridicat de dezvoltare, în timp ce, literatura de specialitate caracterizează de obicei colectivitățile profund religioase ca având un grad mai scăzut de dezvoltare economică. Este o trăsătură inedită a Tălmăcelului, diferită față de ceea ce ne așteptam să întâlnim în teren, dacă ne raportăm la informațiile teoretice consultate și nu este singura de acest fel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
V. A,. 54 de ani, Ludoș) Oamenii par să sesizeze esențialul. Dispariția tradițiilor și obiceiurilor este cu siguranță o consecință a unor procese ce nu afectează doar cele două sate, ci sunt procese de anvergură, cu efecte la scara unor colectivități largi de oameni: modernitatea, urbanizarea, industrializarea, globalizarea, toate acestea semnificând schimbarea stilului de viață, a sistemelor de valori, a mentalităților. 4.3.2 Criterii subiective Autoportretul locuitorilor (calități și defecte ale membrilor celor două comunități) Am stabilit un astfel de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din punct de vedere economic și social). Probabil că aceasta este explicația frecvenței atât de ridicate a acestui răspuns în Tălmăcel. Percepția caracterului special al satului De data aceasta scopul a fost acela de a determina dacă membrii celor două colectivități se raportează la valori ce țin de tradiție și cultură în perceperea acestui caracter. Și aici se remarcă o diferență netă între cele două comunități. Tălmăcenii sunt semnificativ mai înclinați decât ludoșenii 44 să spună că satul lor este renumit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o formă de disoluție după opinia lui Stahl, satul arhaic s-a păstrat în aceste regiuni până la al doilea război mondial (Stahl, 1969). Satul devălmaș este o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate printr-un organ de conducere numit obște. (Stahl, 1959) Sau, o altă definiție O formă de conviețuire socială, pe un trup de moșie, a unui grup biologic închis
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de gospodării, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 3. Budiș, Monica. 1996. Mentalitatea populară și gospodăria tradițională, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 65-70. Bulzan, Carmen. 2005. Schimbarea socială în colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților (o analiză de sociologie regională), în Iluț, Petru, Nistor, laura și Rotariu Traian (coord.). România socială. Drumul schimbării și al integrării europene (vol. II). Cluj Napoca: Editura Eikon. Burke, Peter. 1999. Istorie și teorie socială
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
haotic, de tranziție. 11 Studii de teren realizate în vestul țării sugerează ideea că mentalitatea colectivă a comunităților rurale se conturează și se schimbă nu doar în funcție economic, politic, cultural, ci ea păstrează o amprentă puternică a tipului de colectivitate (închisă, apropiată de oraș, multiculturală) (Bulzan, 2005). 12 Trăsăturile ce alcătuiesc cele patru profiluri rezultate sunt obținute prin corelarea întrebării legate de schimbare cu alți itemi relevanți din chestionar și reținerea doar a celor pentru care valoarea reziduală ajustată (VRA
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
200 subiecți), eșantion reprezentativ pentru populația adultă de etnie maghiară din Transilvania (601 subiecți) și un eșantion reprezentativ pentru populația adultă de etnie rromă din România (602 subiecți). 46 Ipoteza se referă la faptul că o identificare mai intensă cu colectivitatea satului se asociază pozitiv cu o opinie pozitivă asupra viitorului satului, cu percepția solidarității și coeziunii între oamenii din sat, cu o implicare mai mare în problemele satului și considerarea acestora ca fiind gestionabile în interiorul satului și nu în afara lui
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ordinali reprezintă deci o anumită poziție, un anumit rang, cu semnificația de "mai mare", "mai mic" (mai intens, mai puțin intens, mai favorabil, mai puțin favorabil etc.). Rezultatul operației de scalare și/sau de aplicare a unei scale la o colectivitate îl constituie seriile ordinale. Față de seriile nominale, acestea sunt înzestrate cu relația de ordine, care dă posibilitatea ordonării crescătoare sau descrescătoare a valorilor observate. În consecință, relația dintre termenii seriilor ordinale nu mai este simetrică (A=B, B=C, C
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
scalarea este forma specifică a măsurării în științele socio-umane. În ceea ce privește termenul de serie ordinală, accepțiunea cea mai frecventă identifică acest termen cu cel de serie de ranguri, adică o serie în care primul șir cuprinde elementele (unitățile, subiecții) unei colecții (colectivități), unul câte unul, iar celălalt șir menționează poziția, locul ocupat de fiecare element într-o ordine de tip clasament. Cu alte cuvinte, seriile ordinale sunt limitate la nivelul ordinal al măsurării. În legătură cu aceste accepțiuni, considerăm că cea mai potrivită procedură
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
importanță, intensitate, prioritate etc.). Cu alte cuvinte, o serie nominală poate fi tratată ca serie ordinala atunci când relația de simetrie dintre categorii (A=B=C) poate fi tratată ca asimetrică (A>B>C). Exemplu. Caracteristica "statut profesional", studiată pe o colectivitate dată, măsurată nominal prin categoriile muncitori necalificați, muncitori calificați, muncitori înalt calificați, tehnicieni, ingineri, ar putea fi măsurată și la nivel ordinal, introducându-se criteriul de ordonare al nivelului studiilor de calificare. 2.3. Schema de măsurare La prima vedere
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se aibă în vedere două categorii de restricții: de ordin statistic; de ordin administrativ. Din categoria restricțiilor de ordin statistic, în cazul folosirii unor metode clasice de eșantionare fac parte: 1. gradul de dispersie a valorilor caracteristicilor unităților individuale ale colectivității; 2. probabilitatea cu care se garantează rezultatele; 3. mărimea intervalului de încredere în care se așteaptă să fie încadrate rezultatele; 4. tipul de selecție folosit. Din categoria restricțiilor organizatorice care intervin în stabilirea mărimii eșantionului cele mai importante sunt: 1
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Din categoria restricțiilor organizatorice care intervin în stabilirea mărimii eșantionului cele mai importante sunt: 1. fondurile bănești afectate cercetării; 2. numărul operatorilor de interviu; 3. calitatea operatorilor de interviu; 4. natura bazei de sondaj; 5. dispunerea în spațiu a unităților colectivității cercetate; 6. timpul afectat cercetării. Deci, din punct de vedere formal, limita maximă a eșantionului este dată de volumul total al populației de bază și resursele disponibile pentru cercetare. Reprezentativitatea unui eșantion este dată, în esență, de eroarea standard care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vor fi, în mod repetat, intervievați, subiecții își vor schimba, în timp, în mod artificial comportamentul și atitudinile, pierzând din reprezentativitate. 3.7. Procedee de eșantionare nealeatoare Aceste procedee de eșantionare presupun necunoașterea probabilității de includere în eșantion a indivizilor colectivității. Selecția persoanelor are un caracter arbitrar, subiectiv și se bazează pe judecata personală a cercetătorului presupunând o "alegere rezonabilă". (C. Lefter, 2004, 132). 3.7.1. Eșantionarea la întâmplare Se utilizează cu rezultate bune numai în cazul în care populația
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
100% χ2calculat=0.48 Pentru l=1 grad de libertate și pragul de semnificație p=0.05 χ2teoretic=3.81 19 χ2calculat < χ2teoretic se confirmă și prin aplicarea testului hi-pătrat că structura eșantionului nu diferă în mod semnificativ în raport cu structura colectivității generale. 3.8.3. Proiectarea unui eșantion Tabelul nr. 3.18: Total populație Brașov: 323.733 (conform datelor ce la RPL 1992) STUDII SEX SI VARSTA Elevi, studenți Pensionari Șomeri Casnice Muncitori Funcționari, maiștri, tehnicieni, comercianți Ingineri, economiști, profesori, programatori
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și controversele din medicină, iar tehnologia medicală să fie o modalitate de rezolvare a problemelor de sănătate. Tehnologia medicală, răspuns la transformările profunde determinate de revoluția tehnico-științifică, aduce un aport substanțial la îmbunătățirea capacității de adaptare a individului și a colectivității expuse la boli și invalidități. Tehnologia medicală înlătură barierele psihologice tradiționale legate de actul medical, acceptul omtehnologie devenind universal în lupta cu boala. În acest sens, dar și în considerentul dialogului permanent umanitate-tehnologie, profesionalismul medical trebuie să-și mențină punctul
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
maeștri ai diferitelor arte marțiale din Japonia obișnuiau să se Înfrunte pentru a-și dovedi iscusința, Înfățișându-se dinaintea judecătorului de pace al realității. Societatea informațională generează o nouă concepție a Întreprinderii chemate să contamineze modurile organizaționale ale administrațiilor, ale colectivităților locale, ale școlilor și universităților... Realitatea fizică a unei Japonii lipsite de spațiu și de bogății naturale, care investește istoric În cultura și În resursele sale umane găsește În ele un spațiu natural de redesfășurare. Cu toate că mondializarea schimburilor este un
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
un mod de organizare bazat pe echipele doppo și pe capacitățile lor de combinare În funcție de nevoile ce se manifestă. Social system se extinde la societatea În ansamblul ei, cu preocuparea pentru un interes colectiv durabil. Problema gestionării deșeurilor, ce revine colectivităților teritoriale, ține și de responsabilitatea Întreprinderii, care trebuie să răspundă, la rândul ei, prin preocuparea pentru armonie și pentru termenul lung. Explicația formală și explicită este un proces lent. Creația trece prin comunicarea imediată și prin nevoia de a Împărtăși
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
al unor Întreprinderi prestigioase, cum ar fi Toyota, Yamaha, Suzuki și Honda. Capitala sa este Nagoya. În a doua parte a anilor ’90, Kitagawa, guvernatorul acestei prefecturi, a lansat o campanie de reforme administrative extrem de ferme, pentru ca personalul administrativ al colectivităților teritoriale să câștige În responsabilitate, eficiență și calitate. Acest program se extinde și la ansamblul populației prefecturii: actori individuali și colectivi, publici și privați din toate eșaloanele. La Început, s-a insistat În privința schimbării gândirii și atitudinilor, pentru a se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de reușită sau de eșec. Budismul insistă asupra importanței analizei raționale a relațiilor dintre cauze și efecte. Pornind de la această conștientizare, este posibil să se acționeze asupra cauzelor, adică asupra comportamentelor și atitudinilor ce antrenează efecte nefaste sau nedorite pentru colectivitate. Astfel, acțiunile a face și a planifica se Îmbunătățesc În interiorul unui ciclu de perfecționare continuu. Aplicarea principiului colaborativ implică deopotrivă funcționarii și utilizatorii, În cadrul cuprinzător al unui mediu fertil În crearea de cunoștințe (ba) și În slujba satisfacerii cetățenilor. Un
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
scop reunirea profesioniștilor gestionării cunoașterii și a universitarilor angajați În acest domeniu. În 2005, ea număra aproape 1 000 de membri. Toate marile grupuri nipone fac parte din KMSJ, alături de un număr tot mai mare de IMM-uri și de colectivități teritoriale, cum este cazul Prefecturii Mie. Având În frunte un comitet executiv (Managing Committee) condus de un președinte și un vicepreședinte, structura cuprinde un număr important de directori, auditori, comitete și grupuri de lucru tematice, precum și membri de onoare, aleși
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
japoneze. Adunarea Generală Anuală a KMSJ reunește câteva sute de participanți și acordă o serie de Premii KM ce recompensează atât grupuri mari ca au dezvoltat strategii de gestionare a cunoașterii originale și exemplare, cât și IMM-uri și chiar colectivități teritoriale. KMSJ Întreține colaborări cu celelalte continente prin asociații americane precum APQC, Telos din Marea Britanie sau INSEAD din Franța, pentru a contribui, prin schimburi, la Îmbunătățirea organizării Întreprinderii. Căutarea de parteneriat se extinde și În Asia, prin dezvoltarea de relații
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Într-o manieră transversală și deschisă către lume. Internet Community Research Project: stimularea Întreprinderilor prin analiza comparată a utilizării tehnologiilor informației. În calitate de societate savantă, KMSJ conduce ateliere de reflecție, În scopul formalizării și popularizării metodelor utile pentru Întreprinderi, administrații și colectivități teritoriale. KMSJ examinează relațiile dintre ba și cunoaștere, pentru a evalua măsura În care această relație contribuie la susținerea schimbării și la consolidarea capacității organizațiilor de a distinge Între zgomot și semnal. Noua economie și tehnologiile informației Încurajează Întreprinderile să
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
individul pentru cerințele schimbătoare ale lumii moderne, pentru adaptarea lui activă și creatoare la evoluția și transformarea rapidă a sarcinilor și funcțiilor socio-profesionale de mai târziu. Diversitatea răspunde unei nevoi fundamentale de variație În viața și munca fiecărui ins și colectivități școlare În parte, previne și Înlătură monotonia șiplictiseala, oboseala și riscurile unei scăderi a randamentului În activitatea de pregătire teoretică și practică, Înviorează, face mai interesantă și mai atractivă munca din clasă, ca și Învățarea independentă, individuală, introduce un ritm
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]