2,007 matches
-
Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului*, publicat recent la Polirom, este cronica unei familii dintr-un sat transilvănean în care, timp de aproape un secol, se împletesc, dramatic și discordant, destinele unor țărani ce trăiesc simultan atât catastrofa marii istorii, cu războiul, colectivizarea, sărăcirea și tranziția, cât și neputința, adesea tragică, de a trăi în armonie cu ceilalți. Narațiunea la persoana întâi a personajului central, Tabita, poate fi citită ca o dare de seamă despre modul în care conflictele din interiorul unei familii
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
devine un fel de badea Cârțan al zonei, o bibliotecă sătească ambulantă, transportând căruțe cu cărți mai mult pentru lectura proprie, decât în speranța că-i va putea determina și pe alții să citească. În acea perioadă (tocmai se încheiase colectivizarea), satul vasluian încerca să-și găsească un punct de sprijin, să se adapteze la noile realități și grija față de școală, carte și bibliotecă nu mai intra în preocupările lui. La 19 ani, pe lângă servituțile didactice, TC învață pentru examenele Facultății
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
limitate cu Iugoslavia, fie le denunțaseră pe cele vechi, fie nu le mai reînnoiseră. Aceste acțiuni au obligat guvernul iugoslav să aducă modificări planurilor lui economice, dar ele nu au dus la schimbarea politicii lui fundamentale. Măsurile privind naționalizarea și colectivizarea și-au urmat cursul. Cu toate acestea, toată lumea își dădea seama că trebuia să se pună capăt izolării totale a națiunii față de afacerile internaționale. Prin 1949, dezbinarea dintre puterile occidentale și Uniunea Sovietică sprijinită de aliații ei sateliți era evidentă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
comuniste aveau la început multe trăsături asemănătoare. Calea diferită urmată de iugoslavi după 1950 va fi discutată în amănunțime mai încolo. Primul obiectiv era asigurarea proprietății statului asupra tuturor mijloacelor de producție, fie prin naționalizare, fie, în cazul pămîntului, prin colectivizare. Administrația centrală de stat a preluat deci producerea și distribuirea majorității bunurilor și serviciilor. Ea trebuia să decidă în privința unor probleme cum erau ce produse trebuiau fabricate și unde anume, specificațiile precise și prețul acestora, chestiuni stabilite pînă atunci de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai bune, semințe selecționate și insecticide mai puternice. Grație controlului total al statului, puteau fi de asemenea implementate irigațiile și proiectele de îmbunătățiri funciare. Cel mai important obstacol în calea acestor scheme a fost opoziția violentă a țărănimii față de ideea colectivizării în general. Aceasta a întîmpinat pretutindeni o rezistență îndîrjită. Oamenii preferau să-și măcelărească animalele decît să le predea statului. Atitudinea aceasta a fost atît de violent manifestată, încît a trebuit să se renunțe la întregul efort din punct de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
încît a trebuit să se renunțe la întregul efort din punct de vedere practic atît în Iugoslavia cît și în Polonia, unde guvernele erau receptive la sentimentele populației lor rurale. Chiar și în țări ca România și Bulgaria, în care colectivizarea s-a făcut cu forța, țăranii depun mai multe eforturi în cadrul gospodăriilor individuale pe care li se permite să le păstreze, decît în munca prestată de ei în altă parte. Una dintre piedicile de bază ale efortului privind colectivizarea a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care colectivizarea s-a făcut cu forța, țăranii depun mai multe eforturi în cadrul gospodăriilor individuale pe care li se permite să le păstreze, decît în munca prestată de ei în altă parte. Una dintre piedicile de bază ale efortului privind colectivizarea a fost și este eșecul guvernului de a face investiții corespunzătoare în domeniul îmbunătățirii situației din agricultură. Preferînd să se concentreze asupra dezvoltării industriei, planificatorii nu asigură introducerea mașinilor și a tehnicilor avansate care ar putea face această formă de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe "legalitatea socialistă". Au existat în acest timp unele tentative de îmbunătățire a condițiilor din mediul rural, în special a celor din gospodăriile colective. Membrii docilei Uniuni Agrare au fost trimiși să încerce să-i convingă pe țărani de avantajele colectivizării și de faptul că politica aceasta se înscria pe linia doctrinelor lui Stamboliski. S-a acordat o mai mare atenție problemei locuințelor și producției de bunuri de consum. Pentru a merge pe urma modelelor sovietice, posturile de partid și cele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
se bucuraseră pînă atunci de o mare reputație de mici fermieri și grădinari în toată Europa. Deținînd un teritoriu în care predominau gospodăriile țărănești, statul dispunea de o bună bază agricolă. Urmînd exemplul sovietic, guvernul a depus un efort de colectivizare rapidă a pămînturilor, dar nu a investit fonduri suficiente în echipament mecanizat și în îmbunătățirile moderne necesare eficientizării gospodăriilor colective. Producția agricolă a cunoscut un declin semnificativ. Țăranilor li se permitea să folosească pentru propriile lor nevoi loturi mici de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nu de cele colective. Deși aceste procentaje s-au modificat în anii care au urmat, loturile individuale era cultivate și acum cu mai multă grijă și preocupare decît pămîntul gospodăriilor colective. Cu toate acestea, nu s-a renunțat niciodată la colectivizare, iar ea a schimbat înfățișarea satelor. Drept urmare a importanței acordate marilor unități, terenul arabil al Bulgariei era organizat pe la sfîrșitul anilor '50 în 932 gospodării colective mari, a căror întindere medie era de 42.000 de decari (10.378 de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o anexase în 1940 și a cărei stăpînire o deținea din 1945, avea o numeroasă populație turcească. Guvernul bulgar a exercitat presiuni puternice asupra acestor oameni ca să-i forțeze să emigreze, deoarece avea nevoie de pămînturile lor în cadrul programului de colectivizare. Cu toate că aproximativ 150.000 de turci au plecat la începutul anilor '50, în 1965 mai erau încă în jur de 750.000 de turci în țară.10 În plus, nu mult după aceea, 45.000 de evrei au plecat în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
constituit și aici cauza apariției unor dificultăți. România avea petrol, dar nu și fier, care trebuia importat din Uniunea Sovietică la un preț foarte ridicat la început. În ciuda acestui fapt, accentul era pus tot pe construirea de mari complexe industriale. Colectivizarea a avut însă un ritm mai lent decît în Bulgaria. Pus în fața unei rezistențe violente din partea țăranilor, guvernul și-a pus în practică politica treptat. Au fost mai întîi confiscate marile moșii, iar proprietarii lor expropriați. Pămîntul nu a fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
politica treptat. Au fost mai întîi confiscate marile moșii, iar proprietarii lor expropriați. Pămîntul nu a fost împărțit între țărani, fiind în schimb organizat în ferme de stat și gospodării colective. În iarna 1949-1950 a fost aplicată o politică de colectivizare forțată, care nu a dat rezultate inițial. Dat fiind faptul că au fost făcute investiții mici în acțiunea aceasta, gospodăriile colective erau lipsite de uneltele necesare și de alte utilaje care le-ar fi putut permite să fie eficiente. Atunci
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ar fi putut permite să fie eficiente. Atunci cînd producția a scăzut, guvernul a dat înapoi și a trecut la o politică de percepere a unor cote pe produsele provenite din gospodăriile particulare. Cu toate acestea, obiectivul era în continuare colectivizarea, aceasta fiind aproape complet realizată pînă în 1962. Chiar dacă fusese nevoită să cedeze unele teritorii, România avea totuși un mare număr de cetățeni neromâni, mai ales unguri, germani, sîrbi, turci și evrei, care reprezentau la un loc peste 12% din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
limitele Regiunii Autonome Maghiare, numită acum Regiunea Autonomă Maghiară-Mureș, au fost artificial modificate pentru ca aceasta să includă mai mulți români, iar procentajul populației maghiare să scadă astfel la 62 %. Sigur pe puterea pe care o deținea, Gheorghiu-Dej a trecut la colectivizarea completă a țărănimii; realizarea acestui obiectiv a fost anunțată în 1962. Accentul principal era însă pus în continuare pe industrializare. Stalinist și marxist convins, Dej era deosebit de interesat de dezvoltarea industrială a țării, iar hotărîrea lui de a urmări atingerea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nivelului scăzut de trai. Cu toate acestea, conducerea comunistă a încercat din răsputeri să facă față acestei situații prin adoptarea obișnuitelor metode staliniste. A fost introdusă o economie planificată extrem de centralizată, cu accentul pus pe independența în domeniul industriei grele. Colectivizarea era considerată drept soluția problemelor din agricultură. În decembrie 1944, statul a preluat controlul asupra industriei, băncilor și al transporturilor. Primul plan economic a fost elaborat în 1947 pe o perioadă de nouă luni, iar cel de al doilea acoperea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Pe lîngă aceasta, terenurile cele mai bogate erau situate în regiunea litoralului, zonă caracterizată prin prezența a numeroase mlaștini și a malariei. Cu tot caracterul său doctrinar, guvernul a adoptat la început un ritm lent în atingerea obiectivului final al colectivizării totale. În august 1945 au fost confiscate marile proprietăți funciare, acțiune care a pus capăt puterii economice a clasei dominante pînă în momentul acela. În 1955, circa 87 % din producția agricolă provenea tot de pe pămînturile particulare. Ulterior, colectivizarea a fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
final al colectivizării totale. În august 1945 au fost confiscate marile proprietăți funciare, acțiune care a pus capăt puterii economice a clasei dominante pînă în momentul acela. În 1955, circa 87 % din producția agricolă provenea tot de pe pămînturile particulare. Ulterior, colectivizarea a fost accelerată, 87 % din produse provenind prin 1960 din cadrul gospodăriilor colective și al fermelor de stat.24 Aici, ca și în alte părți, procesul era foarte nepopular în rîndul țărănimii. În politica dusă în agricultură, guvernul a depus mari
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Axa sau cu Mihailović, sau, pur și simplu, de faptul că erau "dușmani de clasă." Pe la jumătatea anului 1947, cea mai mare parte a industriei și a comerțului cu amănuntul ale Iugoslaviei, ca și transportul, se aflau sub controlul guvernului. Colectivizarea avea să se dovedească mai dificilă. Inițial, măsurile radicale s-au limitat la confiscarea marilor proprietăți și a gospodăriilor deținute pînă atunci de etnicii germani și de alții care colaboraseră cu autoritățile Axei. Cu toate acestea, în ciuda bazei ei sociale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
agricole. Gospodăriile colective erau considerate drept cel mai bun mijloc de creștere a producției și de îmbunătățire a vieții din mediul rural. În ianuarie 1949, la șase luni după declanșarea conflictului cu Uniunea Sovietică, guvernul a inițiat o politică de colectivizare forțată, în parte ca să contracareze criticile sovieticilor. Ca și în alte părți, țăranii au ripostat violent. Ei și-au omorît vitele și au refuzat să mai livreze produse agricole. Situația s-a înrăutățit din cauza secetelor care au devastat țara în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fost desființate. În noul sistem era de așteptat ca orice activitate să fie lucrativă; cel puțin o parte a salariului muncitorilor urma să fie stabilită în funcție de profitul realizat de fabrica respectivă. După 1951 au fost aduse modificări și politicii de colectivizare forțată. Opoziția țărănimii era prea îndîrjită ca să i se poată rezista. În martie 1953 au fost instituite măsuri prin care li se permitea țăranilor să iasă din gospodăriile colective și să ia cu ei ceea ce aduseseră la început în măsura în care pămîntul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii Populare Române (1948), prin care s-au fixat jaloanele juridice ale noii orânduiri sociale. Procesul a continuat prin reforma învățământului din același an, urmată în 1949 de lansarea programului de colectivizare a agriculturii (proces ale cărei momente critice, configurate în jurul ofensivei statale și rezistenței țărănești au făcut subiectul studiului Țărănimea și puterea, coordonat de D. Dobrincu și C. Iordachi, 2005) (Constantiniu, 2011, p. 467). Destructurarea vechii orânduiri și structuri sociale și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
31), naționalismul de tip individualist-liberal inventat și articulat doctrinar în Anglia de-a lungul secolelor XVI-XVIII a trecut printr-o succesiune de contorsiuni ideologice al căror rezultat a fost un naționalism colectivist-etnic cu inflexiuni exclusiviste și propensiuni autoritariste. O primă colectivizare s-a produs imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea filosofiei "voinței generale" a lui J.-J. Rousseau, elementele liberale ale naționalismului au fost evacuate pentru a lăsa locul aspectelor de natură colectivistă. A doua și decisiva
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
produs imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea filosofiei "voinței generale" a lui J.-J. Rousseau, elementele liberale ale naționalismului au fost evacuate pentru a lăsa locul aspectelor de natură colectivistă. A doua și decisiva etapă a colectivizării doctrinei naționaliste s-a produs după ce ideea a trecut, în călătoria sa de difuziune geografică, granița fizică și simbolică a Rinului. În spațiul cultural german, sub influența unor gânditori precum J.G. von Herder - care a introdus potenta noțiune de Volkgeist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instituția Securității ca instrument al Partidului, pe "geografia represiunii" și pe sistemul concentraționar al Gulagului românesc. Chestiuni ce țin de "Societate, Economie, Cultură" sunt comasate în capitolul 3 al Raportului, în această secțiune fiind discutate economia de comandă, procesul de colectivizare a agriculturii, politicile culturale și educaționale ale regimului comunist, "teroarea ideologică" prin care s-a instituit monopolul asupra vieții culturale și politica demografică pro-natalistă inaugurată în 196629. Raportul se încheie prin capitolul "Concluzii", în care este explicitată " Necesitatea analizei, repudierii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]