2,821 matches
-
stele de carton Mențiune - Monica Trif albinele roi- o ultimă floare în coșnița veche Mențiune - Dan Norea lumi paralele - două umbre pe gheață o cioară și-un crap Mențiune - Valeria Tamaș Singur de Moș Ajun - pe limba lui, greierul, mă colindă Etapa 57 - 22 XII 2008 Locul I -Mahmoud Djamal ziduri înalte - doar tăcerea-n jur pictând aripi și umbre. Locul I - Henriette Berge Satul adormit - crucea neagră sprijină cerul de iarnă Locul II- Valeria Tamaș Rafală deploaie - și deodată lustragiul
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
2014 Toate Articolele Autorului Cute în eternitate... Iubire, vis, poem... cuvânt înscris rotund în cutele eternității. Te-aștept să vii ca pe o boare, să-mi absorbi toate visele într-un singur petic de cer. Apoi, te-aștept să-l colindăm în voie, trecuți peste timpurile unei singurătăți perfide. Vino iubire, să navigăm departe de cuvinte, să ne decupăm din iluzia ce se vrea a fi real. Aici, vibrația materiei are mereu formă de inimă, cu aorte pulsând în vieți clorofilice
CUTE ÎN ETERNITATE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360283_a_361612]
-
personajelor intrate deja în istorie. Ori în legende. Oricum în folclorul care mai circulă nestingherit pe ulițele Siliștei-Gumești, folclor care a făcut din Tudor Călărașu un personaj cu blazon, la fel ca Darie al lui Zaharia Stancu, cel care a colindat „desculț” prin toate colțurile lumii. Ascultându-l pe Sae din relatările fiului său, nu poți să nu-l compari cu Marin și uneori te trezești întrebându-te, cine a scornit vorba rămasă de pomină: „Pe ce te bazezi?”, ori „Să
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
o odaie cu milieu pe jos, cu cetini și lacrimi de rășină la geamuri, cu firide sub sprâncenele locuințeor în care lucesc ochi de heruvimi, cu scene în marile orașe, pe care cântă Fuego cântece de iarnă și sărbătoare, nu colinde - colindele-s tipuri tradiționale avare în mesaj, mesajul lor fiind strict proiectat la tema Crăciunului, a Nașterii. Pe când repertoriul lui Fuego este cuprins în spectacole închinate sărbătorii iernii, contrazise de fixitate și adeverite de suspansul sublim al unei game extinse
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
că trebuia să fie ascuns în subteran. Coborî ca o săgeată spre stația de metrou înspăimântând călătorii. Dar nici nu apucară aceștia să-și reveniră din sperietură, că se transformă într-un liliac și pătrunse în ungherele întunecate ale tunelurilor. Colindă rețelele subterane, verifică trenurile, dar nici urmă de „Imperator”. Parcă intrase în pământ. Știa că este sub controlul spiritului strănepotului său. În cele din urmă, își dădu seama că fusese păcălit și că acesta trebuia să se îndrepte spre una
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
prag: Moșul nu e ca oricare și îmi e atât de drag, Musafirul de-astă seară e aparte - e un Sfânt. Vom privi sclipind în noapte sumedenii licurici, Vom tăifăsui în șoaptă până-n noapte spre târziu Și îi voi cânta colinde să se mire câte știu, Am să-l rog la despărțire să mai vină pe aici. Fulgerările de clipe - anii să nu-i mai aduni, Pentru ce să-i știi cu număr, tot mereu să-i socotești? Să ne afundăm
CÂNTEC DE IARNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360548_a_361877]
-
Iar marinării au naufragiat pe rând în cotul din munte străbătut de un râu. cântecul de jale ce se aude din ape este vocea prințesei, ce se- ascunde, prin șoapte. Loreley trăiește! În fiecare nefericire, trăiește... Trăiește și Rinul ce colinda acest colț de lume. Iar valurile, ne spun: - Sunt aici, Mă bucur că nu m-ați uitat De aceea, Eu cânt ! Referință Bibliografica: Loreley și gândul / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 395, Anul ÎI, 30 ianuarie 2012
LORELEY SI GANDUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360575_a_361904]
-
albească părul precum pomilor înfloriți.Tot la sate se spune că dacă aprinzi mâțișori în casă și afumi cu ei când este furtună, căminul este ferit de fulgere. Mai există încă în unele sate obiceiul ca de Florii să se colinde, iar plata pentru colindători consta în ouă albe, nefierte. De Florii femeile primenesc locuința, lăsând soarele să pătrundă în interiorul ei și scoțând lucrurile de preț la soare; fetele de măritat își cheamă ursitul scoțându-și zestrea sub mângâierea razelor de
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > POVESTE DE IARNĂ FĂRĂ SFÂRȘIT...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI Autor: Lucia Secoșanu Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului A fost odată un Crăciun, cu cozonaci și leru-i ler... Copiii colindau cu drag, ferestre luminate, Plutea în aer sărbătoarea, copacii se frângeau de ger, Ningea cernut întroienind speranțe amânate... Ca și-n alți ani, venise iarna cu mii de diamante reci, Cu trenă albă-mpodobită, cu frig, zăpadă și polei, Se-apropia
POVESTE DE IARNĂ FĂRĂ SFÂRŞIT...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360679_a_362008]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > AM BĂTUT LA UȘA TA Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Am bătut la ușa ta Să-ți cânt de Crăciun colindă; Îmbrăcat sărăcăcios, Cum umbla și El, Hristos. M-am lovit la cap de grindă Când, pe scări, împins în jos, Mi-ai zis că n-am ce căta. Am sunat din nou la ușă, Căci voiam să te colind. Aveam
AM BĂTUT LA UŞA TA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360702_a_362031]
-
Crăciun colindă; Îmbrăcat sărăcăcios, Cum umbla și El, Hristos. M-am lovit la cap de grindă Când, pe scări, împins în jos, Mi-ai zis că n-am ce căta. Am sunat din nou la ușă, Căci voiam să te colind. Aveam sânge pe mustață, Dar tu m-ai luat la harță... Voiam să te strâng în brață, Dar m-ai ocărât, în față, Aruncând în ochi cenușă. Am plecat atât de trist... Erai ultima speranță! M-am uitat pe geam
AM BĂTUT LA UŞA TA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360702_a_362031]
-
cu fluxu-i turbat, -/ și cântă, pe urmă, roșul torent/ se trage din mine, îndărăt, în ciment,/ cu sângele temniței greu /mă trag din mine și eu,/ și plec cu el, grozavu-i șuvoi, /sub ciment, înapoi...( Sângele temniței) Doinele-n cârje colindă munții plini de revoltă. Nici Gheorghe, nici Ion nu se mai ridică. Salcâmul de lângă fântâna sufletului n-a mai înflorit. Umbrele morții zidesc catafalcul plecării... Patima urii devine colind al iertării, iar Sângele temniței, rod pârguit pentru cules își primenește
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
din 14 aprilie 2013. în inima ta mi-ai construit acolo patru camere fără vecini fără câinii comunitari care îmi mușcau mâinile când îi alintam dumnezeule... e atâta liniște aici îmi aud cuvintele formându-se pe buze și sângele aprins colindând te citesc și te învăț pe de rost stând picior-peste-picior în anticamera creierului tău privesc lumea prin ochii cu care tu mă privești atunci când îmi închizi nu-ul gurii cu un sărut lung și mușcat care mă face să îmi
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
asfalt.... XXXIII. NU MĂ IUBI, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 589 din 11 august 2012. Tu știi că ochii mei citesc poemele nescrise Iar buzele mele îți sorb cuvintele nerostite Tăcerea mea te-ntunecă Pașii mei îți colindă câmpiile Iar palmele mele îți reclădesc castelele dărâmate de alte iubiri Nu mă iubi dar păstrează-mi amintirea închisă într-o clepsidră albastră care a uitat să fie întoarsă Nu te juca de-a soarta răsfirând firele de nisip Nu
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
a uitat să fie întoarsă Nu te juca de-a soarta răsfirând firele de nisip Nu măsura un timp ... Citește mai mult Tu știi că ochii meicitesc poemele nescriseIar buzele meleîți sorb cuvintele nerostite Tăcerea mea te-ntunecăPașii mei îți colindă câmpiileIar palmele mele îți reclădesc castelele dărâmate de alte iubiriNu mă iubidar păstrează-mi amintirea închisă într-o clepsidră albastrăcare a uitat să fie întoarsăNu te juca de-a soartarăsfirând firele de nisipNu măsura un timp... Abonare la articolele scrise
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 711 din 11 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin ȚENE Minunea din seara de Crăciun Cerne colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete, în fiecare, Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste
MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359848_a_361177]
-
spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete, în fiecare, Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag, Cântecele urcă spre stele, mai sus, Constelații vin să vadă Cum din suflet se naște iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu doruri pământul străbun Copii aprind neliniști în aster Visând sub brazi daruri de Crăciun. Țara
MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359848_a_361177]
-
a fi aduce acasă pe cărări de coborâre, să fie adăpate în jgheaburi anume făcute pentru adăpat vite. Dar, cea mai mare plăcere a celor doi frați era ca în anumite zile de sărbătoare, să plece împreună spre Milet, să colinde ulițele întortocheate ale acestuia, să admire templele, areopagul, stadioanele, clădirile impozante, statuile din piețele orașului. Acolo, în mijlocul acestui oraș, orice om părea atât de mic și neînsemnat. Doar oamenii foarte bogați, în șaretele lor somptuoase, păreau a se impune în fața
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
Acasa > Versuri > Iubire > PRINȚESA MEA DE SUFLET Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: O, pașă, întinde brațul tău și o să-ți fiu prințesă, mă jur pe Dumnezeu! Am colindat prin lume cu pasul pe pământ, Dar te-am purtat în suflet, te-am alintat în gând. În corzile de suflet pe liră ți-am cântat, Prințesa mea de suflet, tu nu m-ai ascultat! Am rătăcit prin noapte, în
PRINŢESA MEA DE SUFLET de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359588_a_360917]
-
drept de rezidență permanentă în inima ta mi-ai construit acolo patru camere fără vecini fără câinii comunitari care îmi mușcau mâinile când îi alintam dumnezeule... e atâta liniște aici îmi aud cuvintele formându-se pe buze și sângele aprins colindând te citesc și te învăț pe de rost stând picior-peste-picior în anticamera creierului tău privesc lumea prin ochii cu care tu mă privești atunci când îmi închizi nu-ul gurii cu un sărut lung și mușcat care mă face să îmi
PAGINĂ DINTR-UN ROMAN DE DRAGOSTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359671_a_361000]
-
său basarabean și vrea să devină mai simplu ca ea... E atât de mare binele ce-l aștept - scrie poetul - Că orice suferință-mi pare-o fericire. Plânge cu ai lui: mamă, frați, compatrioți, în aceeași limbă, cântă psalmii și colindă cu eroii neamului. Devine, pe rând, rapsod național, apostol al frumuseții românești, membru al Academiei Române, propus la Premiul Nobel pentru pace, unindu-și vocea cu marii poeți români, urcând Golgota Basarabiei, topindu-se în muzica eternei poezii.” Iată, în cuvinte
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
și simboluri sacre legate de personalitatea lui Grigore Vieru. Cuvintele lui Menuț Maximinian sunt tulburătoare, un fel de sinteză literară, așa cum, de altfel, toate intervențiile despre marele poet dispărut: „Sub chip de poet, îngerul a poposit pe pământul Basarabiei. A colindat țara mamă, făcând pod de lacrimi, versuri și flori, întru revenirea la matca străbună. Grigore Vieru este eroul dorului, al frumuseții netrucate, al zugrăvirii sfintei icoane a mamei. Este însuși sufletul din poemul poemelor, viața de dincolo de viață, nemuritorul de
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
locului unde voiau s-ajungă. Și în pribegia lor, nefericiții pândiți acum de moarte nedemnă întâlneau adesea tabere de țigani-căldărari. Oamenii aceștia ai trecutului trăiau după regulile neamului lor nomad, iar autoritățile nu le impuneau apatrizilor legile locului prin care colindau. Așa îi încolți în minte lui Gheorghe Dinvale să-și afle prin ei scăparea de glonțul plutonului de execuție. Deși căldărarii știau că-și pun și ei viața în primejdie, dacă se va afla că au tăinuit un dezertor, proscrisul
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
așa destul de firav al zilelor. Când voia primăria să anunțe ceva sau să facă vreo convocare, chema gornistul pe care îl punea să sune într-o trompetă veche, probabil din primul război dacă nu din cel de independență și acesta colinda satul de la un capăt la celălalt, ieșeau oamenii la porți și întrebau ce este: Ordin de la primărie, să veniți mâine la cămin că vă belește, ați auzit? Altădată mă pasiona scrisul cifrat și eram tare încântat să pun o foiae
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
curtea Domnitorului său, care s-a bucurat mult de această ispravă. El a primit, după făgăduiala dată, libertatea, precum și locurile cale de o zi în jurul iazului. Dar singur nu voia să trăiască în acest ținut. De aceea a început să colinde satele de-a rândul. Căutându-și o fată cu care să se însoare. La horele vesele de prin sate ochea fetele, până când s-a îndrăgostit de una, pe care a răpit-o, și a venit cu dânsa în aceste locuri
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]