3,570 matches
-
relație particulară: de editor preferat și de comentator exigent al cărților sale, de consilier al editorului și, nu în ultimul rând, al prozatorului, torturat de „blestematele chestiuni insolubile” ale creației. În ultima parte a vieții Marin Preda a făcut publice colocviile sale cu P. pe marginea șantierului trilogiei finale, Cel mai iubit dintre pământeni. În volum debutează cu Slavici (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor), studiu critic care este în toate privințele un happax legómenon: exemplar unic al unei tipologii pe care o
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
analitic de opere literare românești (I-IV, 1998-2003), redactat de un colectiv al Catedrei de literatură română, literatură comparată și teoria literaturii de la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. De asemenea, conferențiază în țară și în străinătate și participă la diverse colocvii, fiind preocupat îndeosebi de problematica avangardei literare. Grupaje din versurile sale apar traduse în limbile franceză, germană, maghiară, sârbă etc., în reviste și antologii. Deși P. intră în scena literară cu lirică, o vreme cel puțin „criticul pare să-l
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
noapte) e portretizată paralel cu aceasta, transcriindu-se, în acest scop, versuri din poemul călinescian. SCRIERI: Zile fierbinți, București, 1955; Calitatea producției - onoarea fabricii, București 1956; Ev nou în Țara Banilor, București, 1961; Harpe și ape. Album dunărean, București, 1962; Colocvii. Artistul și opera sa, de la I.L. Caragiale la Eugen Barbu (în colaborare cu Ștefan Bănulescu), București, 1964; Escale spre noi înșine, București, 1966; Focuri în junglă, București, 1967; La Roumanie, București, 1967; Poezie și politică, București, 1972; Un elefant pentru
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
Institutul Pedagogic din Timișoara, după terminarea căruia devine student al Facultății de Filologie, secția limba rusă, la Universitatea din București, susținându-și licența în 1963. Bibliotecar în capitală (1963-1966), lucrează ulterior în presă, unde îndeplinește funcția de redactor al revistelor „Colocvii” (1966-1971) și „Tribuna școlii” (1971-1988). Debutează în 1952, cu poezia omagială Republică, slavă ție!, la ziarul „Flacăra roșie” din Arad. Colaborează la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Viața românească”, „România literară”, „Iașul literar”, „Argeș”, „Steaua” ș.a. Primul volum, Între mare și cer
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
localități și în cele din urmă la Ploiești. Debutează cu versuri și proză în 1928, la revista „Înfrățirea”. Înainte de al doilea război mondial, publică două cărți: Figurine (teatru școlar, 1935) și Strămoșii (proză istorică, 1936). Colaborează la „Satul”, „Universul literar”, „Colocvii”, „Presa” etc. și desfășoară o largă activitate cultural-educativă, inclusiv ca instructor artistic (1936). Se numără printre cei care au pus bazele cenaclului literar Lectura (1944) sau ale revistelor „Miorița” (1931), „Școala Prahovei” (1934-1944) și „Opinia liberă” (1944). După război, lucrează
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
Facultatea de Filosofie-Jurnalistică de la Universitatea „Spiru Haret” din București. Paralel cu activitatea publicistică la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „România liberă”, „Flacăra”, „Curierul național”, „Curierul național magazin” ș.a., a colaborat la multe emisiuni de radio și televiziune. A participat la colocvii și reuniuni științifice din țară și de peste hotare cu comunicări privind epoci ale culturii române și personalități ale vieții spirituale românești (Mihai Eminescu, George Enescu, N. Iorga, Constantin Brâncuși, C. Brăiloiu ș.a.). A publicat studii în reviste științifice de peste hotare
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
Dragu. Alte poezii aparțin lui H. Grămescu, Ilarie Hinoveanu, Eugen Constant, Sinei Dănciulescu, lui Marin Sorescu, Damian Ureche, Nicolae Dragoș. Cronica literară este onorată în acest număr și în următoarele de Șerban Cioculescu. Primul număr mai conține un grupaj intitulat Colocvii Brâncuși, unde își exprimă opiniile George Oprescu, V.G. Paleolog, Ilie Purcaru, Mario De Micheli, André Frénaud, în timp ce Dinu Săraru inaugurează cronica teatrală. În numărul 2/1964 încep să colaboreze G. Călinescu (cu articole de „direcție nouă”), Tudor Vianu (eseu) ș.a.
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
Nicolae Mărgineanu, Vasile Vetișanu, Ovidiu Trăsnea, N. Bagdasar, Pavel Țugui, Virgil Mocanu, Alexandru Balaci, Petre Preoteasa, Elisabeta Trăistaru, Constantin Noica, N. Steinhardt, H. Zalis, Emil Cioran, Mihai Șora. O atenție deosebită se acordă studiilor folcloristice. De evidențiat sunt anchetele, dezbaterile, colocviile pe diverse teme, cu participare națională și internațională. De asemenea, interviurile luate de Matei Alexandrescu, Ilarie Hinoveanu, Ion Jianu și Marin Sorescu unor personalități culturale și științifice. Florea Firan prezintă numeroase pagini de corespondență, interesând mai multe etape din existența
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
se datorează temperamentului polemic al autorului și dăunează realizării romanului, însă ajută într-o măsură la caracterizarea personajului și motivează în cele din urmă cursul acțiunii, amenințat de idilic și de melodramatic. Nu se poate spune același lucru și despre „colocviile” dintre erou și dublurile sale (Domnul X sau Cucoana Conștiința), acestea fiind nu numai superflue, ci și parazitare. Romanul, poate o replică la Adela lui G. Ibrăileanu, înfățișează, totuși, credibil și cu finețe înfiriparea iubirii dintre cincagenarul Andrei Codru și
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
eveniment (1983), P. adună eseuri privind literatura rusă și sovietică, semnate de-a lungul anilor în presă. Sunt aici pagini care pun în ecuație istoria și literatura, discutând modul în care marile evenimente se răsfrâng în scrierile literare. Două plachete, Colocviile vântului (1985) și Euthanasia (1991), îl definesc pe P. ca pe un poet aflat în căutarea personalității. Versul se situează pe linia tradițională și ca prozodie, și tematic. Ulterior poezia accede la un anume rafinament al ideii, dar adesea rămâne
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
sovietică modernă și contemporană (1988) propune o selecție în care predomină autorii din generațiile mai tinere și oferă versiuni românești fidele originalului, echivalând fericit atât incisivitatea verbului unora, cât și metaforismul frapant al altora. SCRIERI: Literatură și eveniment, Cluj-Napoca, 1983; Colocviile vântului, București, 1985; Euthanasia, Satu Mare, 1991; Jocul dragostei și al hazardului, 1994; Recife, Satu Mare, 1996; Prospero și „teatrul sărac”, Cluj-Napoca, 1997; Radiografia zăpezii, Satu Mare, 1997; Rusia între „dezgheț” și „transparență”, Cluj-Napoca, 1997; Poeta artifex, tr. Miruna Pintescu, Timișoara, 1998; Hibernia
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
modernă și contemporană, pref. trad., Cluj-Napoca, 1988; Boris Pasternak, Sora mea, viața, Timișoara, 1998, Se topește zăpada, Timișoara, 1998; Anna Ahmatova, Anno Domini, Timișoara, 1998; Pierre Paris, Casa umbrelor, Satu Mare, 2001 (în colaborare cu Claudia Pintescu). Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Colocviile vântului”, TR, 1985, 16; Mihaela Ursa, „Jocul dragostei și al hazardului”, ST, 1994, 10-11; Mariana Filimon, Un univers paralel, CNP, 1998, 6-7; Adrian Popescu, „Poeta artifex”, ST, 1999, 8-9; Virgil Mihaiu, „Cârlige de cuvinte”, ST, 2000, 11-12; Vulturescu, Cultură, 167-173
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
consacrată traducerilor este bine susținută, aici fiind incluse transpuneri din scrierile lui Friedrich Nietzsche, Boris Pasternak, Charles Baudelaire, Paul Valéry, Paul Claudel, Henri Michaux, Paul Éluard, Boris Vian, Salman Rushdie ș.a. Sunt inserate numeroase și substanțiale interviuri. Acordând premii, inițiind colocvii, P. și-a impus personalitatea în peisajul presei literare de la noi, fiind deschizătoare de drumuri și chiar formatoare de mișcare artistică. Alți colaboratori: Dan Damaschin, Mihai Cimpoi. D.B.
POESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288866_a_290195]
-
fără consistență ideatică, fără o fundamentare teoretică validă. În Opinii despre poezie, o culegere de articole de întâmpinare, O. încearcă să contureze mai multe portrete prin comasarea unor cronici literare. Își expune principiile într-o postfață cu iz metaforic, intitulată Colocviu imaginar, considerând intuiția esențială pentru un comentator de literatură. Ideea și-o susține și în celelalte cărți, în Oglinzi paralele (1967), Prezențe poetice (1968) și mai ales în Destine și valori (1974). Această perspectivă nu este lipsită de îndreptățire, dar
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
Salvatore Quasimodo). Cronicile literare sunt susținute cu onestitate profesională de Cornel Ungureanu, Șerban Foarță, Alexandra Indrieș, Nicolae Ciobanu, Lucian Alexiu, Alexandru Ruja, Adriana Babeți, Vasile Popovici, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Mircea Mihăieș, Mircea Pora, Corina Ciocârlie ș.a. Periodic, revista organizează colocvii, anchete literare, dialoguri. În numărul 2/1967, la colocviul Specificul național și exigențele expresiei artistice participă Andrei A. Lillin, Sorin Titel, Ovidiu Cotruș, Crișu Dascălu, Șerban Foarță, Nicolae Ciobanu. Accentul cade pe criteriul estetic și pe talentul autentic, fiind vizibilă
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
de Cornel Ungureanu, Șerban Foarță, Alexandra Indrieș, Nicolae Ciobanu, Lucian Alexiu, Alexandru Ruja, Adriana Babeți, Vasile Popovici, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Mircea Mihăieș, Mircea Pora, Corina Ciocârlie ș.a. Periodic, revista organizează colocvii, anchete literare, dialoguri. În numărul 2/1967, la colocviul Specificul național și exigențele expresiei artistice participă Andrei A. Lillin, Sorin Titel, Ovidiu Cotruș, Crișu Dascălu, Șerban Foarță, Nicolae Ciobanu. Accentul cade pe criteriul estetic și pe talentul autentic, fiind vizibilă o tendință de surmontare a prejudecăților ideologice, de emancipare
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
mai degrabă, în situația de a construi modele cu o precizie mai mare, chiar dacă nu este nici pe departe absolută, prin aplicarea legilor cuantice”. 46 Era un apel la o mai mare rigoare. În acest scop, Born a condus un colocviu cu desfășurare permanentă - „Curtea Superioară de Fizica de la Göttingen”, în care cele mai noi descoperiri erau examinate îndeaproape și supuse criticilor. La începutul anului 1923, Born îl numește pe tânărul Werner Heisenberg asistentul său. În următorii doi ani, datorită eforturilor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
prefațat numeroase ediții ale unor scriitori clasici și romantici, a coordonat și a elaborat articole pentru Dicționar de literatură română. Scriitori, reviste, curente (1979) și a inițiat volumele colective Eminescu după Eminescu (1978), în care sunt incluse comunicările prezentate la Colocviul organizat în 1975 la Paris, și Comparatismul azi (2000). Din 1990 perspectiva comparatistă se extinde și se adâncește în lucrările lui P. În Teme, motive, mituri și metamorfoza lor (1990; Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române) el abordează, mai întâi din
PACURARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
și alte nuclee sau cadre de manifestare propice pentru literatura înnoitoare a tinerilor din epocă - Cenaclul „Pavel Dan” de la Timișoara, cu grupul de tineri scriitori care îl au ca mentor pe Livius Ciocârlie, revistele „Dialog” și „Opinia studențească” de la Iași, colocviile de poezie de la Piatra Neamț ș.a. -, dar o. nu este reductibil la ele, constituindu-se, într-adevăr, ca un fenomen observabil pe scară națională. Importante în revelarea și impunerea lui au fost câteva volume colective de debut (unele tipărite pe cheltuiala
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Un câine de vânzare, colaborând apoi la „Contrapunct”, „Caiete critice”, „Echinox” ș.a. Este prezent în antologia Desant’ 83 cu un fragment, de proză, Șic. A scris piese de teatru, risipite prin reviste, și a obținut un premiu pentru dramaturgie la Colocviul de literatură studențească (1969). Primul volum, incluzând piesa Cine mă trece strada?, îi este editat abia în 2001. Asiduu frecventator al cenaclului Junimea, condus de Ov. S. Crohmălniceanu, P. s-a remarcat întotdeauna printr-o discreție autoimpusă. A colaborat la
PARASCHIVOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
Wiel Kusters), i-au adus consacrarea în lumea scrisului, lirica sa fiind premiată de diferite foruri literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (1967), Premiul „Hugo Ball” (1990), Premiul „Ernst Meister” (1993), Premiul „Erich Fried” (2002) ș.a. Este membru al Colocviului Noua Poezie de la Bielefeld (1977), al Academiei de Arte din Berlin (1984), al Academiei pentru Limbă și Poezie din Darmstadt (1989), al grupului OULIPO (1993) ș.a. Alături de Herta Müller, este, poate, cel mai cunoscut scriitor german originar din România. La
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
acustică și muzicologie, folclor și filologie romanică. Din 1966 este profesor universitar la München și din 1967 la Salzburg. Coordonează o colecție renumită, „Märchen der Weltliteratur”. Organizează, la Salzburg, Asociația Internațională de Cercetare a Cărții Populare care, în afară de realizarea unor colocvii, din 1974 publică periodicul „Berichte”, unde apar și studii ale specialiștilor români. Cu peste două sute de studii sau articole și încă și mai multe recenzii colaborează la „Österreichische Zeitschrift für Volkskunde”, „Berichte”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Buna
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
este doctor în științe filologice, cu o teză despre romanul românesc contemporan. În 1990-1991 a funcționat ca director al Editurii Minerva. De-a lungul anilor a ținut prelegeri și conferințe în diverse centre universitare din străinătate, a participat la numeroase colocvii sau reuniuni literare, iar în 1970-1971 a fost detașat la Universitatea Lyon II ca lector de limba și literatura română. Debutează în presă ca elev, publicând în „Tribuna Ardealului” din Cluj (1942) o poezie, Țăranii. Va mai colabora cu versuri
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
universitari cu asumată afiliere eclezială dezbat cu aplomb doctrine economice, idei politice, teme filozofice, ipoteze istoriografice, curente artistice. Lipsesc: instituția seminariilor socratice, pledoaria sistematică pentru o elită reprezentativă, proiectele federatoare capabile să întărească conversația dintre rațiune și credință. Întâlnești puține colocvii cu semnificative contribuții teologice la discuția despre: sensul universității, binele comun, natura capitalului în epoca globalizării, religie și democrație, dispariția țăranului, sociologia religioasă în mediul rural, cultura memoriei și patrimoniul național, ecologie și resursele naturale, libertatea individuală și justiția socială
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fiindcă vor atrage tot timpul persoane extraordinare. Faptul că managementul diversității reprezintă o problemă delicată, dar extrem de serioasă, o dovedește și acțiunea: Prix 2009 „Manangement de la Diversité” organizată de Banca Populară CÔTE D'AZUR pe 28 mai 2008, cu ocazia colocviului internațional sugestiv intitulat „Homme, femme et apres?” Obiectivul sau tematica acestui concurs a avut următoarea formulare precisă: De ce diversitatea de gen este o oportunitate reală în fața schimbărilor economice și sociale de astăzi? Cum gestionați această diversitate bărbatfemeie pentru ameliorarea performanțelor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]