1,437 matches
-
scena Operei din Iași. Este știut că, la balet, important este, pe lângă calitatea demersului muzical, susținerea ritmică în urmărirea sincronizării muzicii cu ritmul interpretului, care de fiecare dată poate fi altul (în funcție de balerinul serii), cu altă personalitate. Dar succesul concertului comentat (aici felicit și T.V.R. Iași că la transmis în întregime și îl va păstra pe casetă video ca punct de reper, pentru cei care vor urma) a fost întregit cu Uvertura 1812, într-o interpretare de zile mari. Ca piesă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fac lucruri care țin de construcție: instituțională sau de domeniu. O.Ș.: Ai avut o reacție publică după ce Gabriel Liiceanu i-a trimis Monei Muscă o scrisoare deschisă. M.M.: Asta este cu totul altă poveste. Scrisoarea lui Gabriel Liiceanu merită comentată. O.Ș.: Spuneai ceva de responsabilitate proporțională. Ce înseamnă asta? M.M.: Responsabilitatea proporțională este un principiu fundamental al eticii în politică și chiar al eticii în general. Nu pot să pedepsesc cu aceeași unitate de măsură un om care a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
spate nefericitului său văr, care se chircea sub aceste palme imperiale; iar vocea sa puternică, răspunzînd trîmbițător cuvintelor de bun venit adresate de Sindic, clama: "Mulțumesc pentru această primire. Simt că sînt la mine acasă", frază care a fost foarte comentată pretutindeni și considerată adesea ca expresie fidelă a unei judecăți de întîietate și dominare. În orice caz, dacă această vizită, în mintea monarhului german, era menită să întărească legăturile, devenite mai slobode, dintre Berlin și Roma, afirmăm, fără a ne
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
l-a omorât pe Ceaușescu: la toamnă îl vor alege pe el, numai pentru că nu-l pot reînscăuna pe celălalt”. — Să vezi că până la urmă înviază... — N-ar fi rău, asta ar aduce România în atenția lumii. Ar fi mai comentată chiar și decât Israelul, ziariștii și cameramanii de televiziune se vor năpusti ca niște hiene și odată cu ei și investitorii. — Vrabia mălai visează! bomăne Pastenague și se uită după o negresă splendidă cu un trup de șerpoaică. Cotidianul, 13 octombrie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
decantează în timp și ajunge ea însăți o paradigmă sau o formă epistemică (precum atacurile raționaliste ale lui René Descartes, în 1637 și 1641, asupra funcției imaginației, implicit asupra imaginarului). Întoarcerea la textele sau la teoriile clasice, de altfel îndelung comentate, pentru a căuta un răspuns posibil la o întrebare poate nouă, este validă pentru că: ... un enunț reprezintă întotdeauna un eveniment pe care nici limba, nici sensul nu pot să-l epuizeze. ... își deschide lui însuși o existență remanentă în câmpul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
relația existent-imaginar (fără să punem problema relației dintre imaginar și gândire în termenii exagerați ai unei suprapuneri, ci doar ai unei relații de determinare), binele întemeiază relația dintre componentele binomului, pe care de asemenea le domină. Dacă adaug perspectiva mult comentată, a corelării problematicii binelui (divin) la Platon cu principiul divinității creștine 31, atunci am putea avea suprapuneri de reprezentări și identificări de termeni, care ar așeza într-o anumită relație de continuitate sistemele politice și reflectările lor în mentalul colectiv
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
discuția purtată asupra conceptului, lumea inteligibilă devine parádeigma lumii sensibile. În Sofistul, mímēsis este o artă (téchnē), diferită de meșteșugul demiurgului (256b); în schimb, în Politeía, noțiunea are un pregnant caracter etic, atunci când, în analogia Liniei (509d-511e), deja comentată, se face diferența între o realitate "adevărată" și una mimetică: epistēmē are ca obiect al revelației "originalele", pe când ființa mimetică poate fi cunoscută doar prin opinii, prin dóxa, așadar într-un mod incomplet și inferior. În Sofistul însă, problema ontologică
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Pentru-o femeie? - Vezi iubirea cum îi. În scimb Luceafărul e de o construcție muzicală perfectă. Sensul e acum satiric. Astrul e geniul solitar, Cătălin și Cătălina sunt umanitatea efemeră. Tehnica e liturgică. Tema e dezvoltată și analizată, repetată și comentată, reluată din nou până la completa istovire, iar replicile Luceafărului sunt formulistice, fiindcă el , neavând suflet empiric, nu poate găsi relații și expresii noi: Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu Și mumă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rătăcire de program, atras de o singură cauză: aceea a documentelor ca documente, care, odată așternute pe hârtie și înregistrate, încetează, și ele, să mai fie doar înscrisuri. La fel, o amintire a cuiva despre cineva: odată devenită publică și comentată, ea nu mai este doar literatură, are și o altă viață atât ca referențial cât și ca document în sine. Consultându-le în litera lor și, paralel, la cei care le reiau astăzi, observ că acestea sunt adesea depersonalizate, se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a dat la o parte. Domnii Ionel Oprișan și Ștefan Vârgolici au ajuns la volumul al zecelea cu al dânșilor „Corpus al receptării critice a operei lui Eminescu”, iar dl. Alexandru Dobrescu editează a doua oară o antologie (foarte vag comentată, din păcate) a „Detractorilor lui Eminescu” și așchii din aceste cărți de texte, dar și din altele pe care nu le mai înșirăm aici, sar în întrebările acide ale unor tineri care-l privesc, și ei, pe Eminescu drept un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în memoria tuturor celor care le-au citit. Oricum, se vede că nu avem de-a face cu actul original, cel din 16 iunie 1889; ar mai rămâne posibilitatea, destul de vagă însă, ca acest act să fi fost preluat și comentat, topit în comentariul de față, de către Cornelia din Moldova sau cine va fi autorul documentului descoperit de George Potra în arhiva ei. Niciunul dintre medicii lui Eminescu nu confundă 28 iunie 1883 cu 8 iulie 1883. Numai Nicolae Pătrașcu îl
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Oricum, se vede cu ochiul liber că nu avem de-a face cu actul original, cel din 16 iunie 1889; ar mai rămâ ne posibilitatea, destul de vagă însă, ca acest act din 16 iunie 1889 să fi fost preluat și comentat, topit în comentariul de față, de către Cornelia din Moldova sau cine va fi autorul documentului descoperit de George Potra în arhiva ei. Niciunul dintre medicii lui Eminescu nu confundă 28 iunie 1883 cu 8 iulie 1883. Nu mai complic lucrurile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Dimitrescu (Cridim), Ada Umbră, poeme în proză de Const. Rîuleț și, bineînțeles, mult teatru sau comentarii despre teatru. Al. Bran și Ion Minulescu emit considerații despre „teatrul de mâine”, sunt analizate piesele Răzbunarea și Patima roșie de Mihail Sorbul, e comentată dramaturgia lui Henrik Ibsen (Const. Rîuleț), Maurice Maeterlinck (Al. T. Stamatiad), G. B. Shaw. Sunt incluse și însemnări despre Marioara Ventura, Al. Davila, G. Ciprian ș.a., se publică un interviu cu George Enescu, e discutată relația oamenilor politici cu literatura
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
spațiilor definite în chipul acesta, este normală și pertinentă. S., care l-a osândit pe Bogza la apariția Poemului invectivă, îi află acum justificarea estetică în stilul său de excursie livrescă. Stilul criticului, care nu se teme să admire autorii comentați - vorbește, într-un loc de „neteama de admirație” -, continuă în eseurile, editate postum, din Monologul polifonic (1991). Se află și aici un moralist care iubește jocurile lingvistice ale spiritului cărturăresc. Zice „cu osebire”, „filotim”, „povățuitor de neatârnare”, „credințoșenie” sau oprește
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
cu volumul de epigrame Instantanee (1937), care marchează totodată debutul editorial. Pentru nuvela Drumul spre țară, a cărei acțiune se petrece în zilele Dictatului de la Viena, a fost premiat în 1941 la concursul organizat de ziarul sibian „România nouă”. Antologia comentată Plugarii condeieri din Banat (1943) a atras atenția prin ineditul materialului pus în circulație și prin noua perspectivă sociologică asupra fenomenului literaturii vernaculare. Ț. a publicat numeroase contribuții în domeniul filologic, adunate în volumele Studii de istorie și limbă literară
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
-șef. Bacalbașa a publicat, desigur, la început, mai multe articole nesemnate, cum era obiceiul vremii, inaugurând apoi, la 20 septembrie/2 octombrie 1881 o rubrică săptămânală „Cronica“, semnată tot cu pseudonimul Bacon, în care au apărut, alături de alte fapte diverse comentate adeseori cu umor, și scurte dialoguri sau consemnări de „documente omenești“, de adeziune la dramele cotidiene ale oropsiților vieții („Pentru ca cititorii noștri să fie cât mai mulțumiți de ziarul nostru, vom da în fiecare sâmbătă câte o cronică ce, de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sprijinit materialicește mulți copii talentați, dar săraci, din Boroaia, trimițându-i la școli mai Înalte. 1011 TOMOZEI, Gh. 1 A R G E ș 29.12.1972 Revistă de Cultură Pitești Stimate domnule Dimitriu, Vă mulțumesc pentru Scrisorile iluștrilor elegant comentate și generos oferite revistei noastre. Ele urmează să apară În numărul 3 (martie) și nădăjduiesc Într-o colaborare viitoare la fel de caldă. Îl rog prin dvs. pe domnul Vasile Popa despre care aud numai lucruri frumoase să aibe amabilitatea de a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de patrie, 20 august 1980) este privit ca principala, dacă nu unica sursă de informație corectă: întâmplarea face să pot trimite rândurile de mai jos pentru a fi citite la postul dvs. de radio. Situația din țara noastră este deseori comentată, explicată, interpretată de redactorii dvs. de specialitate și doresc să vă asigur că aceasta reprezintă singura posibilitate a cetățenilor RSR de a fi informați asupra realităților economico-politico sociale ale țării. Cercul ascultătorilor dvs. este din ce în ce mai mare și cuprinde toate păturile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vor schimba. Un român, București, [iarna] 1979-1980, difuzată la 13 ianuarie 1980 Stimate domnule director Bernard, întâmplarea face să pot trimite rândurile de mai jos pentru a fi citite la postul dvs. de radio. Situația din țara noastră este deseori comentată, explicată, interpretată de redactorii dvs. de specialitate și doresc să vă asigur că aceasta reprezintă singura posibilitate a cetățenilor RSR de a fi informați asupra realităților economico-politico-sociale ale țării. Cercul ascultătorilor dvs. este din ce în ce mai mare și cuprinde toate păturile sociale
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
societate guvernată de legi. Care legi nu se discută, nu se propovăduiesc, ci se aplică. Ilie Purcaru P.S. Tot În legătură cu cruzimea nesancționată (deși legea prevede expres sancțiuni) la adresa naturii, a animalelor. În Flacăra, din 8 ianuarie a.c., Într-o „Scrisoare comentată”, aduceam la cunoștința organelor În drept sesizarea corespondentului nostru, Gheorghe Grigurcu din Tg. Jiu, al cărui câine, un Saint-Bernard, animal-monument al naturii, ocrotit de legi speciale, fusese otrăvit de persoane necunoscute, concluzia otrăvirii fiind atestată de Laboratorul de diagnostic al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apariția articolului nostru au trecut 75, dar răspunsul Încă Întârzie. Un fel de răspuns (datat 25 decembrie 1980, deci anterior articolului din Flacăra), emis de Procuratura locală Tg. Jiu, a primit totuși Gh. Grigurcu, la câteva zile după apariția „Scrisorii comentate”. Un „răspuns” care Îl Înștiințează că (cităm) „din actele premergătoare efectuate rezultă că nu a fost otrăvit de vreo persoană câinele ce vă aparținea”. Rezultă deci, ca să fim În stilul și În sugestia „răspunsului”, că Saint-Bernard-ul s-a sinucis. Sau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
puțini poeți sau prozatori care, fără să se pretindă neapărat critici, să probeze nevoia organică de a susține munca atâtor autori din preajmă. Norman Manea practică o publicistică literară de susținere, de pe urma căreia un prim beneficiu important revine Înșiși autorilor comentați, dar nu numai lor. Personal, până la solicitarea de față, nu citisem volumul Pe contur. Lecturându-l, am tras Însă multe foloase. M-am familiarizat mai bine cu multe cărți scrise În anii ’70 sau la Începutul anilor ’80. Am intrat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
când devenisem obiectul atacurilor repetate dinspre Săptămâna, Luceafărul, Flacăra. Intitulată „Imperativul intensității”, focalizând la Început pe universul concentraționar (Transnistria, adică) „la nord-est” de Edenul copilăriei („un loc ce semăna leit poleit cu iadul”) și afirmând, În final, „răspicat” valoarea autorului comentat, recenzia și-a sporit, cumva, importanța prin faptul că apăruse În România liberă, act atent calculat al recenzentului și unul de curaj din partea directorului Octavian Paler. Textul ar fi putut apărea, fără dificultate, probabil, În România literară, unde Paul Georgescu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Hania și copiii lor au devenit israelieni ne-am revăzut de mai multe ori la Ierusalim, o dată la Budapesta, de două ori la New York. Timpul se dovedea, de fiecare dată, prea scurt pentru câte am fi avut de recapitulat și comentat. Îl regăseam mereu egal cu sine. Auster și prevenitor, informat, glumeț, obosit, disputat de multe proiecte, dar niciodată panicat. Refuza băutura sau mâncarea sau cheltuiala excesivă, ca orice alt exces, de altfel. Încheierea scrisorilor sau dedicațiilor sale pe cărți și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe F. și în ipostaza de critic literar. Interpretare personală a operei lui Bacovia, eseul redefinește „revoluția” poetică drept trecere de la „reprezentarea antropocentrică a eului liric” la „un heterocentrism de factură modernă, dizolvantă”. Capabil să vibreze la unison cu textul comentat, înzestrat cu putere de concretizare a ideilor, F. preferă totuși o critică metodologică uneia de artist: el se bazează constant pe premisele teoretice ale structuralismului, ale semioticii sau psihocriticii și, sedus de mirajul terminologic al teoriilor moderne, alunecă pe panta
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]