4,781 matches
-
va fi validată. Ea este supusă ameliorării repetate, până când numărul greșelilor la nivelul unei colectivități scade sub 10%. În concluzie, momentele Învățării ar fi acestea: Subiectul citește informația cuprinsă Într-o secvență (cadru); efectuează sarcina propusă, construind răspunsul solicitat; controlează (compară și corectează dacă este cazul) și după aceea trece mai departe la următoarea secvență. Deci, cititul corespunde principiului pașilor mici; scrisul - reacțiilor active; controlul - verificării imediate și nemijlocite; mersul Înainte - Întăririi pozitive. c) Tipuri de programaretc " c) Tipuri de programare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
comparațiilor; activitatea diagnostic prin identificarea serviciilor care trebuie îmbunătățite; elaborarea planului de îmbunătățire prin stabilirea priorităților Și a modului de alocare a resurselor pentru îmbunătățirea serviciilor. Punerea în aplicare a acestui proces presupune realizarea celor patru „C”-uri: Challenge (provocare); Compare (comparație); Consult (consultanță); Compete (competiție). În concluzie, valoarea este cucerirea mentală a unei societăți care a câștigat într-un singur fel: construind-o, cultivând-o, urmărind-o timp de generații. E o cucerire a existenței proprii, în care sunt cuprinse
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
un eseu teoretic celebru (1960) modul în care căile legitime de mobilitate socială, specifice sistemelor sociale, configurează sistemul școlar, iar acesta, la rândul său, contribuie la configurarea unor structuri de personalitate ajustate mecanismelor de promovare sociale. În acest scop, Turner compară modelele normative ideal tipice de mobilitate socială din Statele Unite și Anglia. Situația din Statele Unite corespunde unui model de mobilitate competitivă, în care pozițiile din elită constituie „premii” ce pot fi câștigate prin competiție deschisă. Fiecare are o șansă să câștige
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pe scurt, legile concetățenilor tăi de acum 9000 de ani; și, dintre faptele lor, am să ți-o dezvălui pe cea mai frumoasă. Apoi, curând, vom recurge chiar la texte și vom relua totul în amănunt, pe îndelete. Pentru început, compară legile voastre cu cele de aici. Multe dintre legile voastre de odinioară le vei regăsi în rânduielile noastre de acum: în primul rând tagma preoților, separată de toate celelalte, apoi tagma meșteșugarilor, în care fiecare își exercită propriul meșteșug fără
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
alterării și decăderii deopotrivă ale sufletului bun, respectiv ale Cetății perfecte. Toate aceste echivalențe, similitudini și analogii sunt urmărite în chip paralel și sistematic în tot cuprinsul dialogului, iar locul esențial de întemeiere al analogiei suflet-Cetate este 368e-369a. Acolo, Platon compară sufletul individual cu un text scris cu litere de dimensiuni mici, în vreme ce Cetatea este asemuită cu un text identic cu primul, scris cu „aceleași litere, dar mai mari și pe un fond mai întins”, și prin urmare, mai ușor de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
esențială. Statutul celor avuți este descris ca fiind unul similar cu al unui parazit: cât timp sunt la putere nu aduc vreun folos cetății, ei doar par a face parte din conducere, de fapt ei doar își risipesc averea. Platon compară această stare a bogaților cu cea a unor bondari, dintre care cei cu ace sunt cei cu adevărat răufăcători, hoți, prădători, pe când cei fără ac vor ajunge la bătrânețe cerșetori. Motivele ajungerii lor la putere nu pot fi decât lipsa
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sale târzii și pe care să le extrapolăm în cele din urmă asupra filosofiei sale politice. Nu avem nici un indiciu să presupunem un sens tăinuit conștient de Platon în textele amintite, dar, dacă reținem că, în tinerețea sa, Platon îl compară pe Ahile cu Ulise din perspectiva stăpânirii reflexivității, adevărului și minciunii și, la bătrânețe scrie dialogul Sofistul în care legitimează ontologic negația, avem cel puțin dreptul să presupunem că problema negației, a falsului, a minciunii îl interesează încă din tinerețe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
degeneration from The Republic offers an opportunity for the of study the psychological and political manner in which a regime decays from the ideal state through timocracy, oligarchy and democracy to the worst possible, tyranny. More than that, if we compare Plato’s image of tyranny with the image of contemporary totalitarianism, an objective research will show the resemblances between the two. In this perspective, the accusation that Plato is the father of totalitarianism can be overlooked if we remember the
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
participanți în interacțiunile neoficiale, testele de situație, discuțiile în grup, șarade și alte tipuri de exerciții. De obicei, zece participanți sunt evaluați pe durata unui weekend de către șase sau șapte membri ai personalului. Clasificarea făcută pe baza acestor evaluări se compară cu clasificarea persoanelor mai puțin creative din domeniul respectiv, grupate după vârstă și zona geografică în care își desfășoară activitatea, ce au fost evaluate prin intermediul unei baterii de proceduri trimise prin poștă. Descrierea relației dintre evaluările creativității și inteligenței a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de inițiativă, sinceri, sarcastici, puternici, influențabili” (p. 222). Cei care au avut rezultate bune la inteligență, dar slabe la originalitate s-au descris ca „blânzi, optimiști, plăcuți, liniștiți, lipsiți de egoism” (Barron, 1963, p. 222). Barron a remarcat: Atunci când se compară aceste autodescrieri cu felul în care personalul unității îi descrie pe subiecții și originali și inteligenți, se observă că inteligența reprezintă modul cum funcționează principiul realității în comportament și stă la baza caracteristicilor de tipul decalării adecvate a exprimării impulsului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rar locul de răspundere În societate care să nu-ți ofere tentația unor visuri orgolioase și care să nu-ți pretindă rezistență față de compromisuri. * „CÎnd vei vedea cîți te Întrec, gîndește-te cîți vin În urma ta.” (Seneca) Înțelept este să te compari doar cu tine Însuți, pentru a vedea dacă, În timp, ai realizat sau nu vreun progres. * „Există un singur succes: să fii În stare să-ți duci viața În felul tău.” (Louis Aragon) Altfel, existența noastră se supune unui paradox
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de gîndire Îi era drag lui F.M. Dostoievski, deoarece Îl considera condiția psihologică de bază pentru realizarea stării de suferință, fără de care „conștiința” nu se naște: „Suferința? Dar este singura cauză a conștiinței”. * „CÎnd mă analizez, mă detest. CÎnd mă compar, sînt mulțumit.” (B. Pascal) Din fericire, scrupulul conștiinței proprii cu privire la imaginea de sine, provenit din „complexe” și din „rezistențe interioare”, este atenuat, adesea, de realizarea faptului că nivelul valoric al personalității altora este sub cota deprecierii fixate de propria autodepreciere
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să fim fericiți? Credem că nu În condițiile trăirii unei fericiri egoiste, ci, dimpotrivă, cînd ai conștiința că ai putut deveni un participant la o operă de umanizare și Înălțare. * „E firesc să-și atribuie prea mult cine nu se compară cu nimeni.” (Quintilian)Însă chiar și În condițiile realizării unor comparații, aroganța Îi face pe unii să-și atribuie merite, pe măsura disprețului lor față de alții. * „În taina ființei lor oamenii Își deplîng greșeala, dar față de lume și-o apără
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
perfecțiune și lasă departe în urmă spiritul grosier în care zac cea mai mare parte dintre oameni. XV JOHANNES HARTMANN D’AMTMANSTETT și „adevărata beatitudine” 1. Inocența devenirii. Cunoscut și sub numele de Jean Țesătorul, acest adept al Spiritului Liber compare în fața inchizitorului la Erfurt, pe data de 26 decembrie 1367. Nu cunoaștem amănunte, dar această întâlnire cu furnizorul rugurilor numit de papa Urban al V-lea, prieten al împăratului, echivalează dreptul pentru filosoful libertin de a pieri ceva mai târziu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
condiționează întotdeauna unele pe altele - ca și cum separarea sufletului și a trupului ar ține de o ficțiune. Filosofului din Rotterdam îi plac banchetele, principiul acestui gen. în Colocviile sale apar nu mai puțin de șase: un Banchet profan, în care se compară meritele vinului alb și al celui roșu, ale cărnii de vită și de oaie, ale rasolului și ale fripturii, ale cărnii de iepure, de gâscă, de porc, de găină și de clapon, ale pateului de ficat, etc.; un Banchet poetic
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
inimă și o inteligență a locului. în ea se găsesc textele canonice și fondatoare, gândirile esențiale. Elegiacii, retorii, filosofii se odihnesc aici, așteptând o consultare, o lectură. Oaspeții intră, citesc, meditează, iau notițe, reflectă, își confruntă punctele de vedere, își compară propriile viziuni asupra lumii cu cele ale marilor gânditori ai Antichității. Teoria epicuriană este decorticată aici înainte de exercițiile spirituale, de lucrările practice și de punerile în aplicare. Cartea vizează acțiunea, textul anunță încarnarea. Efortul solitar capătă sens în schimbul solidar. După
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
conținut doar în comparație cu prima teorie, dar nu și cu a doua. 5.1.2.2. Validitatea relativă la criteriu așa cum rezultă și din titulatură, utilizează un criteriu extern cunoscut ca un reprezentant fidel al constructului urmărit. Cu alte cuvinte, se compară noul instrument cu alte modalități de evaluare existente deja și care sunt percepute ca măsurători fidele ale constructului. Există mai multe strategii de acțiune pentru a demonstra validitatea relativă la criteriu. Una dintre cele mai cunoscute forme este validitatea predictivă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de validare a procedurilor de selecție. De asemenea, pe baza aprecierii performanțelor de face instruirea angajaților. Pentru a realiza evaluarea performanțelor angajaților este necesară determinarea prealabilă a criteriilor și standardelor de performanță (a se vedea exemplul ce urmează). Criteriile se compară cu standardele, care reprezintă nivelul dorit al performanțelor. Prezentăm mai jos un exemplu de eșalonare a activităților de evaluare a performanțelor. Exemplu (După Chmiel, 2000): Etape ale procesului anual de apreciere a performanțelor într-o companie de telecomunicații Perioada de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o fată care se angajează și un băiat care dă bacalaureatul. Ar merge în concediu cu o mașină, un Opel, dar nu-și permit. Merg în străinătate, ajung până la granița cu Elveția.” ... coordonatorul expune panoul cu textul inițial și... se compară cele două mesaje. După câteva minute de „uimire generală” urmează analiza situației. Ce s-a întâmplat? Cum se poate distorsiona atât de mult un mesaj relativ simplu? Care sunt cauzele acestui fenomen? Ce implicații are asupra unei organizații? Capitolul care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
capacitatea de comunicare clară, prin care reiese legătura între performanță și rezultate, și nu în ultimul rând, necesitatea de a descoperi care sunt recompensele dorite de către angajat. 12.5.2. Teoria echității a lui Adams Angajații, membri oricărui grup, își compară efortul depus la locul de muncă, cu efortul altora, respectiv recompensele pe care le obțin în urma depunerii acestui efort, cu cele pe care alții le obțin. Dacă în comparația cu aceste persoane relevante, percepem raportul ca fiind just, atunci considerăm
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
interesați nu numai de valoarea recompenselor primite și de obținerea acestora, cât de justețea acordării acestora în comparație cu ceea ce li se oferă altora (figura 12.9.). Pe baza a ceea ce ei introduc în relație: efort, experiență, educație, competență, idei, abilități, ei compară ceea ce obțin cu alții: nivel salarial, creșteri salariale, promovări, recunoaștere, oportunități, etc. (Arnold, Feldman, 1986). Reperul de comparație folosit de individ este foarte important în contextul teoriei echității. Se consideră că există patru repere de comparație pe care individul le
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în mai multe modalități: persoana poate încerca să producă schimbări de comportament altor persoane (de exemplu: celelalte persoane să-și micșoreze efortul sau să ceară recompense mai mari); distorsionează percepția asupra eforturilor și recompenselor altora (persoanei/grupului cu care se compară) - „Postul lui Ion nu este așa interesant pe cât credeam înainte”); poate forța ca celelalte persoane să părăsească relația. alege o altă persoană/grup pentru comparație (de exemplu „Poate că nu câștig așa mult ca vărul meu, dar mă descurc mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și White în anul 1939 (cf. Forsyth, 2001) asupra comportamentului conducătorilor unor grupuri de copii între 10-11 ani. Acest studiu clasic deschide calea cercetărilor privind conducerea participativă, urmărind efectele participării membrilor grupului în luarea deciziilor asupra performanței. Autorii descriu și compară efectele a trei stiluri de conducere care facilitează în diferite grade sau inhibă participarea membrilor echipei în luarea deciziilor: autoritar, democratic și permisiv (laissez-faire), sugerând că se pot distinge două orientări semnificative în comportamentul liderului: orientare spre probleme legate de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
anumit procent rezultatele prezentului studiu. Neajunsului de mai sus i se mai poate adăuga și situația pe care am observat-o atunci când am cules datele. Unii practicanți puși în situația de a li se evalua modul în care aceștia se compară social s-au eschivat, răspunzând dezirabil. Putem afirma, astfel că o parte dintre participanți nu au răspuns conform comportamentului real atunci când au completat întrebările subscalei de orientări spre sine (comparație socială). Această presupunere a noastră este susținută de abaterea standard
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
are drojdia lui” etc.) Cu ochii altora poți să-ți vezi mai bine defectele. Pentru că, de unii singuri, tindem să le trecem cu vederea sau să le privim cu Îngăduință.) „Este firesc să Își atribuie prea mult cine nu se compară cu nimeni.” (Quintilian) De n-ar fi vaietele, bolnavul n-ar fi bolnav. (N-am Înțelege ce Înseamnă „examenul vieții” dacă n-ar trebui să Îndurăm tot felul de privațiuni, de suferințe.) Iată o posibilă „cheie” a reușitei la „examenul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]