2,274 matches
-
și politicilor Fondului cu strategiile și cu politicile sectoriale ale statului în domeniul combaterii sărăciei; ... c) adoptă reglementările Fondului; ... d) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli și raportul anual de activitate al Fondului, elaborate prin grija directorului executiv; ... e) urmărește complementaritatea proiectelor în raport cu proiectele inițiate de alte organizații și evitarea paralelismelor determinate de proiecte similare; ... f) desemnează cenzori externi independenți, în vederea verificării situațiilor financiare ale Fondului, și primește rapoartele acestora; ... g) aprobă înființarea de sucursale ale Fondului la nivel zonal; ... h
LEGE nr. 129 din 25 iunie 1998 (*actualizată*)(**republicată**) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144920_a_146249]
-
desfășurarea operațiunilor sale, Banca va acorda toată atenția pentru: a) apărarea propriilor interese în acțiunile de finanțare; ... b) a se asigura că beneficiarul și garantul sau (dacă există) sunt în măsură să-și onoreze obligațiile contractuale; ... c) realizarea obiectivului promovării complementarității economiilor statelor membre; ... d) promovarea bunăstării popoarelor statelor membre pe baza dezvoltării economice și sociale și sporirea posibilităților de angajare avantajoasă a forței de muncă; ... e) promovarea dezvoltării economice a regiunii statelor membre, manifestarea unei atitudini prioritare și preferențiale față de
ACORD din 30 decembrie 1994 de înfiinţare a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Marii Negre*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145770_a_147099]
-
prezentului acord. Primul raport va fi redactat la 8 luni după semnarea prezentului acord. Modalitățile de redactare a acestor rapoarte vor fi prevăzute prin înțelegerea între părți menționată la alin. 1. 3. Acțiunile prevăzute la articolele precedente sunt desfășurate în complementaritate cu programele finanțate de către Uniunea Europeană în domeniile care privesc prezentul acord. Articolul 10 Dispoziții finale 1. Prezentul acord va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare datei de primire a ultimei dintre cele două notificări prin care părțile
ACORD din 4 octombrie 2002 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protecţiei minorilor români aflaţi în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze şi a întoarcerii acestora în ţara de origine, precum şi a luptei împotriva reţelelor de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146116_a_147445]
-
activității întreprinderii; ... b) consultanță acordată IMM eligibile pentru elaborarea planurilor de afaceri și de marketing, accesarea surselor de finanțare, consultanță în domeniul sistemelor de standardizare, certificare, calitate și norme ale Uniunii Europene, în domeniul cooperării interne și internaționale (parteneriate de complementaritate, subcontractare). ... 3.2. Valoarea maximă a finanțării pentru fiecare dintre serviciile și activitățile eligibile precizate la pct. 3.1, precum și cheltuielile eligibile sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezența procedura. 3.3. Valoarea alocației financiare nerambursabile acordate beneficiarilor selectați
PROCEDURA din 14 august 2002 de implementare a Subprogramului naţional multianual pe perioada 2002-2005 pentru susţinerea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144421_a_145750]
-
activității întreprinderii [] Contractarea de servicii de consultanță pentru elaborarea planurilor de afaceri și de marketing, accesarea surselor de finanțare, consultanță în domeniul sistemelor de standardizare, certificare, calitate și norme ale Uniunii Europene în domeniul cooperării interne și internaționale (parteneriate de complementaritate, subcontractare) Secțiunea C Declarație pe propria răspundere Subsemnatul/subsemnata ........., identificat/identificată cu actul de identitate seria ..... nr. ......, eliberat de ...... la data de ......, cu domiciliul în localitatea ......., str. ........... nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul/județul ............., în calitate de persoană fizică, reprezentant legal al Societății
PROCEDURA din 14 august 2002 de implementare a Subprogramului naţional multianual pe perioada 2002-2005 pentru susţinerea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144421_a_145750]
-
îmbunătățit permanent. În decembrie 2004 se va prezenta un raport asupra implementării PNAinc în perioada 2002-2004. Acest raport va constitui o bază pentru revizuirea planului de acțiune de către nouă guvernare, luând în calcul atât experiența acumulată, cât și propriile obiective. Complementaritatea PNAinc - planuri/strategii/programe sectoriale PNAinc se concentrează pe un set de obiective globale și sectoriale de importanță strategică în zona să de acțiune. El este situat într-o poziție de complementaritate cu planurile/strategiile/programele sectoriale elaborate deja de
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
calcul atât experiența acumulată, cât și propriile obiective. Complementaritatea PNAinc - planuri/strategii/programe sectoriale PNAinc se concentrează pe un set de obiective globale și sectoriale de importanță strategică în zona să de acțiune. El este situat într-o poziție de complementaritate cu planurile/strategiile/programele sectoriale elaborate deja de diferite instituții guvernamentale sau aflate în curs de elaborare. Intenția PNAinc este să ofere pe de o parte o viziune strategică globală, iar pe de altă parte, un spațiu de "dialog continuu
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
modificată prin Legea nr. 252/2001 , potrivit cărora ANPCA aplică politicile și elaborează strategiile în domeniul promovării drepturilor copilului, îngrijirii și protecției copiilor aflați în dificultate și a celor cu handicap, strategia propusă de SSPH se află în raport de complementaritate cu Strategia guvernamentală în domeniul protecției copilului în dificultate (2001-2004), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 539/2001 . În conformitate cu cerințele internaționale o strategie coerentă în favoarea persoanelor cu handicap trebuie să țintească spre: - garantarea unei participări totale și active în viață comunității
STRATEGIA NAŢIONALA din 31 octombrie 2002 privind protecţia specială şi integrarea socială a persoanelor cu handicap din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146142_a_147471]
-
modificată prin Legea nr. 252/2001 , potrivit cărora ANPCA aplică politicile și elaborează strategiile în domeniul promovării drepturilor copilului, îngrijirii și protecției copiilor aflați în dificultate și a celor cu handicap, strategia propusă de SSPH se află în raport de complementaritate cu Strategia guvernamentală în domeniul protecției copilului în dificultate (2001-2004), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 539/2001 . În conformitate cu cerințele internaționale o strategie coerentă în favoarea persoanelor cu handicap trebuie să țintească spre: - garantarea unei participări totale și active în viață comunității
HOTĂRÂRE nr. 1.215 din 31 octombrie 2002 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia specială şi integrarea socială a persoanelor cu handicap din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146141_a_147470]
-
Ele pot propune organismelor competențe modificările care consideră că ar trebui să fie aduse prezentului protocol. 2. Părțile contractante se consultă și apoi informează reciproc și, ulterior, asupra modalităților de aplicare care șunt adoptate în conformitate cu prevederile prezentului articol. Articolul 15 Complementaritate 1. Prezentul protocol completează și nu împiedică aplicarea acordurilor de asistență reciprocă care au fost încheiate sau pot fi încheiate între România ��i unul sau mai multe state membre ale Comunității. Acesta nu exclude ca o asistentă reciprocă mai vastă
PROTOCOL nr. 6 din 1 februarie 1993 la Acordul interimar din 01 februarie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146290_a_147619]
-
adecvat domeniului transporturilor, în concordanță cu principiile de trecere la economia de piață și pe baza realităților existente; 3. ia măsuri, în limita competențelor stabilite prin lege, pentru funcționarea și dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoarelor de transport și pentru asigurarea complementarității modurilor și sistemelor de transport, pe baza reglementărilor interne și internaționale în domeniu; 4. efectuează analize în vederea îmbunătățirii calității și securității prestațiilor de transport la regiile autonome și la ceilalți agenți economici din domeniul său de activitate, în limitele competențelor
HOTĂRÂRE nr. 798 din 17 decembrie 1992 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146582_a_147911]
-
intern, sistemul de atestare națională a auditorilor interni din entitățile publice, precum și sistemul de formare profesională continuă a acestora; ... n) avizează numirea/destituirea șefilor compartimentelor de audit public intern din entitățile publice; ... o) cooperează cu Curtea de Conturi pentru asigurarea complementarității activităților de audit public intern și audit public extern și a creșterii eficienței acestora, precum și cu alte autorități și instituții publice din România, cu respectarea independenței, funcțiilor și cerințelor specifice fiecărei profesii; ... p) cooperează cu autoritățile și organizațiile de control
LEGE nr. 672 din 19 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind auditul public intern**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146901_a_148230]
-
instruirii, pe când a doua formă sporește timpul alocat instruirii prin diminuarea celui afectat evaluării. Observăm că ambele strategii presupun atât avantaje, cât și dezavantaje, încât cele două moduri nu trebuie să fie utilizate în chip exhaustiv, ci prin îmbinare și complementaritate. Ceea ce se pierde, eventual, printr-o strategie, se câștigă prin cealaltă. Metodele utilizate în evaluarea performanțelor școlare sunt de mai multe feluri. Cele mai frecvente sunt probele orale, scrise și practice. Astfel: * verificarea orală constă în realizarea unei conversații prin
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
să ia parte la luarea de decizii în legătură cu activitățile desfășurate de ei. 3. principiul care vizează aspectele economice. Conform acestuia: autoritățile publice trebuie să răspundă în primul rând de crearea și menținerea condițiilor necesare dezvoltării sportului; se va menține o complementaritate între finanțarea publică și privată în finanțarea sportului în vederea asigurării tuturor posibilităților practicării activităților fizice și sportive; este necesar să se recunoască și să se promoveze impactul economic al investiției în sport; să se aibă în vedere măsuri fiscale și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
în permanență limba la lume și lumea la limbă, concomitent cu propria lor implicare, în mod conștient sau în mod subconștient, în desfășurarea acestui raport, care guvernează structura și funcționarea textului lingvistic, în relativă autonomie și/sau în interdependență (sau complementaritate) cu alte sisteme de semne (nelingvistice), impuse de situația comunicativă. Prin aceasta, în desfășurarea funcției fundamentale, de cunoaștere și comunicare a cunoașterii, pe de o parte, limba își relevă cele două ipostaze: (1) de sistem și (2) de structură, iar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
schimbări, gradul maxim de interdependență morfologie-sintaxă și caracterul de generalitate al dimensiunii fonematice a limbii - condiție materială (sonoră/grafică) a existenței și funcționării ei - permit/impun înțelegerea bipolară a sistemului limbii, care își definește esența prin raportul de interdependență și complementaritate dintre sistemul lexical și sistemul gramatical. Dinamica sistem-structură și relațiile dintre sistemele specifice și funcționarea limbii-sistem implică și reflectă o desfășurare complementară: Complementaritatea sistem lexical - sistem gramatical implică, în sistemul și în structura limbii, două ipostaze funcțional-semantice: • unitățile limbii (și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ei - permit/impun înțelegerea bipolară a sistemului limbii, care își definește esența prin raportul de interdependență și complementaritate dintre sistemul lexical și sistemul gramatical. Dinamica sistem-structură și relațiile dintre sistemele specifice și funcționarea limbii-sistem implică și reflectă o desfășurare complementară: Complementaritatea sistem lexical - sistem gramatical implică, în sistemul și în structura limbii, două ipostaze funcțional-semantice: • unitățile limbii (și structurile în care ele intră și pe care le determină) au și o dimensiune lexicală și o dimensiune gramaticală; • unitățile limbii pot avea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
număr la substantiv și pronume (lună, soare, corabie, dimineață etc.; fată, băiat, căprioară, cerb; codru, codri, corabie, corăbii etc.; el, ea; eu, noi etc.). Perspectiva sintactică, desfășurată numai în planul expresiei, extinde opozițiile la adjectiv și verb. Perspectiva deictică - în complementaritate cu perspectivele sintactică și semantică - marcată în mod esențial de înscrierea ființei umane în lume și de caracterul egocentric al actului lingvistic, orientează opozițiile categoriale de diateză, timp, aspect, mod la verb, determinare, la substantiv etc. Perspectiva sintactică - în complementaritate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complementaritate cu perspectivele sintactică și semantică - marcată în mod esențial de înscrierea ființei umane în lume și de caracterul egocentric al actului lingvistic, orientează opozițiile categoriale de diateză, timp, aspect, mod la verb, determinare, la substantiv etc. Perspectiva sintactică - în complementaritate cu perspectiva deictică - intră într-un raport special, de o complexitate deosebită, cu perspectiva semantică în desfășurarea funcției fundamentale a actului de comunicare - predicația. În câmpul de desfășurare a predicației, raportul special semantică-sintaxă guvernează dezvoltarea opozițiilor categoriale de caz și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și rolul pe care îl are sistemul gramatical în dezvoltarea funcției denominative a cuvântului, componentă fundamentală a funcției globale, de comunicare și cunoaștere, a limbii, determină caracterul foarte complex al constantei din structura cuvântului și al raportului constantă-variabilă, expresie a complementarității perspectivelor lexicală și gramaticală în organizarea internă a vocabularului. În planul semantic al rădăcinii (sau temei lexicale) a unui cuvânt se împletesc solidar: • sensul lexical, independent de flectiv (ceea ce nu înseamnă că, în structura cuvintelor flexibile, ar putea exista în afara
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul luptă, care o definește ca procesualitate: E o luptă cu morile de vânt. vs El luptă cu morile de vânt. Substantivul izolează în sine, închide, absolutizează conținutul lexical. Verbul îl raportează la un substantiv sau la un substitut. În complementaritate cu aceste sensuri lexico-gramaticale, care condiționează poziția cuvântului în sistemul lexical al limbii, în planul semantic al constantei coexistă și o a doua categorie de sensuri lexico-gramaticale care condiționează în măsură însemnată poziția cuvântului în structura gramaticală a textului; verbul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adverbul și adjectivul. Clasa verbului prezintă identitatea cea mai bine marcată; flectivul cuvintelor aparținând acestei clase își datorează planul semantic în primul rând unor categorii gramaticale strict specifice: diateza, timpul, modul, aspectul. Aceste categorii gramaticale intră apoi în relații de complementaritate cu alte categorii: persoana, numărul și genul, realizând cel mai bogat fascicol de sensuri gramaticale. Clasa adverbului se caracterizează printr-o identitate distinctă prin realizarea planului semantic al flectivului din dezvoltarea unui singur sens gramatical, rezultând din categoria gramaticală a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe care, de altfel, o și condiționează. Din punct de vedere semantic, clasele lexico-gramaticale își definesc individualitatea în interiorul raportului limbă-gândire în interpretarea realității extralingvistice. Din această perspectivă se disting: A. - trei categorii de unități lexico-gramaticale, caracterizate printr-un raport de complementaritate între conținutul lexical și conținutul gramatical: • clase lexico-gramaticale cuprinzând cuvinte al căror sens lexical se dezvoltă prin intermediul raportului lume-gândire-limbă: substantivul, adjectivul, verbul, adverbul; • clase lexico-gramaticale cuprinzând cuvinte cu sens lexical variabil în funcție de situația de comunicare; cuvinte care „reprezintă” alte cuvinte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și de complement obiectual direct (icoanele) și funcția de circumstanțial spațial (în biserici); iar în versul „Că vis al morții-eterne e viața lumii-ntregi.” (Ibidem, I, 64), funcțiile de subiect (viața), atribut (al morții și lumii) iar, în relație de complementaritate cu verbul copulativ e, realizează funcția de predicat, analitic (vis... e). Prin aceste disponibilități și mai ales prin capacitatea substantivului de a realiza funcția de subiect și, în consecință, de a constitui, împreună cu un verb-predicat, nucleul predicațional al unei propoziții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactică (prin intermediul unei relații sintactice de determinare) sau categorial-morfologică (în interiorul paradigmei determinării). Între determinarea lexicală și cea categorială raportul e de incompatibilitate; substantivele proprii nu se înscriu în paradigma determinării morfologice. Între determinarea sintactică și cea morfologică raporturile sunt de complementaritate sau de redundanță. Determinarea prin cuantificatori poate realiza opoziția categorială prin articolul cel, cei: trei plopi - cei trei plopi. Observații: Primesc totdeauna morfemul determinării definite substantivele determinate de cuantificatori colectivi, definiți: amândoi, tustrei sau nedefiniți: toți: amândoi studenții, tustrei studenții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]