2,912 matches
-
înjunghiată în pântece. Un frig și o foame de el a început să i pună stăpânire pe tot trupul. Era liniște... Luna s-a înfipt cu putere în cerul nopții și stelele parcă voiau să coboare clipocind într-o disperare complice. Ce trist!... Nu-și putea astâmpăra nevoia de prezența lui cu luna rece și cu stelele astea nebune care sclipesc fantomatic... Orice iubire e o robie și ea a obosit să-și mai înjuge trupul... De mâine, iubitul ei va
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
-o ușor cu piciorul pe secretară. Dacă există cineva care are dreptul să se întindă un pic la slujbă, eu sunt acela. Sunt în picioare de trei zile și trei nopți, Și am mai fost și complice după comiterea crimei. — Complice? întrebă Yates. Nu pricep cum de puteți spune așa ceva! — Chiar nu pricepi? Ei bine, tu cum i-ai spune celui care dă o mână de ajutor la eliminarea părților din trupul victimei? Ascunderea dovezilor unei infracțiuni? Nu m-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
deschise, brusc, fereastra. Bezna năvăli, rapidă, parfumată, vicleană. O biciuire năprasnică. Profesorul se clătină, se înălță, își luă pe după umeri musafirul. Îl împinse, tandru și plictisit, spre ușa. V-ați întors? susură, stupefiată, blonda de la catedră. Pensionarul Matei Gafton zâmbi, complice. Era un obișnuit al casei, cum se spune, își petrecea mare parte din timp în bibliotecă, dar ezită să se explice. Da, am renunțat să mă întorc acasă. Soția mea dă lecții acasă, in locuinta nostra, până seara, aș deranja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
necesară aparențelor. Întrebi de ce nu găsesc alt salariu, alt serviciu, alt oraș. Ar fi posibil, cu siguranță. Nu mai e chiar ca în anii ’50... Aș găsi un serviciu, da. Chiar dacă ar continua să mă hăituiască prin prea numeroșii săi complici profesioniști, viclean și răzbunător cum este. Dar am și eu dreptul să văd spectacolul până la capăt. Acum, când a devenit mai echivoc și sleit. O întruchipare! Slujește unei instructive contemplații. Pot urmări mai bine amploarea degenerării, când am un obiectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
devenit mai echivoc și sleit. O întruchipare! Slujește unei instructive contemplații. Pot urmări mai bine amploarea degenerării, când am un obiectiv știut în detalii. Dispun de o întruchipare imediată, accesibilă. Și ambiguă, mai ales. În ambiguitatea care ne și face complici, ne întinde mereu oglinda și capcana? Să ne dovedească precaritatea? Să ne umilească? Livrându-ne, o, Doamne, culpei și disperării și slăbiciunilor prea multe, pierzându-ne pierzându-ne... Vezi, professore, despre frică și suspiciune semenii noștri se feresc a vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
n-are, de fapt, nici pe naiba. Alb tot, puritatea însăși. Zâmbetul dintotdeauna: oblic, ondulat. Partenera întinse mâinile delicate spre maestru. Fața se luminase de acea frumusețe fragilă și sălbatică, de adolescentă vicioasă. Se tot deschidea închidea la halat. Zâmbea complice, dezvelea clape albe, colți albi. Buzele se umeziseră, fragede, roz. Privea cu sfială spre maestrul prestidigitator, dar și cu o lucire de pradă. Gingășie lubrică, maternă. Nici n-o vedea, nasolul! Aruncase, dintr-o mișcare, geanta în cui. Nu vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pierdută cine știe unde. Apoi se întoarce spre Ianuli, care, și el, tot pe Irina o privea. Mâinile sale lungi și subțiri se mișcă nefiresc înainte înapoi, în jurul genunchilor strânși în burlanele strâmte ale pantalonilor ieftini și ponosiți. Se privesc scurt și complice, Irina e palidă, ochii ard, parcă, de febră. — Dar încheierea? reia tenorul, excitat. „Însă nu rămânea deloc. Hedonismul și Arta Alexandriei aveau în el un copil devotat...“ Final magnific. Ca o neputință, nu-i așa? Mare poet, singuraticul acela. Bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
copiilor, prieteniile... Pentru toate astea nu mai e timp în lumea modernă, nu-iașa? Pe când noi, ostatecii...“. Dar pleacă deja doctorul Marga. Se ridică, la un moment dat, se înclină, dispare. Noaptea se adâncește brusc. Se simt, dintr-odată, mai singuri, complici, mai complici. Hai pe terasă... și glasul ei aspru se încălzește, parcă. Cerul senin, intangibil. Tăcere netedă, sloiuri, beznă peste care lunecă secera tăioasă a lunii. Irina aduce din casă sticla și paharele. Le așază pe ciment, între cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Pentru toate astea nu mai e timp în lumea modernă, nu-iașa? Pe când noi, ostatecii...“. Dar pleacă deja doctorul Marga. Se ridică, la un moment dat, se înclină, dispare. Noaptea se adâncește brusc. Se simt, dintr-odată, mai singuri, complici, mai complici. Hai pe terasă... și glasul ei aspru se încălzește, parcă. Cerul senin, intangibil. Tăcere netedă, sloiuri, beznă peste care lunecă secera tăioasă a lunii. Irina aduce din casă sticla și paharele. Le așază pe ciment, între cele două fotolii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să-i confirme că vorbele existaseră, într-adevăr, că seara asta există, terasa, tăcerile, vinul sunt reale, cuvintele, migrena, cerul, moartea, totul, totul. — Textul părea să condamne agresiunea, da, da. Dar expresia era suspectă. Atât de dură, de vulgară, de complice... Complicita cu faptele, revela o profundă înrudire, deși părea că le condamnă. Relația dintre fapt și relatare arăta că negația era doar aparentă. De fapt, complicita cu ceea ce nega. Cu ceea ce mima că neagă și combate. Adevărații combatanți vor învia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
își recunoască vinovăția și apoi, pentru a reduce și mai mult din sentință, l-a implicat pe Gordon Dryer în afacere, declarând că escrocheria a fost de la bun început ideea lui și că el, Harry, fusese forțat să îi devină complice când Dryer se jurase că dă în vileag legătura dintre ei. Răsplata pentru această cooperare a constituit-o o sentință maximă de cinci ani, cu garantarea unei reduceri substanțiale pentru bună purtare. Detectivii i-au luat urma lui Dryer la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Părea să nu existe domeniu în care să nu exceleze, și atât Tom, cât și Honey râdeau de propria lor neîndemânare, licitând din ce în ce mai mult, pe măsură ce Stanley continua să ne dea lecții tuturor. Mi s-a părut că era un râs complice și am făcut un efort conștient să nu mă alătur, studiindu-i pe cei doi tineri din spatele pavezei de cărți. Apoi, la sfârșitul jocului, Tom a spus ceva ce m-a luat prin surprindere: — Nu te întoarce la Brattleboro, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
consecință asupra poveștii. De la început și până la sfârșit, planul de a-l zdrobi pe Harry fusese o operațiune în doi, cu o scurtă apariție a unei a treia persoane, care se dăduse drept altcineva. Doi escroci nu prea inteligenți și complicele lor anonim. Toți, niște ticăloși. Dar Harry nu mai gândea limpede în ziua aceea. Cum ar fi putut gândi, când mintea îi devenise o rană deschisă, o masă supurândă de materie cenușie împrăștiată, neuroni explodați și impulsuri electrice scurtcircuitate? Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
priveam pe Alice depărtându-se, cu părul negru ce închipuia singurul val pe suprafața mării, păr care, îndată ce l-a udat apa, a prins un ton ultramarin ca pletele Eriniilor. De lângă mine, doctorul privește și el scena cu un aer complice. Alice, studenta de la Arte Frumoase, tocmai i se confesase despre gândurile ei de viitor, care începeau cu plecarea din România, și odată și-a aruncat de pe ea tricoul, șortul fraise, sandalele... Dacă n-ajungi pân’ la turci n-ai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
apucat încă să-l încălzească, își târșâie pașii afară din cameră la veceu pentru treaba mică, se întoarce abia acum pentru culcarea definitivă, uitând lumina la veceu aprinsă... Dacă la mine găsește lumină, mă trezesc cu el în cămăruță, râzând complice: Ce, generale, nici tu nu poți să dormi? Somnul prost parcă e un motiv de mândrie, cred că ai observat că numai de oamenii serioși, frământați nu se lipește somnul. Pândind-o pe Zina, care citește sau se face, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
copt pe vatrè, atât cât trebuie! Șerban mârâie ceva în barbè și-i face semn lui Rudi sè se apropie, Mè bèiete, n-ai ceva fripturè, un biftec, Rudi ezitè, apoi, observând seriozitatea prietenului meu, îi promite cu un zâmbet complice, Se face! Vorbesc cu bucètarii! Așa te vreau! Rudi, se întoarce spre mine, așteptând comandă, Eu că de obicei! Mulțumesc! dupè plecarea chelnerului, vorbim despre o mulțime de lucruri, trecem de la una la alta, lui Șerban nu-i vine sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
flancul damei, Negrul este însè de neoprit, mutè damè la e6, De neoprit sunt manile mele care îi desprind pèrul și i-l rèsfirè cu mare încetinealè, calul din b6 adus de alb în apèrarea damei nu face decât sè complice jocul, negrul mutè rege în h2 și e de neoprit, de neoprit e privirea mea care pètrunde cu infinitè îndrèznealè pânè în adâncurile Marianelor din sufletul ei, de nestèvilit sunt îmbrèțișèrile mele în care, înflècèrat și puternic o cuprind, impetuoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Și sè declar cum am intrat în baza de date a poliției, ce simplu a fost pentru Matei! Sunt vinovat fiindcè am intrat prin efracție virtualè în baza de date a sediului central al poliției județului nostru! Nu am avut complici! Dacè inculpatul Matei ar scrie despre toate lucrurile de care se face vinovat nu i-ar ajunge toți anii vieții că sè plèteascè, pentru a-și ispèși pedeapsă ar trebui sè se mai nascè o datè și încè o datè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
bine și la rău... - La rău și la mai-rău... Asta-i fata furată. Însă dacă mireasa pleacă Înainte de nuntă - cu o zi, cu o săptămână - atunci se cheamă că e fugită. Se Înțeleg asupra momentului, locului, de cele mai multe ori au complici - bineînțeles, nu se cheamă așa... - A avut și bunica? - Altfel crezi c-ar fi putut scăpa din... Era să spun: din Închisoare? - Deci, În noaptea hotărâtă, pe când luna se dădea după un nor (asta rimează cu: dor - nu cu: amor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Se urcă, se așeză și făcu un gest cu capul spre Razman. — A ieșit luna, spuse. Haide! Locotenentul își privi oamenii, complet goi, și îl cuprinse revolta. Câteva clipe vru să se împotrivească și chiar schimbă cu ei o privire complice, dar îi răspunseră cu un gest de refuz, iar cel mai tânăr spuse cu voce obosită: Nu vă faceți griji, domnule locotenent... O să vină Ajamuk după noi. — Dar în zori o să muriți de frig... Se întoarse spre Gacel. — Dă-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sa pentru a se Îmbogăți pe seama celor sărmani? Prin iscoadele noastre, pentru că nu totdeauna victimele Îndrăznesc să se plângă! — E nevoie și ca aceste iscoade să nu se lase cumpărate de cadii, de guvernatori sau de emiri, să nu devină complicii lor! — Rolul tău, rolul de sahib-khabar, este chiar acela de a găsi oameni care nu se lasă cumpărați pentru a-i Însărcina cu aceste misiuni. — Dacă acești oameni care nu pot fi cumpărați există, n-ar fi mai simplu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
scurt. Nizam Își Încruntă deja sprâncenele, dorește să Îndepărteze cât mai grabnic inevitabilul lanț de proverbe care precede orice discuție persană, pentru a-i explica lui Hasan ce așteaptă de la el. Or, În mod curios, de la primele cuvinte se descoperă complici. Omar n-are altceva de făcut decât să dispară pe furiș. Astfel, foarte repede, Hasan Sabbah a devenit colaboratorul indispensabil al marelui vizir. A reușit să organizeze o rețea stufoasă de iscoade, falși neguțători, falși derviși, falși pelerini, care străbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
am aflat singuri, ea și cu mine, În imensul salon, s-a lăsat o tăcere de moarte. Urmată de un râs nebunesc. Tocmai descoperiserăm că, de-a lungul numeroaselor mese, nu ne adresaserăm niciodată direct cuvântul. Era un râs proaspăt, complice, eliberator, dar pe care ar fi fost deplasat să-l prelungim. Se cuvenea ca eu să rostesc primul cuvânt. Mama ta strângea la piept o carte, am Întrebat-o ce citea.” Exact În acel moment, Omar Khayyam a pătruns În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
-mi vizeze voluminosul Welseley. Tot el a fost cel care a negociat cu Administrația Drumurilor obținerea imediată a unei trăsuri cu patru cai, În timp ce funcționarul ne poftea categoric să revenim a doua zi, iar un birtaș respingător, În mod limpede complicele său, Își oferea deja serviciile. Mă consolam pentru toate aceste dificultăți ale drumului gândindu-mă la calvarul călătorilor care mă precedaseră. Cu treisprezece ani mai Înainte, nu se putea ajunge În Persia decât pe străvechiul drum al cămilarilor, care, pornind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ceas, mi s-a adus ceai negru, mi s-au răsucit țigări, s-a Înfiripat o conversație. Câteva fraze tărăgănate În persană, câteva cuvinte În franceză, mi s-a explicat cui Îmi datoram salvarea. Umblase zvonul prin cartier că un complice al asasinului șahului se găsea În hotelul străinilor. Văzându-mă fugind, Înțeleseseră că eu eram eroicul vinovat, voiseră să mă protejeze. Motivele gestului? Soțul și tatăl lor fusese executat cu cincisprezece ani În urmă, acuzat pe nedrept că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]