17,971 matches
-
și izlaz pentru creșterea vitelor. De altfel, era în interesul societății românești postbelice, angajate într-un proces de dezvoltare pe multiple planuri, să beneficieze de materii prime și alimente provenite din sectorul agricol. S-a văzut că prin legea pășunilor comunale nu s-a putut rezolva mulțumitor această cerință a comunelor, așa că legiuitorul reformei agrare din 1921 a prevăzut satisfacerea necesităților prin exproprierea moșiilor boierești. În comuna Filipeni, după cum s-a văzut, nu era decât moșia Virginiei Lambrino supusă exproprierii. În
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cerință a comunelor, așa că legiuitorul reformei agrare din 1921 a prevăzut satisfacerea necesităților prin exproprierea moșiilor boierești. În comuna Filipeni, după cum s-a văzut, nu era decât moșia Virginiei Lambrino supusă exproprierii. În acest scop, s-a format o comisie comunală, la inițiativa judecătorului O. Cernea, care s-a prezentat la primăria comunei în 6 martie 1921, după ce trimisese o citație proprietarei și o citație colectivă pentru săteni. Judecătorul a cerut sătenilor adunați să aleagă un delegat care să facă parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
2. 2 ha imaș impropriu arăturii, la locul numit „Tureatca”; 3. 258,9 ha pământ arabil rămas proprietarului; 4. 45,6 ha impropriu arăturii, expropriat în 1919; 5. 360,5 ha pământ arabil expropriat în 1919; 6. 72 ha izlaz comunal dat în 1909. Total: 745 ha. La această suprafață s-a aplicat reducerea de 1/8, obținându-se cuantumul optim de 93,1250 ha, care scăzut din suprafața totală, rămâne pentru expropriere 651,8750 ha. Aplicându-se scara de expropriere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din suprafața totală, rămâne pentru expropriere 651,8750 ha. Aplicându-se scara de expropriere prevăzută prin Decretul - lege din 1918, cota expropriată a fost de 392,9750, la care adăugându-se opțiunea calculată de 93,1250 ha, potrivit legii pășunilor comunale, a rezultat o suprafață expropriabilă de 486,10 ha. Din această suprafață s-au scăzut cele 406,10 ha expropriate în 1919 pentru împroprietărirea sătenilor, rămânând 80 ha pentru izlaz. Și din aceste 80 ha s-au scăzut cele 72
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1909, rămânând de expropriat pentru izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv pentru pășunea comunală. Pășunea comunală era format din următoarele suprafețe: 1. 72 ha izlaz comunal din 1909; 2. 45,60 ha pășune expropriată în 1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha supuse
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv pentru pășunea comunală. Pășunea comunală era format din următoarele suprafețe: 1. 72 ha izlaz comunal din 1909; 2. 45,60 ha pășune expropriată în 1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha supuse exproprierii în 1921. Total: 130,60 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv pentru pășunea comunală. Pășunea comunală era format din următoarele suprafețe: 1. 72 ha izlaz comunal din 1909; 2. 45,60 ha pășune expropriată în 1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha supuse exproprierii în 1921. Total: 130,60 ha. Mai era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv pentru pășunea comunală. Pășunea comunală era format din următoarele suprafețe: 1. 72 ha izlaz comunal din 1909; 2. 45,60 ha pășune expropriată în 1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha supuse exproprierii în 1921. Total: 130,60 ha. Mai era necesară o suprafață de 159,40 ha izlaz pentru satisfacerea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ha izlaz pentru satisfacerea nevoilor comunei, dar nu mai putea fi expropriat terenul (izlazul) Virginiei Lambrino care avea 165 vite, deoarece legea nu prevedea nici exproprierea izlazului (55 ha) nici a vreunui teren agricol care să fie transformat în pășune comunală. Comuna va rămâne cu jumătate din necesarul de izlaz, adică 135 ha, urmând ca pe lângă cele 8 ha, să se mai exproprieze 5 ha. Delegatul comunei, Vasile Roman Pușcuță, nu a fost de acord nici cu suprafața repartizată comunei și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de acord nici cu suprafața repartizată comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2 membri ai comisiei, judecătorul și proprietara, fiind majoritatea, au decis. Pentru aceste motive, în temeiul legii, comisia decide: „Declară expropriat pentru completarea pășunii comunale a satelor Valea Boțului și Lunca, pendinte de comuna Filipeni, județul Bacău, întinderea de teren de 13 ha, din proprietatea Filipeni - Știubiana, a doamnei Virginia Lambrino, după cum urmează: 1. 2 ha imaș, impropriu arăturii, la locul numit Tureatca; 2. 6
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost semnat și de delegatul sătenilor, decât cu specificarea „Osebită părere”: Subsemnatul, în calitate de delegat al locuitorilor din comuna Filipeni, nefiind mulțumit de mai multe puncte de vedere de hotărârea dat de onor Comitetul de Ocol de împroprietărire, relativ la înființarea izlazului comunal, semnez procesul-verbal, rezervându-și dreptul de apel la Comisiunea Județeană de împroprietărire.” Nici comisia județeană, analizând, în 1922, modul în care s-au constituit cele 13 ha completare la izlazul comunei Filipeni, nu acord comunei nicio compensație pentru jumătate din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Obștea luncașilor a cumpărat 93 ha pământ arabil și 50 ha pădure. Tot atunci, și Mihai Rosetti a scos în vânzare partea lui de moștenire, moșia de „Sub Margine”, numită și „La păr”, situată în dreapta pârâului Dunavăț, începând de la izlazul comunal la nord, până la Hălmaciu, în partea de sud. Sătenii luncași sau constituit în obștea sătească „Mihai Rosetti”, și-au cumpărat suprafața de 60,60 ha teren arabil. Banii pentru plata pământului au fost împrumutați de la Creditul agricol, prin Federala Bacău
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
B. Pământ cumpărat cu hectarul: 10 ha de la Virginia Lambrino 20 ha de la Sofia Boteanu 100 ha de la IliescuBrânceni 80 ha de la Ștefan Șendrea 120 ha de la Florica Cantili Total: 330 ha C. Pământ din împroprietăriri: 50, 50 ha izlaz comunal în 1909 289, 00 ha prin împroprietărirea din 1921 40, 50 ha izlaz rămas din pământul neproductiv, în 1921 Total: 385 ha 177 Totalul general arată că luncașii au intrat în posesia suprafeței de 1691,60 ha, din care 1306
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au înregistrat pierderi în animale. Trebuie avut în vedere că statistica era menită să demonstreze forurilor competente, însărcinate cu efectuarea reformei agrare din 1921, că erau multe animale în comună și că era necesară o suprafață mai mare de izlaz comunal. Cei 669 capi de familie posedau 1163 capete de vite mari și 198 de viței, 130 capete de cabaline, 2589 capete ovine și 173 caprine. Izlazul comunal era de numai 139,41 ha, suprafață insuficientă pentru pășunatul atâtor animale. Statistica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
animale în comună și că era necesară o suprafață mai mare de izlaz comunal. Cei 669 capi de familie posedau 1163 capete de vite mari și 198 de viței, 130 capete de cabaline, 2589 capete ovine și 173 caprine. Izlazul comunal era de numai 139,41 ha, suprafață insuficientă pentru pășunatul atâtor animale. Statistica a fost făcută în ideea că se va primi izlaz în plus, cel puțin pentru satul Lunca, Slobozia și Valea Boțului, deoarece răzeșii din Fruntești aveau suficient
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
contribuția lui Gh. Sterian: „în timpul construcției, l-am văzut pe Gh. Sterian cum cioplea lemn pentru construcția școlii, pe șes, în față, unde se construia școala (azi Căminul Cultural)” - zice el greșind! Era prin 1962-1964, după câte îmi amintesc, biblioteca comunală, Căminul Cultural era în clădirea alăturată, construită după primul război mondial, în 19251927), era și el printre lucrători. L-au auzit când a zisă unui lemnar: „măi Gheorghe Hură, măi, vino de cioplește aici, mă”. „Vin acu’, cucoane” a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legi (obligativitatea învățământului de 4 ani și gratuitatea) se loveau de mari lipsuri materiale la care se adăuga o concepție îmbâcsită, aș spune reacționară, din partea 262 celor care ar fi trebuit să pună legea în aplicare: proprietarii locului și organele comunale. Nu se poate însă generaliza: au fost și cazuri de excepție, și școala Lunca se numără printre acestea. Gospodăria țărănească confruntată cu grave probleme economice - lipsa hranei zilnice - nu putea răspunde nevoilor școlii, care însemna „scoaterea din producție” a copiilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost folosit pentru cămin cultural. În clasele a V-a și a VI-a au învățat în localul considerat nou, iar clasa a VII-a în sala mare, 10/6m a școlii vechi, unde un timp a fost biblioteca comunală. Tot în același timp au fost construite școlile primare din Slobozia și din Fruntești, care funcționau în locuințe închiriate. Școala din Slobozia a funcționat într-o casă țărănească în partea de sat unde a fost vatra satului Filipeni, pe partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
probe orale), primind certificat de 4 clase. Mulți dintre cei alfabetizați au continuat să învețe, au ocupat diferite servicii prin întreprinderi și pe șantiere. Era, îmi amintesc, o mare dorință de învățătură, acțiune care nu era îngrădită de nimic; biblioteca comunală era luată cu asalt nu numai de elevi, la fel cluburile și căminul cultural, situație care contrasta cu starea precară a condițiilor materiale. Erau și activiști de partid care învățaseră carte ca adulți și care se străduiau să învețe în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu capul limpede.” Deoarece comuna, școala de centru ducea lipsă de spațiu de școlarizare, Vasile Totolea pune în lucrare planul aprobat de a face o școală încăpătoare cu locuință pentru director, cu laboratoare și spații anexe pentru învățământ. Din pădurea comunală a fost tăiat lemnul de stejar, cioplit de meșterii din sat în curtea colii vechi și transportat și cu elevii din clasa a VII-a la locul de construcție pe un teren care fusese în folosința preotului bisericii din Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în sat o îndeplineau câteva bătrâne pricepute, care aisitau la nașteri, dintre care amintim pe Marghioala Andrieș, Maria Caprian, Catrina Boca (mătușa Catrina). Înainte de războiul din 1916-1918 moașă a fost Irodia D. Iacobeanu, moașă cu școală la Bacău, numită moașă comunală, care avea o circumscripție foarte întinsă: în afară de comuna Filipeni și comuna Mărăști. Ca agenți sanitari a fost un oarecare Holbam din satul Brad, iar mai târziu Herțanu din Blaia.” Pe un ton hazliu, cu umor, dând dovadă de multă înțelegere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
De regulă, acest aspect este trecut cu vederea sau se uită! Spre cinstea lui de doctor, pe unde va fi acum, în cartea lui de amintiri și însemnări zilnice, doctorul Pătrașcu ne spune cât de mult a citit din biblioteca comunală, din Lunca - Filipeni. Ca medică de circumscripție grea (așa era cotată Circumscripția Sanitar Filipeni), în perioada 1970-1973, dr. Virgil Pătrașcu nu uită să ne spună cu cine a lucrat, care i-a fost personalul de ajutor: - Rusu Ortansa - moa - Prențu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au întorsă la locul de pornire zeci și zeci de luncași, plecați să-și caute norocul în altă parte. Un comitet de organizare, format din reprezentanții Școlii generale cu clasele I-X din Lunca, ai Primăriei și ai Comitetului Comunal de Partid, a făcut mai întâi demersurile necesare pentru aprobarea manifestației, apoi au lansat invitațiile către cei din alte localități și către oficialitățile comunei și județului. Un text simplu și sugestiv arăta scopul, locul și timpul manifestărilor: „Vă invităm să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
robilor”, deosebit de „dreptul românesc”, puteau fi vânduți, de regulă cu întreaga familie, puteau fi bătuți și omorâți de stăpânăii lor. Chiar după eliberarea lor din robie, țiganii bănuiți de furt (o faptă nedovedită) erau bătuți în mod barbar de către organele comunale, așa cum s-a întâmplat în Lunca cu fierarul țigan Cararău. Când s-a întâmplat de a lipsit ceva de la curtea boierească „a căzut păcatul pe bietul Chifor” care a fost dat pe seama primarului Gheorghe Boca care l-a corectat până
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fie cumnat ar fi trebuit să fie oarecum apropiat de vârsta lui Petru Furcaru, dar asta ar însemna să fi avut când semna el primar 100 de ani și chiar binișor peste. În sensă modern, vorbim de primar, primărie, consiliu comunal după votarea, în 1864, și promulgarea legilor privind organizarea administrației (Legea pentru organizarea administrativă, Legea comunală, Legea pentru organizarea administrativă a ministerelor). Prin legea comunală, satele și cătunele se grupau în comune rurale; mai multe comune formau o plasă, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]