1,949 matches
-
machiavelism, atitudinea față de actul de comunicare, dependență/independență contextuală); i) diferențele biologice, sociale, culturale între indivizi (sex, vîrstă, prezență fizică, statut socio-economic, apartenență la o cultură determinată; particularități individuale privind producția verbală); j) abilități de ascultare; k) tipul de activitate comunicativă (formulele de adresare, formularea de întrebări, ranforsările, reflectarea, autodezvăluirea, susținerea comunicativă a celuilalt, comunicarea conflictuală, exprimarea aluzivă, eufemismele, ironia, jocurile de limbaj, politețea). Pe lîngă acești parametri, interacțiunea orală este guvernată de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
biologice, sociale, culturale între indivizi (sex, vîrstă, prezență fizică, statut socio-economic, apartenență la o cultură determinată; particularități individuale privind producția verbală); j) abilități de ascultare; k) tipul de activitate comunicativă (formulele de adresare, formularea de întrebări, ranforsările, reflectarea, autodezvăluirea, susținerea comunicativă a celuilalt, comunicarea conflictuală, exprimarea aluzivă, eufemismele, ironia, jocurile de limbaj, politețea). Pe lîngă acești parametri, interacțiunea orală este guvernată de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale, reguli ale accesului la cuvînt (lungimea intervenției, întreruperea interlocutorilor, suprapunerile dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fie caracterul comun al unui element (o situație, un act de vorbire etc.) la indivizi aparținînd unor culturi diferite, fie similitudinile și diferențele în realizarea elementului observat. Se urmărește în acest mod identificarea axei de variație ce permite descrierea profilului comunicativ ce caracterizează o anumită societate, precum și existența axelor care-i urmează concepția relației interpersonale, manifestarea politeții, gradul de ritualizare etc.). Desigur, studierea situațiilor interculturale nu se opune comparațiilor interculturale, ambele fiind complementare din perspectivă metodologică. Apar în acest demers numeroase
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cont și de faptul că omogenitatea se manifestă în grade variate. Aceste probleme care țin de stabilirea obiectului și de variația internă presupun opțiuni metodologice distincte pentru a pune în evidență maniera în care indivizii înșiși se raportează la componentele comunicative avute în vedere. V. comunicare, etnografie (a comunicării), interculturalitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INTERCULTURALITATE. Interculturalitatea este o realitate evidentă a umanității, care presupune călătorii și schimburi numeroase și variate. Termenul indică existența unei relații între persoane care aparțin unor grupuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comunicării interculturale întîlnim o problemă recurentă, cea a reușitei sau eșecului acestui tip de comunicare. Într-o viziune ideală a interculturalului, în care rolul limbajului nu este explicit, o soluție la reușita comunicării interculturale ar fi reprezentată de un stil comunicativ intercultural sincretic, capabil să integreze mai multe identități. Dar, interacțiunile dintre indivizi sau grupuri de indivizi cu referințe culturale diferite comportă încă un factor dificil de soluționat în spațiul real: pozițiile discursive inegale reprezentate de majoritate/minoritate sau de vorbitorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
grupuri de indivizi cu referințe culturale diferite comportă încă un factor dificil de soluționat în spațiul real: pozițiile discursive inegale reprezentate de majoritate/minoritate sau de vorbitorul nativ/dobîndit (într-o societate, grupul dominant deține o putere simbolică, culturală și comunicativă, din care grupurile minoritare sînt excluse prin definiție). Locutorii pot deveni membri competenți din punct de vedere cultural prin procese de socializare lingvistică (mai mult decît prin procese de achiziție), care să realizeze atît "culturalizarea" interculturalității, cît și "naturalizarea" culturii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înțelege proprietatea de a fi valabil pentru mai mult de un subiect, astfel încît un adevăr recunoscut în general are o astfel de proprietate. Pe lîngă acest înțeles filozofic, cuvîntul are o altă semnificație, aplicabilă domeniului limbii, mai precis, funcției comunicative a limbii de "caracter intersubiectiv, faptul de a exista, de a se produce între subiecți, între persoane". Ca atare, comunicarea, schimbul verbal între (cel puțin) doi subiecți vorbitori, ilustrează acest caracter al limbii, care a fost denumit uneori alteritate și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt caracteristice situațiilor de interacțiune și care joacă rolul de semnalmente în ceea ce privește producerea discursului în desfășurare; ele stabilesc și indică o legătură între segmentele lingvistice sau între formele lingvistice din context. Se regăsește astfel aici caracterul funciar reflexiv al practicii comunicative, asupra căruia s-a orientat etnometodologia. Nu există un consens în delimitarea acestei categorii, deși importanța ei este unanim recunoscută, și, de aceea, există o mare varietate de sintagme numitoare pentru ea: "semnal de coordonare", "conector fatic", "suport al discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
El are trăsătura de a fi neutru în raport cu teoria generală a a n a l i z e i d i s c u r s u l u i și servește la reprezentarea textelor ca fiind condiționate de modele comunicative stabilite social, dar a căror natură nu este avută în vedere. Similitudinile conținute de o matrice discursivă pot fi de ordinul reprezentării, precum natura proceselor cognitive într-un discurs științific scris sau natura actelor de discurs ale unui gen de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mărcilor sau de cel al descrierilor și al combinărilor. V. dominantă discursivă, gen de discurs, registru, tipologie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MAXIMĂ CONVERSAȚIONALĂ. H. P. Grice a demonstrat, în 1979, că cel care se implică într-un schimb comunicativ se conformează unui principiu al cooperării ce presupune un anumit număr de maxime sau de reguli specifice, care se pot grupa în patru categorii: 1) reguli de calitate, 2) reguli de cantitate, 3) reguli de relație sau de pertinență și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cea mai mare parte inventarierea unor chestiuni de detaliu. Un caz particular al monologului este aparteul, ce are trăsătura de a fi realizat atunci cînd sînt prezente pe scenă și alte personaje, care pentru locutor sînt excluse din circuitul comunicativ. Aparteurile sînt în general scurte, spre deosebire de monologurile dramatice care pot fi de forma unor lungi tirade. Existența monologului trebuie admisă și în cazul unui discurs (lung) al unei persoane, adresat altor persoane, dar care nu inițiază o alternanță între mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în alegerile de ordin lingvistic ce configurează textul (semne, reguli de asociere a semnelor etc.) -, nivelul situațional (comunicațional) constă în,,datele externe", restrictive, limitative (,,cu rol de constrîngeri"), generate de identitatea partenerilor, de locul pe care-l ocupă în actul comunicativ, de finalitatea avută în vedere, de elementele retrospective care pot fi actualizate, de circumstanțele în care se realizează actul comunicativ etc. Aceste aspecte ale nivelului situațional sînt, de altfel, avute în vedere și de către Hermann Parret, care consideră că, în cadrul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
datele externe", restrictive, limitative (,,cu rol de constrîngeri"), generate de identitatea partenerilor, de locul pe care-l ocupă în actul comunicativ, de finalitatea avută în vedere, de elementele retrospective care pot fi actualizate, de circumstanțele în care se realizează actul comunicativ etc. Aceste aspecte ale nivelului situațional sînt, de altfel, avute în vedere și de către Hermann Parret, care consideră că, în cadrul așa-numitului,,context acțional", trebuie realizată distincția între nivelul situației (loc, timp, agenți), nivelul actului propriu-zis și nivelul efectului acțiunii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aspecte ale nivelului situațional sînt, de altfel, avute în vedere și de către Hermann Parret, care consideră că, în cadrul așa-numitului,,context acțional", trebuie realizată distincția între nivelul situației (loc, timp, agenți), nivelul actului propriu-zis și nivelul efectului acțiunii. În realitatea comunicativă, însăși construirea mesajului și selectarea componentelor lingvistice ale acestuia sînt condiționate, într-o anumită măsură, de particularitățile de ordin situațional ale realizării procesului comunicativ, care diferențiază contextele situaționale,,relativ deschise și negociabile" (conversația în familie sau în grupul de prieteni
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
distincția între nivelul situației (loc, timp, agenți), nivelul actului propriu-zis și nivelul efectului acțiunii. În realitatea comunicativă, însăși construirea mesajului și selectarea componentelor lingvistice ale acestuia sînt condiționate, într-o anumită măsură, de particularitățile de ordin situațional ale realizării procesului comunicativ, care diferențiază contextele situaționale,,relativ deschise și negociabile" (conversația în familie sau în grupul de prieteni) de cele,,de o natură mai instituționalizată și închisă" (procedurile de tribunal, interviurile de presă etc.). Nivelul situațional acționează asupra componentelor actului comunicativ nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
procesului comunicativ, care diferențiază contextele situaționale,,relativ deschise și negociabile" (conversația în familie sau în grupul de prieteni) de cele,,de o natură mai instituționalizată și închisă" (procedurile de tribunal, interviurile de presă etc.). Nivelul situațional acționează asupra componentelor actului comunicativ nu doar ca un reper restrictiv, care impune anumite alegeri din sistem, ci și ca: a) operator al diferențierii semantice (într-un anumit context pot fi actualizate anumite seme ale unui semn lingvistic, ignorate în cadrul unui mesaj transmis într-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deictice sînt, de exemplu, raportate la coordonatele nivelului situațional al discursului; c) generator de valori denotative/conotative; același mesaj poate avea, într-un context, valoare denotativă, iar, în altul, valoare conotativă (2 și cu 2 fac 4, într-un act comunicativ avînd conținut matematic vs. într-o discuție de principiu); d) agent al marcării gradului de previzibilitate/imprevizibilitate, a valorii de adevăr a mesajului și a impactului afectiv al acestuia etc. V. competență discursivă, gen de discurs, situație de comunicare. CHARAUDEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
teoriei fonologice structurale. Sintagma trăsătură pertinentă este folosită pentru a desemna caracteristicile articulatorii sau acustice ale fonemelor care permit acestora să se opună între ele. Teoria pertinenței a fost propusă de D. Sperber și D. Wilson pentru a explica comportamentul comunicativ din punct de vedere cognitiv. Această teorie concentrează toate maximele lui H. P. Grice într-un singur principiu și afirmă că pertinența trebuie căutată în interacțiunea comunicativă. Modelul conceput de D. Sperber și D. Wilson își propune identificarea mecanismelor în virtutea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a fost propusă de D. Sperber și D. Wilson pentru a explica comportamentul comunicativ din punct de vedere cognitiv. Această teorie concentrează toate maximele lui H. P. Grice într-un singur principiu și afirmă că pertinența trebuie căutată în interacțiunea comunicativă. Modelul conceput de D. Sperber și D. Wilson își propune identificarea mecanismelor în virtutea cărora situația de comunicare influențează valoarea semantică a frazelor. În a n a l i z a d i s c u r s u l u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru vorbitorul obișnuit. V. capitalizare, lexem, monosemie, nominație, omonimie, praxem, reglare. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001, VARO - LINARES 2004. IO POLITEȚE. Politețea reprezintă o constantă a comunicării umane, care înlesnește procesele comunicative prin procedee diferite de la o comunitate la alta. Acest principiu universal a fost exprimat de H. P. Grice printr-o maximă suplimentară celor prezentate de el ("Fii politicos!") - fiind complementară principiului cooperării, ambele completînd natura duală (ilocuționară și socială) a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exprimat de H. P. Grice printr-o maximă suplimentară celor prezentate de el ("Fii politicos!") - fiind complementară principiului cooperării, ambele completînd natura duală (ilocuționară și socială) a interacțiunilor. Din punctul de vedere al pragmaticii, politețea reprezintă o trăsătură a comportamentului comunicativ, desemnînd un ansamblu de strategii lingvistice care facilitează instituirea, menținerea sau dezvoltarea relațiilor interpersonale. Așadar, politețea presupune abordarea strategiilor prin care nu se pierde din vedere responsabilitatea față de co-enunțiator, acest concept fiind întocmai cu acela ilustrat de E. Goffman și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și anume transformarea statutului unui segment, care, în evoluția diacronică a limbii sau în funcționarea sincronică a acesteia, dar în pasajul de la un registru la altul, își pierde calitatea inițială și dobîndește o funcție nouă, pragmatică (de unitate a interacțiunii comunicative), cu rol textual și discursiv. Constituirea mărcilor pragmatice (a mărcilor de politețe, a structurilor discursive clișeizate, expresia convenționalizată a unor acte de vorbire etc.) a devenit obiect de cercetare al unei discipline recente, pragmatica istorică. Specialiști britanici și americani au
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perceptive dintre diferiți parametri (intensitate, înălțime, durată, timbru) și de absența adecvării cuvînt cu cuvînt între percepere și măsură. V. analiză conversațională, emoție, metrică, versificație. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN PULSIUNE COMUNICATIVĂ. În psihanaliză, pulsiunea este un proces dinamic constînd dintr-o încărcare energetică ce face ca organismul să tindă spre un scop. Originea ei este, prin urmare, corporală și, pornind de la o stare de tensiune, organismul tinde să o elimine. Noțiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
psihanaliză, pulsiunea este un proces dinamic constînd dintr-o încărcare energetică ce face ca organismul să tindă spre un scop. Originea ei este, prin urmare, corporală și, pornind de la o stare de tensiune, organismul tinde să o elimine. Noțiunea "pulsiune comunicativă" a fost introdusă de R. Lafont (1976) pentru elanul psihomotor de la baza comunicării și, în general, din întreaga viață socială, care reprezintă condiția construirii subiectului. Pulsiunea comunicativă este dinamica primitivă care permite manifestarea lui eu; ea este resortul cu posibilitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pornind de la o stare de tensiune, organismul tinde să o elimine. Noțiunea "pulsiune comunicativă" a fost introdusă de R. Lafont (1976) pentru elanul psihomotor de la baza comunicării și, în general, din întreaga viață socială, care reprezintă condiția construirii subiectului. Pulsiunea comunicativă este dinamica primitivă care permite manifestarea lui eu; ea este resortul cu posibilitatea de a construi obiecte absente și de a le numi, de a comunica prin intermediul semnificațiilor intersubiective stabile. Praxematica atribuie pulsiunii comunicative, o activitate psihosomatică care determină activitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]