46,314 matches
-
toată Scandinavia. Contraspionajul sovietic începuse deja să mă tracaseze - dar până la urmă mi se dăduse viza cu condiția să fiu fidelă regimului și chiar să "lucrez" - contau pe mine că-l voi convinge pe iubitul meu să publice operele dictatorului comunist. Dar n-a fost să fie așa - dimpotrivă, editura a publicat opere ale dizidenților de după cortina de fier, mai ales ale rușilor, apoi ale cehilor și la urmă de tot cărțile singurului dizident român. Așa că se simțeau păcăliți, doreau să
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
formă marxist-ortodoxă. Conștiința intelectuală, înstrăinată în relația ei cu utopia, devine în grad maxim deopotrivă pozitivistă și idealistă. Personajele apar ca niște caricaturi prăbușite sarcastic sub apăsarea conștiinței narcisiste, dar confiscată de seducția pentru un potentat politic al culturii oficiale comuniste, tovarășul Mierlă. Ele au date biografice sumare. Se văd angrenate într-o figurație epică redusă la căutarea simultană, așadar în contratimp, și de aceea ratată, a unora de către ceilalți. Vizitele lor nefinalizate au pretexte culturale. Totul se desfășoară într-un
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
a unora de către ceilalți. Vizitele lor nefinalizate au pretexte culturale. Totul se desfășoară într-un lanț al slăbiciunilor tragice. Fostul universitar și politician burghez Herescu, în timp ce este căutat de profesorul Nicu Dauer, nu poate da, în București, de urma culturnicului comunist Mierlă. Ei ratează profesional și sentimental. Sfârșesc prin autodizolvarea conștiinței în manie individualistă și nebunie clinică, pentru că bovarismele lor au alte temeiuri ale gândirii, sleindu-le personalitatea, decât utopia întemeiată în realitate. Disoluția vieții devine în cazul lor disoluția gândirii
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
utopia întemeiată în realitate. Disoluția vieții devine în cazul lor disoluția gândirii și a ideilor mortificatoare. Victimele n-au origine de clasă ori apartenență de sistem politic. Posedă numai un fanatism, care nu este suficient de atent la realitatea utopiei comuniste. Chiar și un slujitor al aparatului comunist, gazetarul autoritar Dumitru Bejan, sfârșește în condiții neelucidate, ca un personaj existențialist al lui Sartre, în fundul mâlos al Dâmboviței. Nu știm cât de voluntar construit de către romancier, destinul său este unul de scarabeu
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
în cazul lor disoluția gândirii și a ideilor mortificatoare. Victimele n-au origine de clasă ori apartenență de sistem politic. Posedă numai un fanatism, care nu este suficient de atent la realitatea utopiei comuniste. Chiar și un slujitor al aparatului comunist, gazetarul autoritar Dumitru Bejan, sfârșește în condiții neelucidate, ca un personaj existențialist al lui Sartre, în fundul mâlos al Dâmboviței. Nu știm cât de voluntar construit de către romancier, destinul său este unul de scarabeu. Cum menționează simbologii, scarabeul are, în descendență
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
și cu detaliile aplicării liniei la care ai aderat. Cum am preferat să lupt cu natura și nu cu oamenii, m-am limitat la cercetare și acțiuni de folos oricui. În țară, dacă aș fi Încercat să mă alătur Partidului Comunist, nu aș fi fost niciodată crezut ca sincer având În vedere că tatăl meu a fost Procuror General În timpurile vechi, mama fusese cetățeană franceză, iar eu... deținut anticomunist. La cererea mea de a mă Înscrie pentru a deveni ’Candidat
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Concert pentru orchestră, pantomima Mandarinul miraculos) și cele enesciene din Rapsodia I, poartă însemnele unor curajoase abordări armonice, cu pregnante colorații modale, și ale unei debordante, explozive succesiuni ritmice și dinamice. După câteva repetiții, lucrarea a fost respinsă de cenzura comunistă din Ungaria de la o primă audiție publică (pentru un nevinovat fa diez suspendat pe un acord de Fa major, care, e drept, creează o sonoritate de maximă tensiune și asprime), aparatnicii regimului fiind sensibili la rezonanțele folclorice ale „noii” muzici
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Pie-IX, tel: (514) 521-1301. Meditația Transcendentală Chiar dacă nu se Încadrează prea bine În curentul vedantic am ținut să amintesc aici de această mișcare. Ea a produs furori În Occident În anii '80. În România a fost inițial acceptată de regimul comunist dar când s-a aflat că practica generează, ca efect secundar, unele puteri psihice care eliberează omul de orice frică, a fost reprimată brutal. Am fost martorul unei astfel de represiuni când profesori universitari au fost degradați și Înfierați. Odată
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
noastre a beneficiat de aportul substanțial al scriitorilor români care au ales calea exilului, desfășurând o prodigioasa activitate publicistica departe de meleagurile natale. Ei au părăsit țara în valuri succesive, unii, cei mai fericiți, înaintea instalării în România a regimului comunist, care a declanșat o acțiune fără precedent de lichidare a elitelor și valorilor neamului nostru, alții după ce au petrecut ani grei în lagărele de muncă și închisorile cu regim de exterminare, sau sătui de rigorile regimului totalitar din România. Este
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
muncă și închisorile cu regim de exterminare, sau sătui de rigorile regimului totalitar din România. Este suficient să amintim numele câtorva dintre cei mai cunoscuți pentru a realiza câte valori ale elitei intelectuale a pierdut țara noastră din cauza disprețului autorităților comuniste față de tradiție și cultură: Martha Bibescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Ștefan Baciu, Nicolae Breban, Aron Cotrus,Vasile Posteuca, Horia Stamatu, Ion Caraion, Ioan Petru Culianu, Petru Dumitriu, Nicolae Novac, Vintilă Horia, Nicole Valery-Grossu, Victor Frunză, Claudiu Matasa, Nicolae
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Valentin Hossu-Longin menționează însă, într-un articol publicat relativ recent, că numărul ziaristilor-publicisti și al scriitorilor care slujesc din depărtări spiritualitatea românească trece de 500. Deși cea mai mare parte dintre ei au plecat în urmă terorii dezlănțuite de autoritățile comuniste, niciunul nu și-a denigrat Patria. În lucrările lor a prevalat întotdeauna dragostea față de meleagurile unde au văzut lumina soarelui și compasiunea față de poporul român condamnat să suporte de câteva ori în istorie jugul unor dictaturi umilitoare și al unor
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
mișcării naționaliste care cuprinsese țară în epoca respectivă, Zahu Până este arestat prima oara în anul 1941 și condamnat la 8 ani de închisoare pentru “activitate subversiva” și trimis în penitenciarul de la Aiud, închisoare care avea să devină în regimul comunist mormântul multor valori și elite ale neamului. Împreună cu un grup de studenți aflați în detenție, este trimis în anul 1941 pentru o așa zisă “reabilitare” pe frontul de răsărit, unde a luptat până în ultima zi, 23 August 1944. La câteva
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
reușește să fugă din prizonierat și să ajungă în țară. Datorită unei energii și voințe ieșite din comun, a reușit să-și termine studiile liceale și să absolve Academia Comercială din București. În anul 1958 a fost arestat de regimul comunist și trimis din nou la Aiud pentru faptul că a recitat la o petrecere între cunoscuți poezii de Radu Gyr și Nichifor Crainic, fiind turnat la securitate chiar de unul dintre cei prezenți la acel eveniment. A fost eliberat din
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Apărut la Editura Compania În anul 2006, volumul Adrianei Bittel, Cum Încărunțește o blondăpovestiri din secolul trecut, Însumează existențe dramatice pierdute prin cotloanele vieții comuniste. Însuși titlul este o afirmare a stărilor specifice atmosferei socialiste. Povestirile proiectează miniaturale istorii umane pierdute În istoria lumii. Remarcabilă este, pentru ochiul lectorului, coper-ta volumului, pictând În tonuri vii, jucăușe, o si-luetă feminină abstractă. Acest tablou reiterează universuri
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
din care nu mai au scăpare. Ancorate În Țesătura temporală a anilor ’80, personajele integrate trăiesc experiențe neînsemnate, aureolate de un zbucium sufletesc permanent. Perspectiva realistă pe care autoarea o adoptă are consistență, structurând aventuri existențiale obișnuite În contextul social comunist. Anii ’80, reperul temporal simbolic În care se consumă toate poveștile umane, reprezintă un timp al neliniștii. Departe de a transmite doar emoții Închipuite, romanul se afirmă prin autenticitatea trăirii. Proza Adrianei Bittel este magnetic atrasă de viața și drama
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
câteva dintre „personajele de hârtie” (R. Barthes) ce Își Înfruntă ardent destinul zi de zi. Într-un periplu fascinant printre filele cărții, Între Pompi pe bancă și Contrariul morții, Între Iulia În iulie și Departe-n zare, spre Azuga, nucleul comunist rămâne același, insinuându-se obsesiv În fiecare moment. Atmosfera ostilă infuzată tonic În text se resimte și În viața zilnică a funcționarilor Băncii de Credit. Stere și Filip Cornea sunt doar două exemple de vieți asuprite de “ciudățeniile Sub-Directorului-Ajutor”, șef
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
sub acest regim opresiv este lipsită de farmec, pălind În fața problemelor zilnice Înfruntate de oameni. Cu toate acestea, printre porii cărții pulsează o revoltă ascunsă, mascată În lăuntrul sufletului de teama de a nu face sau spune ceva interzis. Oroarea comunistă este atât de accentuată, Încât , În mod paradoxal, nimeni nu mai are curajul sau măcar intenția de a se Împotrivi. Toate aceste sentimente asociate fricii sunt diluate Într-o obișnuință deprimantă pentru conștiința oamenilor. Suferința Esterei, dublată de suferința propriului
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
ca pe “cea mai consistentă și mai solidă descriere a realului”, așa cum opinează prozatorul și teoreticianul literar M.V. Llosa. Al doilea este nivelul discursului romanesc și al abilităților narative. Cu o inteligență tehnică formată, autoarea modelează cu agilitate fluxul vieții comuniste. Forma În care se Întrupează fiecare povestire, cu dedesubturile ei incitante, face ca o istorie obișnuită să devină originală, o situație superficială să devină profundă ori una simplă să capete complexitate, carácter de generalitate. Forma este cea care oferă densitate
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
de a construi ceva bun, vedem deopotrivă cum se Înalță actul de sabotare în formă directă sau mai perversa. Privesc astfel cu amărăciune cum ministrul Culturii și directorul Teatrului Național, încălcând legalitatea unui contract între două instituții, apelează, în mod comunist, la abuzul de putere, dorind să ia sală Rapsodia pentru necesitățile Teatrului Național, care intră în reparații. Nu am fost anunțat, ori chemat la negociere în calitatea mea de locatar al Rapsodiei. Aș fi fost primul care ar fi pus
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
venerabila vârstă de 93 ani, când a închis ochii pentru totdeauna, nu s-a bucurat măcar de un simplu necrolog la mica publicitate din partea instituției muzicale din Palatul Cantacuzino, înregistrând - poate - cea mai tristă „performanță” a culturii românești din perioada comunistă. Este adevărat că s-a numărat printre „muzicienii - constructori” ai Canalului Dunăre-Marea Neagră, plătind cu vârf și îndesat tributul concepțiilor sale flozofico patriotice, atitudini regaliste, anilor petrecuți peste Ocean etc. Oglinda luptei surâde cu autoritățile Partidului și Statului Socialist (1945
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
atestă - prin date revelatoare - activitatea uriașă a acestui muzician de excepție. Mai ales Catalogul de creație (12 pagini) prezintă un interes doesebit, fiindcă relevă - pentru prima oară - o imagine de-a dreptul fabuloasă a acestui fecund creator, pe care cenzura comunistă l-a ascuns vreme de aproape jumătate de veac (muzică religioasă - printre care și o Liturghie psaltică - 40 de versuri inedite pentru cor mixt Hristos a înviat, imnuri regale, misterul în 5 acte Minunea Sfintei Liturghii, marșuri de încoronare, 200
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
care domnește degradarea, corupția, prostituția, șpaga și Țeapa. F lashback-urile personajelor pun În mișcare o umanitate urâtă, hidoasă, lugubră. O Românie colectivizată, sub influența nocivă a comunismului. Însă cartea lui Radu Pavel Gheo nu se axează pe prezentarea consecințelor dictaturii comuniste (aceasta devine parte integrantă a peisajului), ci pe viețile unor tineri ce speră să ajungă „Dincolo”. „Dincolo” Înseamnă penru ei, și pentru aproape Întreaga națiune, America, Țara tuturor posibilităților, ce atrage prin pseudostrălucirea de gheață și prin frumusețea Înșelătoare. Protagonistul
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
se intersectează, la nivel ideatic, cu imaginea unui copil Încercând să prindă o pasăre cu mâna, un joc amăgitor, care s-ar putea prelungi toată viața. Copilăria scriitorului se derulează Într-un sat din Uniunea Sovietică, având ca background regimul comunist. Crescând Într-un mediu ostil, care modelează oamenii În funcție de interesele ideologice, În memoria copilului Ștefan se imprimă convingerile ateiste, insuflate de de un tată contradictoriu, pe care comunismul l-a Îndoctrinat. Tinerețea este și ea pusă sub semnul căutării, fiind
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții În noua eră a comunismului bolșevic, iluziile unui mai bine nicicând posibil; sunt martori și devin păstrătorii unor istorisiri zguduitoare despre familiile de români alături de care trăiesc. Emblematic În acest sens este
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții În noua eră a comunismului bolșevic, iluziile unui mai bine nicicând posibil; sunt martori și devin păstrătorii unor istorisiri zguduitoare despre familiile de români alături de care trăiesc. Emblematic În acest sens
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]