1,261 matches
-
e considerată mai „realistă” și mai semnificativă, este probabil expresia unei mentalități și moralități monastice. Din prezentarea stigmatelor, se vede clar că informațiile celor doi cronicari englezi despre Francisc nu sunt atât de exacte ca cele oferite despre frații lor conaționali și contemporani, pe care îi întâlniseră personal: Roger scrie că poporul, până și cardinalii înșiși, au mers pentru a le contempla și pune în gura Sfântului o alocuțiune; noi știm însă cu certitudine, din izvoarele ce provin din ambientul franciscan
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
1989 Ungaria nu mai considera Occidentul drept principalul inamic, ci România (Devlin: 1989, 1). Cu un an înainte, Gorbaciov primise o scrisoare de protest din partea unor cetățeni sovietici de naționalitate maghiară din Ucraina subcarpatică prin care erau denunțate abuzurile asupra conaționalilor lor din RSR (Socor: 1988b, 586- 588). Pluralismul politic limitat pe care Ungaria se pregătea să îl introducă în 1988 pentru a face față copleșitoarelor probleme sociale și economice cauzate de către propriu sistem comunist a antrenat o vehementă reacție de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
autogospodăririi este caracterizat, în principal, prin intențiile acestora de a nu-și executa obligațiile ce le revin, ceea ce va duce - după părerea lor - la imposibilitatea aplicării noului sistem. Consilierul cultural al Ambasadei Iordaniei la București - MOHD BASHIR KASSIN, încurajează nemulțumirile conaționalilor săi - studenți în România, făcând totodată față de aceștia unele aprecieri tendențioase la adresa condițiilor de studii oferite de statul nostru. MOHD BASHIR KASSIN intenționează să ia legătura cu omologii săi de la ambasadele Irakului, Siriei, Marocului și Algeriei, pentru ca, pe baza unor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Alexa Visarion este un om cald și plin de dragoste, cu o vitalitate incredibilă, molipsitoare. Despre el se poate spune că arde întotdeauna cu intensitate. Astfel este perceput de toți cei care îl cunosc, lucru evidențiat și de colegul și conaționalul său Liviu Ciulei, distinsul director artistic al Teatrului Tyrone Guthrie, din Minneapolis, în elocventa prezentare pe care acesta i-a facut-o. Avem onoarea ca Alexa Visarion să ne fie coleg și în același timp să fim binecuvântați de darurile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
geană? Continuă încă promenada fesurilor. Fete superbe, cu plete pe care fulgii rari nasc steluțe în plină zi, sînt acompaniate de juni cu fesuri trase, bleg, pe urechi. Ce nepotrivire! Continuă și parada căciulilor rusești. De la polismanii în exercițiu la conaționalii de toată mîna, căciula urecheată continuă să fie în vogă. Peneș Curcanul ar muri a doua oară, s-o vadă mișunînd asiatic pe-aici. Am cam scăpat să recunoaștem de "etichetele" defunctului regim. Orice am face însă, oricîtă apă ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
NATO, făcută extrem de mediatizat, dacă se poate în capitală, apoi a doua, imediat, undeva, într-o comună, în mijlocul maselor, cu nuanțările de rigoare (un posibil paralelism: în tensiunea momentului, un Arafat merge, declarativ, net pe mîna americanilor, în timp ce junii lui conaționali, aflați temporar în țări civilizate, jubilează extrem de sonor). Întîi aderarea la urgențele imediate ale NATO și asumarea sarcinii totale decurgînd de-aici (dar făcînd șiret cu ochiul aceluiași votant credincios), apoi amețirea sensurilor pînă la dorita confuzie. Cum ar veni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ochii lor nu minciuna propagandei... antiimperialiste, ci chiar incredibil de frumoasa realitate. Revenind la proiectul domului Dieter să fim casant lucizi și să vedem în gestul său, al sanitarului său guvern, intenția de a respinge, elegant, corpul străin întrupat de conaționalii noștri (din același fost univers sălbăticit), avizi de drumeție occidentală. Dar și de matrapazlîcuri. Jenant, dar adevărat. Nu știm la ce alt celebru arhitect Otto Wagner va apela domnul Dieter pentru poiectata închisoare plasată la noi, nu știm la care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Că majoritatea pinocchiștilor din tabără habar n-aveau cine fusese Che ăsta, e altă mîncare de pește. Și, iarăși,probabil, veniseră nehaliții chiar să halească ceva berică, ceva mititei. Că aceiași pinocchiști n-ar fi știut tot așa cine fusese conaționalul lor I.C. Frimu, nici o surpriză, istoria mișcării muncitorești neaoșe nefiind punctul lor forte în materie enciclopedică. Cum, sigur, nici a Pont(osului) lor lider. Cum se mai leagă lucrurile! Nu se stinsese bine ecoul ce-l produsese provocarea insomniacei lor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și de Sud-Est. S-au reunit românii într-un stat armonios alcătuit în privința formelor de relief și a regiunilor naturale. Nu au fost cuprinși și nu puteau fi cuprinși toți românii, rămânând de jur împrejurul nostru (și nu numai) importante grupuri de conaționali. Conducerea statului român a afirmat în mod consecvent, în întreaga perioadă interbelică, că obiectivul său fundamental îl reprezintă apărarea integrității teritoriale, respingând în mod explicit orice formă de revizionism. Statul român dispunea de un teritoriu care era patrimoniul său, un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea”. Presiunea otomană a devenit deosebit de puternică în timpul domniei sultanului Baiazid al II-lea (scris și Bayazid), între 1481 și 1512, care a trecut la desăvârșirea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea.” În fața presiunii tot mai puternice, Țările Române au fost nevoite să facă diferite concesii. Trupele lui Baiazid al II-lea, sprijinite de oastea hanului Crimeii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
La aceasta din urmă, noi, românii, suntem maeștri, afirmă Păstorel: „Ne-am dovedit meșteri în ce e mai greu de realizat la foc: friptura. [...] Tot românul e născut fripturist (lato sensu).“ Parcă pentru a răzbuna secole întregi de vegetarianism impus, conaționalii noștri cu greu își pot închipui o masă „adevărată“ fără „un grătărel“ de porc, de preferință, și, pe cât se poate, din bucăți cu ceva grăsime (fleică, ceafă). Să ne reamintim celebrul triunghi culinar studiat de Claude Lévi-Strauss. Toate culturile cunosc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în vederea unui adevărat holocaust civic? În parte, răspunsul se înscrie în procedeul clasic conform căruia conducătorii deturnează atenția poporului prin manevre zgomotoase, și prin paradă de fals patriotism; astfel aceștia fac ca un război de agresiune să pară în ochii conaționalilor un război de legitimă apărare. O altă explicație se referă la aventurismul lui Napoleon, la mișcarea infernală pe care el a de-clanșat-o antrenînd victimele Franței într-un război de distrugere totală. Mecanismul războinic nu tinde în mod deliberat să însuflețească
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
opu-ne naționalitățile ce pot reclama anumite antecedente istorice celor care n-o pot face; de-o parte, se situează germanofonii, cehii, maghiarii, polonezii și chiar croații, iar de cealaltă, slovacii, slovenii sau rutenii. De asemenea, vor diferenția popoarele ce au conaționali în afara frontierelor Imperiului italieni, polonezi, sîrbi și români din cele ce nu au. În felul acesta, nenumăratele naționalități sînt cam peste tot amestecate și în poziție de rivalitate. În schimb, dificultățile presupun totuși și un avantaj, anume, stimularea căutării unor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
alt mediu; chiar În momentul cînd, pe la 1900, românii ardeleni Începuseră să emigreze masiv În Statele Unite, se Întreținea iluzia unei stări temporare, care va lua sfîrșit prin Întoarcerea celor plecați”. Nici chiar românii deveniți americani nu Încurajau emigrarea transatlantică a conaționalilor lor, fie că era vorba despre cei din ținuturile transcarpatice, fie că era vorba despre cei din România. Răspunzînd Îngrijorărilor celor din țară, ziarul America, din 15 februarie 1911, considera că „nu În America trebuie căutată pricina curgerii lumii spre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Warren, Ohio”, „Americanizarea În armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, „Încetățenirea românilor În America” etc.. În același timp s-a modificat și atitudinea românilor față de foștii lor conaționali deveniți americani. Dacă un timp Îndelungat emigrarea a fost blamată, iar stabilirea În America era considerată o mare greșeală și o pierdere irecuperabilă pentru țară, În 1937, cineva scria, cu Îndreptățită mîndrie, că „Românul american trece În rîndul celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
decît Întîmplătoare puncte comune cu emigranții de la Începutul secolului, care nu știau ce Îi aștepta, ce vor face și nici nu intenționau, În cele mai multe cazuri, să rămînă În America, putîndu-se Întoarce, dacă voiau, În provinciile de unde plecaseră sau În țara conaționalilor lor. CÎnd această țară a devenit un spațiu al experimentului comunist, „posibilitatea de a călători În străinătate - releva cineva - și posibilitatea de a emigra sînt deseori văzute În România ca fețe Înrudite ale aceleiași revendicări. Ambele au În comun plecarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
români sau români americani. Nu am pus la Îndoială veridicitatea informațiilor sau a concluziilor evidențiate de ei. Dar „obiectul” studiului nostru Îl constituie istoria românilor americani, care sînt, În ultimă instanță, americani. Iar judecățile formulate de un alt american, despre conaționalii lui, aparținînd unui grup etnic distinct, le considerăm deosebit de sugestive. De altfel, asemenea aprecieri nu sînt singulare. Nu lipsită de importanță este precizarea că românii americani, deci un constituent a ceea ce ocolim, uneori, să numim Încă o națiune, au rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
către est. Deși În lagăr s-a format un comitet evreiesc, acesta nu a avut competența și nu i s-a permis să acționeze, fiind utilizat pentru a informa despre starea evreilor și pentru a-i ține sub supraveghere pe conaționali. În această perioadă abuzurile Împotriva populației evreiești s-au ținut lanț: bunurile de valoare, precum și casele evreilor ghetoizați au fost rechiziționate de statul român, a fost introdus regimul muncii obligatorii, iar cei suferinzi au fost executați. Lichidarea marelui ghetou din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
voi”, Petru se referă la poporul evreu (cf. Fap 2,14), în timp ce prin oamenii „fără de lege”, fără îndoială, se referă la autoritățile romane. Argumentul acesta apare din nou în predica din templu unde, de această dată, Petru îi acuză pe conaționalii evrei: „Dumnezeu [...] l-a glorificat pe fiul său Isus pe care voi l-ați dat în mâinile lui Pilat [...] și l-ați ucis pe cel care conduce la viață” (Fap 3,13-15). Acuzațiile lui Petru presupun (pe bună dreptate) colaborarea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
le căuta, dar nu le găsea” (1,18). Cel mort menționat în 2,3 pe care Tobit l-a îngropat, a fost executat, „sugrumat” (textul NRSV), „expus”, în sensul de spânzurat în public. Simțul obligației evreului de a îngropa pe conaționalii osândiți de autoritățile păgâne, chiar cu riscul vieții, este foarte important în cadrul acestui studiu. Perspectiva lui Josephus concordă cu cea exprimată de Tobit. Explicând obligațiile etice ale evreilor, Josephus afirmă: „Noi trebuie să oferim foc, apă, mâncare tuturor celor care
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
termenului "humor", cu referire la orice fel de forme insignifiante ale comicului. L-au mai înrîurit pe Höffding și părerile romanticului W. F. Solger și ale scriitoarei George Eliot, dar pricipalele îndemnuri i-au venit din partea gîndirii filosofice originale a conaționalului său, Sören Kierkegaard, unul dintre promotorii existențialismului. În preajma împlinirii a optzeci de ani, Harald Höffding a publicat o cuprinzătoare mărtuire despre formația și opiniile sale ca filosof; ea a fost inserată în ultimul din cele patru volume de contribuții similare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
alt grup de universitari ieșeni l-am alăturat consultând liceele basarabene realizând, astfel, o cazuistică mai largă. „Galeria” personalităților basarabene cu activitate universitară la Iași, evident, nu este completă, dar preocuparea în sine arată integrarea totală în societatea românească a conaționalilor de peste Prut. Se oferă, astfel, Basarabiei, și prin învățământ, condiții de participare în toate sectoarele vieții gratitudine”. Opera sa o continuă succesorul său I. Timofte, contribuind aici cu 9 titluri. 4 social-politice și culturale din țara noastră. Personalitățile menționate reprezintă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ca „în țara preschimbată-n oarbă închisoare,/ neamul să crească mai dârz și mai tare!...// Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul „cu văz de pârjol”, ciobanii „solari” din Tesalia și Pind, „pădurarii de foc” ai Timocului, „cosașii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
la toate evenimentele, fiind unul dintre conducătorii revoluționarilor din Transilvania. La 24 și 25 martie alcătuiește două înflăcărate proclamații către românii transilvăneni, care cunosc o răspândire imediată. La 14 mai, rostește în catedrala din Blaj un amplu discurs, îndemnându-și conaționalii la luptă pentru dobândirea libertății naționale și sociale și luând atitudine împotriva nobilimii maghiare. Tot el citește jurământul solemn al revoluționarilor. Aproape un an, B. se află în centrul tuturor acțiunilor revoluționare. În martie 1849, după înfrângerea mișcării, se refugiază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]