2,825 matches
-
stricta determinare psihologică (O făclie de Paște), ereditară (Păcat) și a iluziilor universului interior (În vreme de război), pe de alta, prin jocul neexplicat al întâmplării, (Mircea Tomuș). În povestirile de inspirație folclorică (La Hanul lui Mânjoală, Calul dracului, La conac, Kir Ianulea), scriitorul abordează problematica umană din perspectiva generalizatoare a unui fabulos. Nuvelele lui Caragiale se situează între tragic și grotesc, între comic și macabru. Acestea sunt de trei feluri: nuvele realiste, în care eroii se află la limita dintre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
preotului Belciug, aventurile erotice ale Nadinei). Naratorul acestui roman obiectiv este omniscient și omniprezent. Având ca temă răscoala din 1907, romanul înfățișează o serie de aspecte sociale care au un deznodământ tragic: Titu Herdelea este invitat de Grigore Iuga la conacul de la moșia Amara, unde ia cunoștință cu problema țărănească și asistă la desfășurarea unor evenimente; arendașul Cosma Buruiană inventează un furt și din ordinul boierului Miron Iuga, jandarmii îi bat pe țărani; țăranii vor să cumpere moșia Nadinei și s-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
opune, o vrea el pentru a-și întregi domeniile; țăranii n-au mălai, n-au cu ce se încălzi, n-au cu ce plăti birul și autoritățile le iau animalele din curte; țăranii înarmați rudimentar cu coase și topoare aprind conacele și-i pedepsesc pe cei care i-au oprimat; Miron Iuga este ucis de mulțimea furioasă, Nadina este violată și sugrumată; Aristide Platamonu este pedepsit de tatăl unei fete pe care o siluise; plutonierul Boiangiu este bătut de țărani, colonelul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pă toți hoții și făcătorii de rele du prin județă; să să prinză ca să fie toți lăcuitorii înliniștiți și în odihnă și făr’ de grijă și frică de făcători de rele. Și deosăbit iarăși am mai avut poruncă ca pe la conacele unde vom merge prin sate, să cercetăm și să judecăm pricinile norodului ce vor avea unii cu alții.“ Iată cum domnul Mavrogheni îi scoate din „amorțeală“ pe judecătorii divanului din Craiova, obligându-i să meargă din județ în județ și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
grație trecutului său în mișcarea de rezistență și actelor sale de bravură din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, contesa L. a fost consemnată la domiciliul său din regiunea Midi-Pyrénées, la începutul anilor 1960. Doamna își cumpărase acolo un conac vechi despre care se spunea că ar fi fost bântuit, unde creștea porci care îi țineau loc de câini de pază. Și nu erau purceluși din aceia grași și rozalii, atât de vesel reprezentați pe siglele fabricanților de mezeluri, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Boiștea și Vrânceni. Satul reședință de comună este așezat pe malul stâng al pârâului Căiuțul Mic. Aici și-a avut reședința familia Rosetti, unul dintre descendenți fiind Radu Rosetti, scriitor, istoric și memorialist (1877 - 1949). Această familie a construit un conac foarte frumos în 1846, în prezent el fiind în curs de restaurare. Într-un document ștefanian din 1468, se vorbește de o proprietate a marelui Domn, care se întindea « până la Căiuțul Mic », iar în secolele al XVI-lea și al
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Unguri, Teskany și Tetskany (germană). În 1774 viețuiau aici 535 de locuitori, iar la recensământul din 2002, un număr de 761. Școala primară a fost construită în 1848, iar biserica «Sfântul Gheorghe » a fost zidită în 1769. În localitate ființează conacul Rosetti - Tescanu, Centrul de Cultură «Rosetti - Tescanu - George Enescu » (acesta din urmă a locuit aici pe când compunea opera Oedip ), o casă memorială, Monumentul Eroilor și un monument funerar George Enescu. Et.: n. pers. Stețco (existent și azi ca nume de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Nădejde". Observația aceasta, malițioasă, răfuială tardivă cu "Junimea", produce o sensibilă schimbare de ton în poziționarea lui Creangă în sânul societății ieșene, fiind chiar mustrat pentru faptul de a fi dat curs invitațiilor frivole venite dinspre colegii de "divan" de la conacul Pogor: "Creangă se ridică numai până la o anume înălțime", ceea ce înseamnă că nu caută spre exigențele pretinse de "sufletul omului modern". Cu alte cuvinte, el este cam desuet, cam depășit, nu mai face față, comparativ cu pretențiile modernității, cu evoluția
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
revăzând fotografii, scene, fotogramele unui film în clar-obscur, sepia, oricum crepusculare, cu sora lui mică, care în cele din urmă se va adeveri dublura lui Victor îmbrăcat ca o fetiță de maică-sa. Sindromul imagisticii coșmarului (obsesia păianjenului monstruos din conacul de la Budila) îi îngăduie naratorului să amorseze zone narative aparent disparate, luciditatea cu visul, numitorul comun fiind multiplele stagiuni ale "nebuniei". Poza damnatului hipersensitiv cu creierul vampirizat, văduv nemângâiet nervalian, baudelairian, bacovian se potrivește de minune cu portretul și planurile
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
perucă blondă, pantofi cu toc și sâni de vată. Nimic scandalos până aici, într-un fel sau altul toți se travestiseră în ceva, lovitura de teatru urmează la spartul tîrgului. Victor și Lulu se intersecteză întâmplător sau nu în mansarda conacului; acesta din urmă, crezându-l "fetiță", îi ia mâna și i-o pune pe sexul învârtoșat, sărutându-l simultan pe gură, spre panica subliminală și oroarea aceluia. Un Savaonarola se naște în elogiul spiritului și în detrimentul sexului, predică ce nu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Sfântului Andrei, la o moară de vânt blestemată, a fost luat de iele prin văzduh și cum s-a prăbușit mort în curțile lui Neagu. Boierul se hotărăște să se întoarcă pe moșia părintească, numai pentru a descoperi că întregul conac arde. Văzându-și întregul avut mistuit de foc, eroul își îndreaptă șargul spre moșia iubitei moarte, însă, pe drum, dă peste moara despre care istorisise Ion. Neavând unde să se adăpostească, boierul intră curajos în perimetrul damnat. Episoadele subsecvente constituie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o dată ce el era singurul copil al mortului. De ce ar fi făcut bătrânul un testament și pentru cine?". Partea a II-a se deschide cu descrierea minuțioasă a casei părintești din coasta Repedei. Nuvela, afirmă George Gibescu, "pune sub emblema fantasticului conacul, spațiul negativ al prozatorului și, prin incidență cu dramele umane, o metaforă existențială" (1985: 197). Un fenomen asemănător este punctat de Horia Avrămuț, care notează că, în nuvelă, "[p]rim planul îl ocupă atmosfera care se constituie din tente stranii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o metaforă existențială" (1985: 197). Un fenomen asemănător este punctat de Horia Avrămuț, care notează că, în nuvelă, "[p]rim planul îl ocupă atmosfera care se constituie din tente stranii, în consens cu pasiunile ce se dezvoltă și se ciocnesc. Conacul izolat din coasta Repedei este, prin arhitectura sa ciudată, mediul propice tainei" (1984: 135-136). Alegând, ca setting al intrigii sale, un spațiu bizar, cu pulsații deschise în finele capilare ale goticului, naratorul reiterează un topos al imaginarului terorii, extrem de util
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care spune multe despre firea defunctului proprietar: "o mulțime de coridoare, cămăruțe și cotloane încurcau drumul și întârziau pașii". În descrierea cvasi-balzaciană a interiorului, surprinde mai ales prezența unui veritabil muzeu, haut lieu al entomologiei, adăpostit cu generozitate de vintrele conacului. Sunt, aici, pagini de prozopoem al fascinantului repulsiv, enumerațiile substantivale anticipând superbele deliruri teratologice din proza lui Mircea Cărtărescu: " Pereții erau în întregime acoperiți de niște dulapuri mari, pline de gângănii mumificate. Lumina care pătrundea prin ferestrele largi făcea să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tatălui său, care impregnează, ca un genius loci (comparația mea nu este deloc fortuită bătrânul este înfățișat ca "bun latinist și mare cititor de literatură antică", mergând până într-acolo, încât să-și transforme o încăpere în tricliniu), murii vechiului conac. În sfârșit, Costache ajunge în camera de lucru a profesorului, pe care naratorul o prezintă cu răceală; cititorul încă nu suspectează că aici se va consuma întregul incident terifiant. Tonul expunerii redevine balzacian (atenție la ultima propoziție, transcrisă emfatic de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tânărul își dă seama că ultimele însemnări ale lui Manole au fost subtilizate de cineva, în intervalul consumat cu slujba de înhumare. Întrebarea este: cine? Natalia Cristea, zgârcită, nu plătise un automobil sau o birjă ca s-o aducă la conac. Grădinarul Toader și soția sa, Ileana, fuseseră plecați la înmormântare. Confruntat cu aparent insolubila problemă, Costache o aude pe Maria șoptind: "negriciosul nici n-a intrat în casă". Chestionată, prompt, în privința identității străinului, bătrâna adaugă: "mata n-ai de unde să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu reușește să-și facă o situație, preferând să-și consume timpul în reverii și în lecturi diverse. Continuă să primească bani de la Manole, până într-o zi când ultimul își dezvăluie identitatea, invitându-și odrasla să-l viziteze la conac. Acolo, Manole îi arată lui Nicolae un testament, prin care primul se angajează să-i plătească, post mortem, ultimului 600000 de lei: Această sumă se află cuprinsă în două pachete a câte trei sute de hârtii de o mie de lei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vileag. Dat afară de Manole, el nu mai primește scrisori de la acesta decât prin intermediul unui avocat, care-l asigură, totuși, că termenii testamentului nu fuseseră modificați. Profesorul păstrează tăcerea timp de doi ani și-l invită din nou pe Păun la conac abia în ajunul morții. La sosirea acestuia, Manole nu mai este în viață, astfel că primul nu știe cum să acționeze. Negăsind pe nimeni acasă în dimineața înmormântării, Nicolae se furișează în casă printr-o ușă neîncuiată. Ajuns în birou
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
speranța de a-l întâlni pe Costache (căruia îi declară, în timpul acestei lungi confesiuni, că simte față de el "o ură calmă, o ură de principiu"). Nu reușește să-i vorbească la cimitir, astfel că este constrâns să-l viziteze la conac. În acest mod, cercul confesiunii autobiografice se închide. Sentimente mixte, de frică și de amertume, pun stăpânire pe Brumă la capătul monologului lui Nicolae, pe care găsește reursele să-l întrebe unde fuseseră ascunși banii: "Păun apăsă butonul și atunci
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de propria imaginație, Brumă are halucinații, redate, diegetic, sub forma unei interogații în stilul indirect liber: Se ridică însă imediat, privind spre ușă. Nu se auziseră oare niște pași pe coridor?". Neprimind nici un răspuns, Costache se simte expus între murii conacului. Tensiunea epică devine de nesuportat, fiind completată de notațiile naratorului: "Ce groaznică spaimă de tăcere și de întuneric! Prezența mortului amplifica la nesfârșit întinderea tăcerii și adâncimea nopții". Mecanismele ordinii raționale intră în dezagregare: "Brumă avea impresia că dacă mortul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
putere în lături și cadavrul lui Păun se prăbuși peste Brumă, răsturnându-l pe spate". În sfârșit, Partea a IV-a, extrem de succintă, joacă rolul unui deznodământ. A doua zi, înaintea prânzului, Natalia Cristea vine să-și viziteze nepotul la conac, unde este întâmpinată de Maria Brancea, care o informează că tânărul Costache nu a ieșit încă din cameră. Subit, bătrâna realizează cu îngrijorare că, în seara precedentă, îl lăsase pe Brumă în compania lui Păun. Mătușa Natalia decide că trebuie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în roiuri negre și apropiindu-se ca umbra unui nor". Rezistența organizată de Stoicea este promptă și fermă: "Din ferestrele cu zăbrele dese, de sub strășini, din pridvoare, coconii și argățimea împușcară în tătari". Punctul slab este constituit chiar de intrarea conacului, fapt exploatat rapid de invadatori: "ușa boierească [...] îngriji pe Stoicea. Și, într-adevăr, tătarii, la adăpost de gloanțe, tăbărâră pe ea. Topoarele lor cădeau ca grindina". Disperat, eroul face o ultimă încercare de a-i opri pe tătari, coborând furtunos
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
putea fi utilizate cu ușurință ca adjuvant grafic la o ediție de lux Domnișoara Christina.) Divizat în nouăsprezece capitole (număr mistic, încărcat de semnificații speciale în cifrul labirintic eliadesc)100, romanul lui Eliade are centru evenimentele stranii petrecute la un conac din Câmpia Dunării. Narațiunea debutează în registru convențional, cu o masă în familia Moscu, la care iau parte pictorul Egor Pașchevici și profesorul universitar Nazarie, discipol al lui Pârvan. Primele note de straniu se găsesc abia în partea a doua
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Această structură dramatică a cărții îi accentuează caracterul vizual: personajele par a se incarna sub ochii lectorului, care privește, terifiat, cum acestea cad pradă, pe rând, influenței malefice a revenant-ului. Există, în partea a opta, semne că natura însăși din preajma conacului este contaminată. Țânțarii, metonimii litotice ale vampirilor, sunt animați de sânge, ca pulsație elementară a vieții. Acesta este, de altfel, primul nivel al vampirismului. Femeia-vampir, Christina, le adaugă sexualitate asumată impudic și rebeliune contra convențiilor (inclusiv libertinaj în timpul vieții). Tocmai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un pornografic deranjat, fisurat" (2009: 41), i.e. exclus de pe traiectoria sa denotativă. Dacă următorul capitol este unul care condensează starea de expectativă a protagoniștilor, partea a paisprezecea surprinde starea de surescitare care-i învăluie pe cei trei bărbați rămași la conac (Pașchevici, Nazarie și Panaitescu). Nici unul dintre ei nu are curajul să-și mărturisească deschis frica, însă fiecare caută, instinctiv, compania celorlalți. În sfârșit, capitolul subsecvent narează o nouă incursiune a Christinei în dormitorul lui Egor; prezența moartei este identificabilă grație
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]