7,702 matches
-
concurența. Iată cum descria un funcționar atmosfera care l-a determinat să renunțe la o strategie inițială de implementare selectivă și să facă asemenea celorlalți. „Această strategie a fost considerată nefuncțională din două motive majore. În primul rând, o atitudine concurențială (mai ales Între regiuni) cu toate nuanțele sale politice. A existat un moment de auto-supraevaluare, prin dovedirea capacității de a mobiliza o populație rurală În ansamblul ei. În rapoartele din regiunea Mara, se preciza că acolo operațiunea se apropia de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
au fost reconceptualizate, devenind „ferme de cherestea” În care se planta o singură specie de arbori, așezați În șiruri drepte și tăiați când erau „maturi”. Condiția premergătoare unor astfel de simplificări era existența unei piețe de mărfuri și a presiunii concurențiale, exercitate atât asupra statelor, cât și asupra Întreprinzătorilor, presiune care să maximizeze profiturile sau veniturile. și În cîmpurile, și În pădurile cu monoculturi, au fost neglijate toate acele elemente ale comunității biotice care nu aveau legătură directă cu sănătatea și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
exact ce spune și R. Gildea atunci când observă că nu există o memorie colectivă..., ci memorii colective paralele și competiționale, elaborate de comunități ce au trăit și utilizat trecutul În moduri diferite 2. Or, această gestionare plurală și complementară ori concurențială a memoriei comunitare are consecințe importante. Una dintre ele este aceea că, adoptând un model utilizat În sociologie, diversele versiuni și tendințe de evocare a trecutului În virtutea unor intersubiectivități specifice participă la delimitarea unui câmp de forțe ce pot fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
părți a Europei 4 ori a unor „etno-peisaje”5. Am menționat doar câteva surse pentru a semnala că viziunea istoricilor nu mai este unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai este creditabilă) și că În prezent există variante concurențiale ale unei comprehensiuni integratoare mai degrabă decât a uneia exclusiviste - ori, altfel spus, ale unei/unor ipoteze de hermeneutică culturală. În condițiile globalității culturale, se poate vorbi de un hegemonism cultural, dar, În același timp, nu se poate nega existența
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aleși, pe care ar fi dorit să o Înlocuiască cu propria listă. Or, acum acest tip de canonizare, culturală, politică și socială, și mai ales instanțele care ar putea să o facă nu mai funcționează. Ne aflăm Într-o societate concurențială crudă, unde În momentul În care dorești ceva trebuie să-ți afirmi dorința de a-l avea, trebuie să-l câștigi prin competiție (foarte neloială și sălbatică adesea), și nu să aștepți ca el să vină de la o presupusă societate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
naturală” a societăților occidentale și cel instituit prin tranziție coordonată politic. Cel mai adesea, caracteristicile capitalismului modern sunt considerate a fi un produs al propriilor necesități de transformare, guvernate de obiectivul final al obținerii de profit, în condițiile unei piețe concurențiale. În general, economiștii tind să construiască modele teoretice ale instituțiilor capitalului - între care piața și întreprinderea joacă rolul central - care interacționează aproape exclusiv doar între ele. Alte particularități ale societății (precum caracteristicile culturale etc.) sunt luate în considerare doar în măsura în care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
primul caz, demonstrația se construiește în jurul unor exemple culese de la periferia valorică a poeziei analizate, în cel de-al doilea, rarele izbânzi sunt căutate cu sârguință și supuse unui comentariu de multe ori supralicitant. Poetul G., aflat într-o relație concurențială cu confrații întru poezie, îl subminează astfel pe criticul G., punându-i sub semnul îndoielii probitatea și gustul estetic. După 1989, gestul critic nonconformist se transformă în campanie susținută împotriva unor scriitori pe care îi pune sub acuzație cu judecăți
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
practic orice șansă foștilor membri ai școlilor de a-și continua carieră profesională, foarte puțini continuând activități de cercetare și/sau de Învățământ În domenii relativ apropiate de activitatea lor anterioară, dar descoperindu-se practic descalificați pe o piață foarte concurențiala, cu titluri devalorizate. Prima parte Formarea intelectualului de partid Trei citate 1. Agitprop ...Un propagandist, dacă se ocupă de pildă de problema șomajului, trebuie să explice natură capitalista a crizelor, să arate ceea ce le face de neevitat În societatea modernă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
private. Studenții Înscriși la universități particulare erau proporțional mai numeroși În capitală, 44,4% la București, În raport cu studenții de la universitățile publice, 37,4%. Această nouă diviziune a spațiului universitar, Între public și privat, se află la originea unor intense dispute concurențiale, traducându-se prin acuzații de corupție, constituirea unor comisii guvernamentale de expertiză (precum CNEAA, Consiliul Național de Evaluare și Acreditare) etc. Originile Învățământului superior privat. Educația privată precum și transmiterea capitalului cultural sunt asigurate tradițional În familie. Politicile de egalizare, care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Gestiune de pe lângă Președinția Rusiei. Păstrându-și În continuare statutul de instituții ale statului, organizarea lor se apropia mai curând de cea a Întreprinderilor private: perceperea de taxe ridicate pentru Înscrierea la cursuri și pentru participarea la stagiile de pregătire, remunerarea concurențiala a profesorilor, plătiți cu tarife orare foarte diferențiate. Aceste două instituții ocupau după toate aparențele poziții intermediare Între universitățile de stat și instituțiile particulare de educație și pregătire (că asociațiile de experți sau cabinetele de consilieri). Un numar de profesori
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai multe organizații profesionale ale scriitorilor, urmare a dezmembrării fostelor uniuni ale scriitorilor, precum și secțiuni naționale ale PEN-Clubului. În unele țări, ca În Ungaria, există o distincție Între organizarea profesională și organizarea sindicală, organizațiile profesionale fiind mai selective, specializate și concurențiale, celelalte limitându-și activitatea la probleme de ordin economic și legislativ. Și În epoca organizațiilor socialiste există o distincție asemănătoare Între Uniune și Fondul literar (sau artistic, muzical, plastic), care era Însărcinat cu gestionarea bunurilor sociale și cu securitatea socială
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și aceluiași analist obținute la intervale de timp mai mari. O valoare a indicelui de corelație a interversiunilor analitice mai mare de 0,70 poate fi considerată acceptabilă. În ceea ce privește validitatea, deși e imaginabilă și utilizarea validității de predicție sau criteriale (concurențiale), în cazul analizei de conținut, mai legitimă este cercetarea validității de construct și mai ales a celei logice (de conținut), adică determinarea legăturii logico-semantice dintre ipoteze, categorii, indici și caracteristicile textului (Chelcea, 1985). Problema interpretării intențiilor, a valorilor autorului documentului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
funcționa conform tradițiilor și nu era acționată de forțele pieței. Nu se căuta să se obțină un profit, ci să se mențină un stil de viață. Breslele se opuneau unei piețe libere, forței de muncă libere, comercializării terenurilor și prețurilor concurențiale - caracteristici esențiale ale economiei moderne. Pentru mai mult de patru secole, breslele s-au luptat cu o clasă capitalistă În formare folosind codurile și reglementările orășenești pentru a-și impune voința. Breslele meșteșugărești nu au fost abolite În Franța până În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rezolva problema. Cunosc afacerea lui, iar el o știe pe a mea7. Rețelele facilitează de asemenea schimbul de informații vitale pentru industria respectivă, care nu ar fi altfel accesibile unei firme care operează ca un agent autonom Într-o piață concurențială. Uzzi relatează despre un producător care „transmite informații despre mărfurile cele mai vandabile pentru sezonul viitor numai membrilor rețelei sale; astfel dându-le un avantaj În satisfacerea cerințelor viitoare”8. Într-o economie globală În care competiția este dură și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
definită ca autonomie. O persoană este liberă În măsura În care nu este dependentă sau Îndatorată față de altcineva. Pentru a fi independentă, o persoană are nevoie de proprietăți. Odată cu proprietatea, vine exclusivitatea și libertatea. Cum obține cineva proprietate? În competiție cu alții În cadrul concurențial al pieței. Comerțul de rețea oferă o definiție a libertății diametral opusă. Libertatea este obținută prin apartenență, și nu prin posesiuni. Pentru a aparține, o persoană are nevoie de acces. Prin deținerea acestui acces se poate bucura de libertatea care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mult modelate În jurul vulnerabilităților și riscurilor Împărțite În mod egal În locul interesului personal exclusiv și al riscurilor antreprenoriale individuale. Într-o economie cu risc global, Încrederea, reciprocitatea și cooperarea devin valori mai importante pentru supraviețuire decât individualismul robust și comportamentul concurențial. Aceleași condiții globale care forțează apariția unui nou model economic cooperativ, bazat pe arhitectura rețelei, influențează și arena politică. Statele-națiune nu mai pot funcționa singure Într-o lume densă și interdependentă. Asemenea companiilor transnaționale, ele se reunesc Încet, Încet În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a căuta un numitor comun vor adânci procesul democratic, vor accelera obținerea consensului și vor simplifica implementarea deciziilor politice. După cum argumenta, rețelele de politici publice vor crea o nouă politică de tip win-win, spre deosebire de rezultatul de tip win-lose al politicii concurențiale tradiționale. Aceste rețele vor furniza de asemenea o metoda organizatorică pentru a face față ratei accelerate de schimbare și densității crescute a schimburilor Într-o lume conectată global. Sociologul Andrew Barry arată că rețeaua a devenit În Uniunea Europeană... O modalitate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ceilalți, de a le răspunde și de a face compromisuri. O persoană intră Într-o rețea cu ideea că a Îmbunătăți situația Întregului este un factor esențial pentru servirea interesului individual. Cu alte cuvinte, spre deosebire de piețe, care au un caracter concurențial, rețelele sunt interdependente și cooperative. Un participant cedează o parte din autoritate grupului, nu neapărat dintr-un sentiment de bunăvoință, ci mai degrabă dintr-un sentiment al fragilității și vulnerabilității comune. Într-o lume complexă, stratificată, cu interacțiuni multiple, nimeni
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
termeni sau noi asocieri de termeni pot avea, prin concizia și sugestivitatea lor, efecte epistemice considerabile. Să remarcăm, în fine, că, având în vedere explicația plurinivelară (socioculturală, psihologică, biopsihosociologică, genetică și funcțională etc.), teorii axiologice care în intenții se vor concurențiale sunt, în cea mai mare parte, nu numai posibil, ci și necesar complementare. Și, de altfel, prin numeroase dimensiuni, respectivele teorii sau paradigme se prezintă și ca interșanjabile, echivalente. Dacă valorile sunt utile (paradigma utilitarismului), sunt, evident, și funcționale (paradigma
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
elemente frustrante părților (oricum, rezolvarea de conflict presupune un efort din partea părților, situație care, într-o teorie a minimului de efort implică direct frustrarea în conflict). • situarea elevilor împărțiți - spațial - în două tabere, dezvoltându-se astfel poziții față în față (concurențiale); • dezvoltarea în fiecare echipă educațională a unui rol de „avocat al diavolului” care să pună sub semnul întrebării compromisul aparent de soluționare la care se poate ajunge în primele momente (cu precizarea că acest rol trebuie experimentat, prin rotație, de către
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca acesta să greșească pentru a avea ei ocazia să fie întrebați, să ofere răspunsul corect și să primească recompensa (notă, laudă etc.). O astfel de viziune asupra procesului de învățământ oferă într-adevăr cadrul propice pentru formarea unei atitudini concurențiale; iată de ce considerăm că folosirea unei activități de echipă care să permită, pe de o parte, implicarea tuturor elevilor/studenților și, pe de alta, oferirea unui feedback pozitiv celor ce-și îndeplinesc activitățile propuse reprezintă o perspectivă optimizatoare asupra procesului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ultimii cinci ani profesor la această școală și cunoaște bine climatul școlar și cultura organizațională ce domnește aici: școala este una de renume, a dat generații după generații de olimpici. De aceea, între cadrele didactice titulare este permanent un climat concurențial, conflictual pe alocuri atunci când unii dintre profesori își doresc anumite clase sau consideră că un alt coleg a primit o clasă mai bună. Iată de ce, deși cei mai mulți dintre ei sunt excelenți profesioniști, reușesc foarte rar să lucreze bine împreună, majoritatea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rar să lucreze bine împreună, majoritatea proiectelor ce ar trebui lucrate în colectiv conducând la conflicte, orgolii care intră în concurență, fricțiuni ale grupului. Proaspătul director Diaconescu își dorește să schimbe ceva din acest climat. El vrea să păstreze latura concurențială care duce, la drept vorbind, la aceste rezultate excelente în pregătirea elevilor, dar consideră că rezultatele ar fi și mai bune dacă ar găsi o cale de a-i face cumva să și colaboreze, să lucreze împreună la anumite proiecte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
creatoare și să răspundă așteptărilor individului respectiv; evitarea eșecurilor, a situațiilor de izolare sau de conflict profesional, a rutinei și automatismului sau a stereotipiilor în muncă, ce tind să ducă la insatisfacții; pregătirea viitorilor profesioniști, în vederea unei activități de factură concurențială, care să conducă la „selecția” și promovarea celor mai bune „performanțe” în activitatea profesională, fapt ce va genera decalaje de ierarhie valorică-profesională între indivizii prestatori ai aceleiași activități; alternarea activității profesionale cu perioade de odihnă, refacere, cu activități recreative, distracții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
profit, adică acoperirea cheltuielilor din veniturile proprii și realizarea unui venit net sub forma profitului. Rentabilitatea constituie o condiție a realizării echilibrului economico financiar, devenind un instrument de fundamentare a deciziilor care privesc gestionarea patrimoniului și menținerea firmeii în mediul concurențial al economiei de piață. Prin contabilitate se exprimă capacitatea unui capital investit și poate fi evaluată atât în mărimi absolute, prin marje, cât și în mărimi relative, prin rate. Ratele de rentabilitate sunt raporturi stabilite prin confruntarea unor indicatori de
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]