13,648 matches
-
situația în care persoana condamnată, având cunoștință de hotărârea de condamnare, alege să se sustragă, în orice mod, de la executarea mandatului de executare a pedepsei privative de libertate. În aceasta ipoteză, organul de poliție de la domiciliul sau reședința condamnatului, care este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a mandatului de executare, nu va putea nici să comunice mandatul de executare și nici să procedeze la punerea în executare a acestuia. În consecință, prin fapta culpabilă a persoanei condamnate se împiedică
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
fost păstrate, împotriva voinței sale. Păstrarea unei baze de date care include și condamnări pentru infracțiuni minore, precum și achitări este complet diferită de păstrarea unei baze de date privind infractorii periculoși. Reglementarea atacată în cauză nu făcea diferențe între condamnați și persoane care au fost doar investigate, fără a fi trimise în judecată. În concluzie, Curtea a considerat că statul pârât și-a depășit marja de apreciere admisă prin stocarea amprentelor digitale ale persoanelor bănuite de comiterea infracțiunilor, dar necondamnate
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
persoanei condamnate. Reabilitarea are ca efect încetarea decăderilor, interdicțiilor și incapacităților care rezultă din condamnare, dar nu stinge condamnarea. De asemenea, potrivit art. 169 alin. (3) din Codul penal, reabilitarea nu are efecte asupra măsurilor de siguranță luate față de condamnat (obligarea la tratament medical, internarea medicală, interzicerea ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii, confiscarea specială, confiscarea extinsă). ... 48. Totodată, Curtea reține că, potrivit art. 9 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, studiul arătând că 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani. Astfel, prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul la recidivă. Minorii care au comis fapte penale, inclusiv fapte de violență verbală, fizică, psihologică (bullying), înainte de 14 ani
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
pentru protecția și promovarea drepturilor copilului "Copii protejați, România sigură" 2023-2027, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 969/2023. În această strategie au fost expuse, de asemenea, următoarele: "Copiii ai căror părinți comit fapte penale și care se află în arest preventiv, condamnați, nu beneficiază de măsuri de suport specifice. Copiii pot intra în contact cu sistemul de justiție în timpul mai multor proceduri care îi vizează pe părinții lor: reținerea, arestarea preventivă, detenția părinților, pe perioada implementării programelor de asistență post-detenție. Copiii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani. Astfel, prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul la recidivă. Minorii care au comis fapte penale, inclusiv cele din categoria faptelor de violență verbală, fizică, psihologică (bullying), înainte
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
și implicit copiii, pot fi resurse pozitive și avantajoase pentru cei privați de libertate. Pe de altă parte, s-a recunoscut existența impactului privării de libertate a părinților asupra copiilor, fiind afectați copii care aveau o relație activă cu părintele condamnat - fie prin sprijinul financiar acordat, fie prin interacțiune și grija pe care părintele o manifesta față de ei. Autorii au amintit un studiu mai amplu, efectuat pe 209 de familii, respectiv 424 copii, unde a fost intervievat un subgrup de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
pe traumă, prin intervenții adresate persoanelor private de libertate și instruirea personalului; ... 4.3.4. Revizuirea și adaptarea intervențiilor recuperative, desfășurate în sistemul penitenciar, în acord cu informațiile privind tendințele de criminalitate, furnizate de parteneri; ... 4.3.5. Încurajarea păstrării relațiilor de familie ale condamnaților la pedepse privative de libertate prin derularea unor programe și activități cu acest scop; ... 4.3.6. Dezvoltarea unor parteneriate în vederea asigurării unor intervenții recuperative destinate femeilor private de libertate, în mod particular mamelor aflate în detenție (inclusiv informare cu privire
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
mai grea plus o treime din cealaltă pedeapsă) impus de legea nouă. Cu argumentele de fapt și de drept sus-menționate, Curtea va constata că legea penală mai favorabilă pentru inculpatul P.I. este Codul penal din 1968. ... 42. Împotriva acestei decizii, condamnatul contestator P.I. a formulat contestație în anulare, înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori cu nr. 500/39/2022 din data de 22.07.2022. ... 43. Prin Încheierea din data de 27 iulie 2022, pronunțată de Curtea
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. ... 102. Prin Cererea din data de 10.06.2022, condamnații H.I. și G.I. au formulat contestație în anulare împotriva Deciziei penale nr. 1.483/A/21.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 1.351/84/2016, solicitând să se dispună suspendarea executării hotărârii penale definitive contestate și să se constate că, în cauză
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
condamnați. ... 103. Prin Încheierea penală nr. 23/HI/2022 din 14.07.2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 547/33/2022, în temeiul art. 431 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-au admis în principiu contestațiile în anulare formulate de condamnații H.I. și G.I. împotriva Deciziei penale nr. 1.483/A/21.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 1.351/84/2016. ... 104. S-a respins cererea condamnatului H.I. de suspendare a executării pedepsei aplicate prin Sentința penală nr. 141/11.12.2019 pronunțată de Tribunalul Sălaj
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
încetare a procesului penal constând în prescripția generală a răspunderii penale. ... 155. Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori este învestită cu soluționarea contestației în anulare formulate de condamnatul P.I. împotriva Deciziei penale nr. 319 din data de 13.03.2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. 3.745/227/2017, iar Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori este învestită cu soluționarea contestațiilor în anulare formulate de condamnații
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
condamnatul P.I. împotriva Deciziei penale nr. 319 din data de 13.03.2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. 3.745/227/2017, iar Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori este învestită cu soluționarea contestațiilor în anulare formulate de condamnații H.I. și G.I. împotriva Deciziei penale nr. 1.483/A/21.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 1.351/84/2016, contestații în anulare întemeiate pe dispozițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, context în care soluționarea pe fond a
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
3.2. Violența asupra copiilor. *167) Consiliului Superior al Magistraturii apud Durnescu, I. & Popa C. (2018), p. 53. ... 4.4.3. Copiii martori sau cu părinți în proceduri judiciare Copiii ai căror părinți comit fapte penale și care se află în arest preventiv, condamnați, nu beneficiază de măsuri de suport specifice. Copiii pot intra în contact cu sistemul de justiție în timpul mai multor proceduri care îi vizează pe părinții lor: reținerea, arestarea preventivă, detenția părinților, pe perioada implementării programelor de asistență post-detenție. În
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
potrivit legii, scăderea reținerii și a arestării preventive din durata pedepsei privative de libertate pronunțate este o măsură necesară, justificată și echitabilă, deoarece, deținerea preventivă constituind o consecință a faptei penale săvârșite, la fel ca și pedeapsa, în acest mod condamnatul ar executa o pedeapsă mai mare decât cea aplicată de instanță dacă nu s-ar face această scădere. Rezultă că un element important în calcularea duratei pedepsei care urmează să fie executată îl constituie computarea din pedeapsa pe care condamnatul
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
o suportă pe deplin justificat. Dacă legea nu ar admite scăderea prevenției privative de libertate din pedeapsa pe care condamnatul o are de executat, s-ar crea o inechitate între gravitatea faptei și pedeapsa prea grea pe care o suportă condamnatul“. ... 14. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a observat că instituția computării duratei măsurilor preventive privative de libertate rezidă în faptul că, deși diferite prin natura lor, măsurile preventive privative de libertate se aseamănă pedepsei închisorii din perspectiva faptului că
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
a observat că scăderea reținerii și a arestării preventive din durata pedepsei privative de libertate pronunțate este o măsură necesară, justificată și echitabilă, deoarece, deținerea preventivă constituind o consecință a faptei penale săvârșite, la fel ca pedeapsa, în acest mod condamnatul ar executa o pedeapsă mai mare decât cea aplicată de instanță dacă nu s-ar face această scădere. Rezultă că un element important în calcularea duratei pedepsei care urmează să fie executată îl constituie computarea din pedeapsa pe care condamnatul
DECIZIA nr. 237 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288854]
-
suportă pe deplin justificat. Dacă legea nu ar admite scăderea măsurii preventive privative de libertate din pedeapsa pe care condamnatul o are de executat, s-ar crea o inechitate între gravitatea faptei și pedeapsa prea grea pe care o suportă condamnatul. ... 22. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a observat că instituția computării duratei măsurilor preventive privative de libertate rezidă în faptul că, deși diferite prin natura lor, măsurile preventive privative de libertate se aseamănă pedepsei închisorii din perspectiva faptului că
DECIZIA nr. 237 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288854]
-
prevăzute de art. 32 din același act normativ, nu poate formula concluzii scrise și nu poate să își exprime punctul de vedere, legea stipulând doar posibilitatea audierii condamnatului de către judecătorul de supraveghere, lăsând la latitudinea acestuia audierea sau neaudierea condamnatului. Totodată, susține că, la judecarea contestației împotriva încheierii judecătorului de supraveghere, nu este obligatorie audierea condamnatului contestator, context în care apreciază că dispozițiile legale criticate îi încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. ... 6. Judecătoria Miercurea-Ciuc - Secția
DECIZIA nr. 302 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290004]
-
părților interesate și, în cazurile prevăzute la art. 90, ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. La judecarea cazurilor de întrerupere a executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață se citează și administrația penitenciarului în care execută pedeapsa condamnatul. (2) Condamnatul aflat în stare de detenție sau internat într-un centru educativ este adus la judecată. (2^1) Condamnatul aflat în stare de detenție sau internat într-un centru educativ poate participa la judecată în vederea rezolvării situațiilor reglementate în
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
a locului de deținere, tribunalul ce include în jurisdicția sa noul loc de deținere să nu fie cel competent. Această interpretare ar ține cont de modificarea situației condamnatului și nu ar mai implica costuri logistice și timp de transfer. Dosarul condamnatului, așa cum s-a arătat în cuprinsul sesizării, cu referire la art. 227 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
DECIZIA nr. 17 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291269]
-
sunt reglementate de art. 6 din Codul de etică și deontologie al polițistului. Instituția reabilitării, deși înlătură consecințele condamnării, cel reabilitat fiind socotit a nu avea antecedente penale, nu înseamnă o „restitutio în integrum“. Reabilitarea nu înlătură tot trecutul fostului condamnat și chiar dacă aduce iertarea socială, nu repară și reputația unei persoane. În altă ordine de idei, prevederile art. 7 alin. (3) din anexa nr. 2 la Ordinul MAI nr. 140/2016 corespund prevederilor art. 9 alin. (2^1) din Legea nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 690 din 10 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284033]
-
Codul penal și ale art. 587 alin. (2) fraza finală din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 100 alin. (1) lit. b) din Codul penal: "(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: [...] b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis; [...]"; ... – Art. 587 alin. (2) fraza finală din Codul de procedură penală: "(2) [...] Termenul nu poate fi mai mare de un an și curge de la rămânerea definitivă a hotărârii. [ . .. ] " . ... ... 12
DECIZIA nr. 626 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280783]
-
cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani; cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis; cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; instanța are convingerea că
DECIZIA nr. 626 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280783]
-
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în speță, solicitarea de a participa la ședința de judecată un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a fost formulată în raport cu faptul că la judecata anterioară a cauzei vizându-l pe condamnat (cauză soluționată în mod definitiv și din care a rezultat aplicarea unei pedepse cu închisoarea ce s-ar impune să fie, eventual, contopită, potrivit regulilor privind concursul de infracțiuni, cu altă pedeapsă aplicată printr-o altă hotărâre cu caracter definitiv
DECIZIA nr. 607 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280199]