1,115,748 matches
-
George Popa entitate separată, ci „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului”. În Încercarea de a identifica spațiile sugerate de poemul eminescian, George Popa distinge Între cele terestre și ideale, văzând În aspirația Cătălinei de a-și depăși condiția, ”elanul structural ființei umane către dezmărginire”. Participarea umană la cosmic este posibilă numai prin eliberarea „din condiția sa de contur”, dar ea nu se produce decât la nivelul sentimentelor. Mai mult decât În alte studii consacrate acestei probleme, George Popa
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
a identifica spațiile sugerate de poemul eminescian, George Popa distinge Între cele terestre și ideale, văzând În aspirația Cătălinei de a-și depăși condiția, ”elanul structural ființei umane către dezmărginire”. Participarea umană la cosmic este posibilă numai prin eliberarea „din condiția sa de contur”, dar ea nu se produce decât la nivelul sentimentelor. Mai mult decât În alte studii consacrate acestei probleme, George Popa recurge la idealitatea Cătălinei, reinterpretând de fapt dichotomia formă/fond propusă de Eminescu În cazul acesteia. Din
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
mult. Ideea este evidențiată de autorul Însuși căci, referindu-se la a doua Întrupare a Luceafărului, acesta afirmă că„spațiul său existențial se contaminează astfel, prin posibila fuziune cu spațiul psihic al pământenei” (s.n.), de cele două câmpuri energetice ale condiției umane: patima și suferința”. Dacă admitem că profanul și sacrul, imanentul și transcendentul caracterizează lumi diferite, atunci o idee ca aceasta este extrem de valoroasă : „Hyperion vrea să insereze În sfera lucrurilor nemuritoare o nouă valoare, un nou spațiu: spațiul spiritual
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
pe lângă timpul „imanent, heraclitian” de sorginte umană, și „prezentul etern”, „rupt de durată”, specific entităților astrale. George Popa identifică În Luceafărul un conflict absorbit de concepte, pe care astrul Îndrăgostit de-o pământeană vrea să-l verifice experimentându-l. Schimbarea condiției Însemnează negarea celei inițiale care explică existența sa eternă Într-o lume egală cu sine Însăși, departe de durată și mișcare. În schimb, În lumea Cătălinei autorul eseului descoperă trepte spre aspirație - altele decât pentru cele două personaje terestre. Și
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
aceeași de la Începutul creației și menită să-și păstreze forma, esența În eternitate. Cu stăpânirea deplină a conceptelor filosofice și estetice, dar și cu deschiderea minții sale de poet dăruit, George Popa comentează de asemenea unele categorii ontice rezultând din condiția umană, cum ar fi: iubirea, dorul, mitul, misterul, visul etc. Totdeauna comentariile sale se impun prin argumentele pe care se bazează În interpretarea nuanței creatoare. Astfel, pe Întreg parcursului eseului Cătălina este idealizată. Autorul ne dă de Înțeles că Luceafărul
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
al frumosului”, astfel spus, „o Întruchipare supremă a poeziei lumii”. Structura diferită a celor două personaje lirice - Hyperion și Cătălina - le Îndepărtează iremediabil, Încât autorul se Întreabă inspirat - și totdeauna pe linia intelectualului Însetat de adevăr - „care din cele două condiții ontice rămâne de preferat?” Răspunsul relevă condiția lui Eminescu Însuși, acesta părând a prefera „ruinele fierbinți ale arderii umane, pustiului descarnat al supratemporalității astrale”. Alte poezii: Stele-n cer, Odă (În metru antic), Povestea magului călător În stele sunt legate
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
a poeziei lumii”. Structura diferită a celor două personaje lirice - Hyperion și Cătălina - le Îndepărtează iremediabil, Încât autorul se Întreabă inspirat - și totdeauna pe linia intelectualului Însetat de adevăr - „care din cele două condiții ontice rămâne de preferat?” Răspunsul relevă condiția lui Eminescu Însuși, acesta părând a prefera „ruinele fierbinți ale arderii umane, pustiului descarnat al supratemporalității astrale”. Alte poezii: Stele-n cer, Odă (În metru antic), Povestea magului călător În stele sunt legate ( Într-un fel sau altul) de Luceafărul
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
conceput sub formă de versuri ce amintesc, mai ales prin datele lor prosodice, de strofele poemului analizat. Intitulat Lume și geniu, și purtând subtitlul Continuare imaginară la dialogul ceresc pe texte din Eminescu și Giordano Bruno, episodul respectiv Își depășește condiția de apendice prin profunzimea și frumusețea ideilor, relevând un George Popa deschis orizonturilor vaste ale gândirii. Cum strofa ultimă a Luceafărului are un pronunțat caracter tezist, imaginarul „dialog ceresc” urmează aceeași cale, numai că ideile filosofice capătă o profunzime de
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
El major și ea minoră", co(n)ruperea de fete neajunse la vârsta majoratului, de către armata imorală "burghezo-moșierească"?! - Am impresia că România cea "plină de umor" a avut nevoie, de la Anton Pann, Moise Cilibi și Caragiale încoace, să-și reafirme condiția cu ajutorul câte unui "comic de serviciu", care s-a străduit a focaliza, după puteri, hazul național: G. Topîrceanu, Păstorel, Sorescu, până la strict actualul Dinescu. Ai mai curând afinități ori puseuri de distanțare față de aceștia? - Cu primii cinci, anume Anton Pann
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
deja în colimatorul securității. Eram vinovată de faptul că întrețineam legături nepermise cu un editor din vest care publicase operele lui Troțki în toată Scandinavia. Contraspionajul sovietic începuse deja să mă tracaseze - dar până la urmă mi se dăduse viza cu condiția să fiu fidelă regimului și chiar să "lucrez" - contau pe mine că-l voi convinge pe iubitul meu să publice operele dictatorului comunist. Dar n-a fost să fie așa - dimpotrivă, editura a publicat opere ale dizidenților de după cortina de
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
constelații de idei. Era foarte limpede intenția sa de a fi sincron cu mersul elevat al literaturii și de a înnoi structurile literare, pornind de la suportul unor teze constante, obsesive. În micul roman de debut, Singuri, 1968, autorul introduce, în condițiile obișnuite ale defazării literaturii române, de clivaj sporit și datorită noii societăți orientate antioccidental, o poetică a romanului existențialist, bizar, absurd, enigmatic și patetic, în universul minor și sentimental al prozei provinciale, cu puternice urme rurale, regionale, ardelenești. O umanitate
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
alte particularități ale retoricii romanului. Scarabeul sacru, 1970, este un roman reflexiv, eseistic, experimentalist, sofisticat și aproape criptic. El își asumă, de aceea, și traseele descifrării, în armonie și adecvare cu structura narativă fundamentată pe oblicvitate și amfibologie. Pleacă de la condiția umană figurată de scarabeu, cunoscut, în ordine simbolică, drept zeu solar cu geneză nocturnă, telurică, degradată, dar figurând perenitatea, abilitatea, perfecțiunea, identitatea autonomă, asigurând circularitatea vieții, traversând boala și moartea, într-o infinită reîntoarcere. Romanul forțează limitele verosimilului, este structurat
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
ideilor mortificatoare. Victimele n-au origine de clasă ori apartenență de sistem politic. Posedă numai un fanatism, care nu este suficient de atent la realitatea utopiei comuniste. Chiar și un slujitor al aparatului comunist, gazetarul autoritar Dumitru Bejan, sfârșește în condiții neelucidate, ca un personaj existențialist al lui Sartre, în fundul mâlos al Dâmboviței. Nu știm cât de voluntar construit de către romancier, destinul său este unul de scarabeu. Cum menționează simbologii, scarabeul are, în descendență mitică mayașă, substanță și sens telurice. Romanul
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
Pe mine, zice, mă cheamă Alin... îmi zicea el... Zice: îmi pare bine de cunoștință... După care l-am adus acasă la mine, chiar în sara respectivă. I-o plăcut, că a găsit curățenie la mine, și ei aveau niște condiții... Ca cum stau bărbații mai mulți într-un loc... Și zice: Să știi că-mi place la tine... Deci, cum am zis, o fost rămas în continuare la mine, și-o adus și hainele... După cât timp... eu nu am știut
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
a fost, la momentul afirmării lui Pușkin - sau Eminescu - depășit. Un termen mai propriu ar fi deci nu clasicism, ci realism. În istoriografia românească, teama față de acest termen, iscată de compromiterea lui, pe timpuri, de tratarea lui sociologizantă, nerevendicată în condiții noi, îngrădește, pînă astăzi, posibilitățile cercetătorilor, de unde tot felul de devieri în prezentarea nu doar a realismului (maniera artistică mult mai vastă și, în același timp, laxă, decît pare la primă vedere), ci chiar și a romantismului, precum și a unor
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
doream frigul de care avusesem parte În New Orleans, ne am orientat după vegetația tropicală ca să ne găsim o nouă reședință. Am ales orașul Hollywood, aflat la jumătatea distanței dintre Miami Beach și Fort Lauderdale, unde am găsit nu numai condiții favorabile, ci și o colonie de români care aveau deja câteva biserici. Ni s-a părut nostim Închiderea ciclului reciclării: de la Hollywood, California, unde Înregistrasem pentru prima data firma, ne stabileam În Hollywood-ul din Florida, numit astfel pentru că se susținea
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
să afirm Însă că fără ultima, nu aș fi putut face ceea ce miam dorit În cercetare. Când eram tânăr, auzisem de un ‘parc al inventatorilor’ În SUA, un loc În care erau invitați cei meritoși. Întreținuți În cele mai bune condiții, aceștia nu aveau nici o obligație să facă ceva: având la dispoziție tot ce le-ar fi fost necesar, pasiunea lor pentru cercetare ar fi acoperit din plin cheltuielile... Așa ceva Însă nu a fost și nu cred că o să fie vreodată
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
al răului și să exploreze până la capăt plăcerea, satisfacția care se găsesc în rău... Deși, poate, adevărul său e altul: poate, pentru el, răul era inevitabil, avea o zestre genetică, avea vocația răului și ar fi făcut răul în orice condiții, chiar fără mediul favorizant... Așadar țineam morțiș să-l întâlnesc. Și am ajuns la el. Locuia retras într-un oraș din Banat. Am sunat într-o seară la ușa sa dintr-o casă oarecare. (Avea alt nume, altă mască, dar
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Tratat de chimie analitică (1973). Personalitate complexă, Raluca Ripan a fost aleasă în 1948 membru titular al Academiei Republicii Populare Române, devenind astfel prima femeie academician din țara noastră. În această calitate, Raluca Ripan s-a preocupat de a creea condițiile unei munci științifice de mari proporții, de a organiza și îndruma cercetarea științifică. Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format de cadre didactice de la amblele Universități „V. Babeș” și
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
fără îndoială, cea mai grea pătimire. Se adaugă alte încercări: foamea, somnul, abstinența totală, febra, oboseala, povara mâhnirilor de tot felul, crescute neîncetat. Trebuie să ne înfrânăm simțurile și propria voință pentru a ajunge la această goliciune, la această nevoință, condiție a unei mai profunde simțiri nefirești, sub lucrarea Sfântului Duh. Există chiar și o regulă a rugăciunii: un pensum de psalmi și lecturi. Această viață jertfelnică și de renunțare totală la tot ce e lumesc este o moarte mai degrabă
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
globalizarea, toți și toate tind spre progres. Sentențios, Paler scrie. “Progresul e mai mult decât o dogmă, aș zice. E o armă cu care omul se automutilează psihic și transformă civilizația În coșmar. Cum să nu fii reacționar În asemenea condiții?” (Ca rezervă, autorul Îi sugerează lui Daniel Cristea Enache ca schimbului de opinii avute să le ofere ca subtitlu „dialoguri cu un bătrân reacționar”. Mereu În căutare de certitudini (a' la Faust), pe care viața ar fi putut să i
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
o ducea mereu cu el. Richelieu o consulta În jurul oricărei hotărâri importante. Wilhem de Orania o prefera Bibliei. Dar cum trebuie să fie politicianul ideal conform exigențelor lui Machiavelli? Un fel de combinație de canalie și de porc. Desigur, cu condiția să urmărească un scop nobil. Ceea ce politicienii cam uită, oprindu-se la „mijloace”. Și acum o notă constatativă a lui Octavian Paler, ca fiu al fostului epitrop ortodox, care a fost, tatăl său: „dintre toți apostolii lui Iisus, mă atrag
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
chiar depășită. Doresc în final, să subliniez că latura favorabilă pe care o deslușesc în interiorul postmodernismului evocat se regăsește în trasarea unor punți reale între compozitor și ascultător, astfel încât contemplatorul să fie recapacitat pentru fenomenul muzical, pentru creația nouă, în condițiile unei oferte deschise, incitante, integrabile și compatibile, dacă vreți, cu patrimoniul său mental, sufletesc, cu dispoziția implicării în aventura sonoră. Este un drum pe care au mers încă din anii ’70-’80 ai veacului trecut Penderecki, Schnittke și alți compozitori
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
electric" este echivalent al unui dipol electric care asociază un moment electric dipolar: vectorul cardiac. Acest dipol electric înglobat într-un volum conductor - torsul - este observat și măsurat folosind potențialele înregistrate la piele cu scopul de a obține informații despre condiția fiziologica a inimii. Modulul este realizat cu un amplificator de instrumentație INA326 în configurație clasică pentru aplicații biomedicale la care este atașat un etaj de identificare a complexului QRS numărarea acestor complexe pe durată de 1 minut, un etaj de
MODULUL DE MASURARE AL RITMULUI CARDIAC by ANA HREAPCA () [Corola-journal/Science/84113_a_85438]
-
și proprietățile polimerilor electroactivi (PEA) în urmă acțiunii câmpului electric . S-a măsurat deformarea în grosime suferită de un film poliuretanic pe bază de poliester, la aplicarea unui câmp electrostatic cu valorile cuprinse în domeniul -12MV/m...+12MV/m, în condiții normale de temperatura și presiune. S-a observat că proba se comprima indiferent de sensul câmpului electric aplicat. Graficul reprezentând deformarea în grosime (S=Dl/l0), în funcție de intensitatea câmpului electric (E) aplicat, prezintă un profil simetric la inversarea
ELASTOMERI POLIURETANICI CU PROPRIETATI DE ?MUSCHI ARTIFICIALI? by MAGDA IRIMIA () [Corola-journal/Science/84133_a_85458]