3,116 matches
-
să considerăm modernitatea ca o totalitate indistinctă social-geografic și atemporală ca periodizare, în care procese și structuri, instanțe și practici s-ar derula într-o uniformitate mereu identică cu sine. Dimpotrivă, în modernitate s-au constituit și continuă să se configureze perioade distincte și ritmuri sociale ce variază geografic de la o țară la alta. Altfel spus, modernității ca epocă sau ca totalitate îi corespund modernități temporale, naționale și sectoriale (în economie, cultură, societate, politică) ce comunică unele cu altele și exclud
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale vremii. Trecerea de la filozofie la știința socială, relativismul cultural sau subminarea eurocentrismelor, neutralitatea axiologică a analizei, fundamentarea empirică a discursului social sau raționalismul analizei sociale sunt teze și abordări care s-au conturat treptat și sigur, odată cu modernitatea inițiatoare configurată în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Filosofii epocii statuează astfel un veritabil „proiect iluminist” al societății și al științei sociale ce i-ar corespunde. Să anticipăm că acest proiect va rămâne dominant, prin principii și mod de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
naționale și a sistemului internațional postwestphalian de state, separarea sectorului public de cel privat, birocrația și raționalizarea organizării și administrării, extinderea diviziunii muncii sociale și a diferențelor de clasă sunt procese prefigurate deja de iluminiști. Totuși, modernitatea consacrării le-a configurat în constelații în care putem detecta și origini, dar și distincții aparte. Astfel, autorii „proiectului iluminist”, dar mai ales continuatorii lor din secolele al XIX-lea și XX s-au raportat cu consecvență la o dihotomie prin care se polariza
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
întâmplări, fapte sau dezvoltări sociale se agregă și se dezagregă în episoade cu durate determinate și cu tranziții istorice specifice. Menirea sociologiei este tocmai de a distinge astfel de agregări și dezagregări și de a releva modul în care se configurează tranzițiile. Odată cu aceasta, fără a se detașa de trecut sau de istorie, sociologia ar fi prin excelență contemporană. Fiind istorică, teoria sociologică își asumă un sens al construcției sociale; fiind contemporană, se vrea a fi pe cât de constructivă, pe atât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atât abordarea, cât și demonstrația teoretică sau empirică avansate sunt astfel orientate încât să se concentreze, aproape exclusiv, doar asupra societăților postcomuniste. Implicația acestei abordări este că societatea postindustrială dezvoltată este luată doar ca o referință comparativă și normativă ce configurează genul de „ideal” ce trebuie urmat, iar societatea comunistă este identificată cu acea societate industrială tradițională ale cărei simboluri și moduri de organizare trebuie depășite în perioada de tranziție pentru a configura noul „ideal”. Tranziția postcomunistă ar fi astfel trecerea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
doar ca o referință comparativă și normativă ce configurează genul de „ideal” ce trebuie urmat, iar societatea comunistă este identificată cu acea societate industrială tradițională ale cărei simboluri și moduri de organizare trebuie depășite în perioada de tranziție pentru a configura noul „ideal”. Tranziția postcomunistă ar fi astfel trecerea de la o societate tradițională la una modernă, în spațiul istoric al modernității târzii. Când considerăm cealaltă categorie, a lucrărilor din vest, trebuie făcută o distincție între lucrările publicate înainte și după 1990
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dintre oameni, se schimbă în timp. Ritmurile de schimbare variază însă atât în timpul, cât și în spațiul social, astfel că performanțele economice ale unei societăți sunt profund dependente de instituțiile ce operează și de istoria societății în care instituțiile se configurează. A include instituțiile sau ceea ce s-a numit „capital instituțional” în analiză coincide cu ceea ce North numește „reexaminarea considerabilă a teoretizării din știința socială în general și din economie în particular”, oferind totodată „o nouă înțelegere a schimbării istorice”. Să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
s-a referit. Dintr-o altă perspectivă, dezvoltarea este dependentă de „capitalul social”, adică de sistemul de relații sociale, de rețelele de angajare civică, de normele de reciprocitate și încredere, de cooperarea comunitară susținută. Tipul de ordine socială ce se configurează într-o societate influențează performanțele dezvoltării. Stocurile de capital social pot varia de la o țară la alta sau, în aceeași țară, de la o regiune la alta. Ele sunt dependente de istorie și tocmai această variabilitate ar explica diferențele de dezvoltare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
factori menționați. Totuși, nu neapărat relațiile ca atare sau corelațiile dintre cele trei capitaluri sunt de interes. Nu trebuie căutate linearități ale dezvoltării sau determinări cauzale dinspre un capital spre altul. Mai degrabă, este de preferat analiza echilibrului care se configurează între tipurile de capital menționate, astfel încât să deschidă anumite căi ale dezvoltării odată cu închiderea altora. Iar închiderea/deschiderea istorică trebuie plasată în spațiul tranziției modernității târzii dinspre societatea industrială spre societatea postindustrială sau a cunoașterii. Faptul că performanțele economiei cunoașterii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
milion de români s-au stabilit în străinătate, iar alte circa două milioane fac „naveta” pentru a lucra în străinătate, destabilizând sau reconfigurând comunități de pe un vast teritoriu geografic. Iată două fațete ale aceleiași lumi prezente. Pe de o parte, se configurează rapid dezvoltarea unei noi economii, în care cunoașterea și tehnologiile informației sunt instrumentele principale, iar creșterea mai mult sau mai puțin rapidă din țările dezvoltate a bunăstării sociale și individuale este consecința cea mai vizibilă. Pe de altă parte, capitalul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din cealaltă - adică din ordinea socială, din condițiile sociale ale vieții cotidiene, respectiv din universul vieții individuale. Cele două universuri, respectiv cel macrosocial și cel economic, pe de o parte, și cel microinstituțional și individual, pe de altă parte, se configurează astfel nu doar în moduri distincte sau specifice, ci ajung chiar să se împiedice unul pe celălalt. Astfel de incompatibilități sunt tipice pentru noua perioadă de tranziție, tind să ia forme din ce în ce mai diverse, iar măsurile compensatorii nu reușesc să restabilească
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
regulile vechi dispar, și chiar dacă cele noi încă nu s-au impus nu înseamnă că nu apar și nu se consolidează. Epocii postmaterialiste trebuie să-i corespundă noi reguli, valori sau norme, adică un tip nou de capital social se configurează în vederea reglementării unei noi ordini sociale. Pentru Fukuyama, „normele sociale care au operat într-o perioadă istorică sunt făcute desuete de avansul tehnologiei și economiei, iar societatea trebuie să recupereze acest decalaj prin renormarea ei în condițiile schimbate”. Altfel spus
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
face salturi ce trimit în neant dezvoltările anterioare și nici nu atinge un sfârșit ce dă semnalul intrării într-o stagnare definitivă. Dezvoltările anterioare supraviețuiesc în noi contexte, se remodelează sau dispar; oricum, o confruntare a lor cu noile dezvoltări configurează specificul tranziției. Timpul (epoca) de configurare a tranziției, ritmul configurării și rezultatele consacrate diferă însă de la o societate la alta. În acest sens, putem vorbi despre tranziții de configurare în cadrul unei tranziții tendențiale. Trecerea de la societatea tradițională la cea modernă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
configurarea tendinței dominante a unei astfel de tranziții variază atât în timpul, cât și în spațiul social. Să considerăm variațiile din spațiul social. Trecerea societăților germană, franceză, britanică, românească, rusească, americană etc. de la, să zicem, epoca industrială la cea postindustrială se configurează în forme și ritmuri specifice, fiecare având propria distincție ce trebuie considerată și tratată ca atare. În acest sens, admitem că tranziției tendențiale (globale) îi corespund tranzițiile de configurare (ce variază, între anumite limite, de la o societate la alta). Implicația
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societății. Referințele lor sunt eminamente macrosociale, nu prezintă mecanismele sociale propriu-zise ale dezvoltării, sunt cantonate într-un holism metodologic ce ignoră actorii sociali individuali și modul de agregare a acțiunilor lor pe calea generării sau construcției de acțiuni colective ce configurează un anumit model al dezvoltării și mai ales se raportează teleologic la o „metanarațiune” ideologică sau filosofică justificativă a unui model de dezvoltare socială. Astfel fiind, paradigmele respective sunt consonante cu teoriile sociologice clasice, de sorginte iluministă, despre tranziția de la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trec de la o stare la alta, pentru a promova o abordare explicativă în care o serie de stadii ale dezvoltării implică evenimente și componente ce trec prin transformări sau schimbări, continuități și discontinuități, toate corespunzând modernității care s-ar fi configurat și celei care se află încă în curs de configurare. O altă implicație a acestei distincții se referă și la modul de analiză a tranziției din țările central și est-europene de la societatea comunistă la cea capitalistă bazată pe economia de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de „efecte periodice”, chiar ca o recesiune către materialism, dar și ca o trambulină a lansării în forță a acelor schimbări care sunt congruente cu cristalizările specifice epocii postmaterialiste, pe care nicicând nu le-a înlăturat complet și care se configuraseră deja, așa cum afirma și Bell, încă din perioada comunistă. Mesajele tranziției postcomuniste românești sunt o mărturie elocventă în acest sens și ele au fost evocate în destule lucrări publicate. Astfel, Dumitru Sandu prezintă în mod detaliat date empirice și analize
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltare este una esențială. Cum nu există tranziție în sine, ci numai una care este așteptată să genereze sau să accelereze un tip nou de dezvoltare, este important să fie identificate ritmuri, procese, factori și consecințe ale tranziției ce se configurează astfel încât să corespundă așteptărilor dezvoltării. De altfel, toate teoriile privind dezvoltarea socială tocmai asta au urmărit. Însă când avem în vedere unele analize ale tranziției postcomuniste, teleologismul analizei proiectate în „idealul” modelului luat ca referință este dublat de un comparativism
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe deplin modernității reflexive. Referința aleasă, cea a modernității reflexive, ar schimba și ținta configurărilor sociale, și interpretarea constelațiilor emergente, și modul de operare cu cunoașterea despre configurări și constelații. Specificitatea noastră ar consta tocmai în modul în care se configurează modernitatea noastră reflexivă: contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de o nouă sociologie românească. În locul opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sistematică Realizare Interacțiuni și negocieri sociale ---------------------------------------------------Evaluarea Prospectarea costurilor sociale profiturilor așteptate Finalizare Cursuri optime ale acțiunilor - -------------------------------------------------Consecințe Consecințe intenționate neintenționate Distingem trei niveluri de structurare a succesiunilor în cadrul unui curs rațional al acțiunii sociale. 1. Instituirea se realizează în cadrul configurat de instituțiile, organizațiile sau politicile existente sau propuse, precum și/sau mai ales în funcție de cunoașterea tacită sau sistematică asociate acestora. Subiectul instituirii poate fi un actor individual, o organizație sau o comunitate, inclusiv autoritățile reprezentative ale statului național sau ale unei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
negociere simbolică. Din agregarea acțiunilor individuale și sociale rezultă consecințe intenționate, adică suficient de conforme cu proiectele de instituire, și consecințe neintenționate, adică neanticipate în faza de instituire. Informațiile despre consecințele intenționate și neintenționate sunt apoi aplicate pentru evaluarea cadrului configurat de instituțiile, organizațiile și politicile instituirii. Cursul acțiunilor de instituire, realizare și finalizare este reluat. Evaluarea ca tradițional sau modern a unui curs al acțiunii depinde de compararea consecințelor intenționate și neintenționate cu proiectul instituirii în cadrul contextului dat de constrângeri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
realism” metodologic și analitic. Să considerăm o altă întrebare: de ce România s-ar afla într-o stare de subdezvoltare? Simplu: întrucât structurile tradiționale ale ordinii sociale înrădăcinate și reproduse istoric ar determina comportamente de inadaptare la noul ce ar trebui configurat în economie sau politică. În virtutea unei astfel de abordări, individul este suspendat, dar fără ca această suspendare să împiedice demonstrația că, implicit sau explicit, aproape toți românii (excepție făcând poate doar cei care se raliază la tipul de analiză promovat!) sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
forma acelor succesiuni în care o stare inferioară A ar fi urmată de o stare superioară B, căreia i-am cunoaște dinainte constituirea și nu ne-ar rămâne decât să orientăm, chiar să forțăm, acele evenimente și procese ce ar configura-o. Varianta aceasta de inginerie socială, care-i teleologică în orientare și pretins omniscientă în abordare și acțiune, s-a dovedit deja a fi falimentară în perioada societății industriale și numai în virtutea unei naivități sau a unei noi „utopii realiste
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o asemenea stare? Să constatăm mai întâi că destructurarea postcomunistă a fost concomitentă cu o restructurare, respectiv cu apariția și consolidarea progresivă a unor noi structuri sociale. „Programul instituțional” al statului a fost promovat de sus în jos, astfel încât să configureze acele structuri sociale care îi corespund. Drept consecință, coordonatele sociale cele mai reprezentative pentru poziționarea socială a fiecăruia dintre noi s-au schimbat și continuă să se schimbe în mod radical. Clasele sociale și relațiile dintre ele, ocupațiile și comunitățile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
corespunde unei „modernități organizate”, întrucât urmează liniile unui „program instituțional”și perseverează în generarea unor consecințe intenționate. Există însă și consecințe neintenționate, care se produc mai ales la nivel individual și prin acțiuni individuale și care, de jos până sus, configurează construcția socială a tranziției ce trece dincolo de intențiile raționalizatoare ale birocrației inițiate de „programul instituțional”al statului. Pentru a da seamă de ele, trebuie să avem în vedere individualizarea și modul de construcție a identităților individuale, odată cu referirea la inegalitățile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]