2,664 matches
-
plastice cu fenomenul literar, un raport constituiv pentru istoria sa. Un alt mod de a încerca stabilirea unei diferențe ar fi unul tematic, cu toate că decadentismul și simbolismul își împrumută o mare parte din teme, o parte devenite locuri comune în configurarea vulgatei decadente. Se poate constata că există o serie de teme asociate prin excelență decadentismului, cel puțin pe filiera literară de unde sunt preluate în pictură. Identificarea unei teme decadente într-o pictură nu conduce numaidecât la înregistrarea acesteia ca "decadentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
uneori "citată" ironic, alteori ca prezență emblematică a unei viziuni ce transcede secolele. Remarcabilă este impresia pe care o face tabloul și asupra scriitorilor români, Ionel Teodoreanu îl menționa nu odată în romanul său, Turnul Milenei, ca element emblematic în configurarea unei viziuni de sensibilitate postromantică 72. Așa cum îl recomandă și titlul, dar și dorința comanditarului, Insula morților nu prezintă un peisaj real, ci unul oniric, este o pictură "sintetică", în accepția simbolistă a termenului, după cum susține Edward Lucie-Smith, o viziune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
misticism estetizat în laboratoarele și cu alchimia simbolismului, de fapt, o nouă sensibilitate modernă asociată unui revival al artei bizantine, reconsiderate în contextul modernității. Peisajele românești și arta populară oferă o sursă de inspirație inepuizabilă, iar printre primii cu sentimentul configurării unui complex identitar se află menționați Nicolae Grigorescu, cu peisajele românești și Theodor Aman, cu scenele istorice. Pentru arhitectura care își caută originalitatea în valorificarea tradiției este invocat arhitectul Ion Mincu, care integrează aceste elemente de arhitectură veche bizantină, rusească
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
omului înainte de cădere. Opera poartă în ea reflexul creaționist, reprezintă o concretizare a unei idei divine pe care artistul are misiunea de a o revela. Religiosul pe care-l invocă idealiștii este desprins de orice dogmatică, întrebuințarea sa ține de configurarea unui cult al artei pentru care artistul devine un oficiant, un sacerdot. Nu întâmplător este desemnat ca reprezentant Sar Péladan, al cărui ordin rozacrucean, benignă erezie estetică, este menit să slujească Arta cu majusculă. "Această doctrină fiindu-ne expusă recent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
veșmântului pe care-l poartă femeia. Sugestia simbolistă a unei feminități arhetipale, rezultat al unei alchimii, vine și pe această filieră a dizolvării reperelor, dar și din invitația spre visare pe care expresia de transă a femeii o invocă. Pe lângă configurarea unei "terre idéale", a unui "paysage imaginaire", sugerată de diversitatea horticolă, ca și în primul panou, fapt remarcat cu acribie de Marian Constantin, cel de-al doilea panou marchează prezența sensibilității simboliste și prin gesticulația personajelor și mizanscena ceremonială care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
greco-latin prezent în arta maeștrilor simbolismului german. Efortul unei sinteze este decelabil în o bună parte a operei sale artistice, iar influența Jugendstil-ului apare destul de pronunțat la confiniile cu kitschul. Înrădăcinarea artistului în tradiția legendelor și basmelor populare întru configurarea unei arte naționale primește complementul influențelor stilistice ce caracterizează noile curente artistice europene. Artistul încearcă să depășească stadiul unei simple juxtapuneri stilistice către o sinteză a tradițiilor, autohtonă și europeană, în cazul de față arta bizantină și Jugendstilul. "Personajele nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Titu Maiorescu. În iunie 1883, poetul suportă o criză din care nu-și va mai reveni decât pentru câteva intermezzouri de luciditate care-i punctează agonia, poetul încetând din viață în 1889. Din acest moment, confruntarea omului cu opera inițiază configurarea unei matrici culturale. Moartea sa în condiții meschine, ultimii ani din viață trăiți în condiții extrem de modeste, ca și o iubire neîmplinită care-l leagă de Veronica Micle, contribuie la forjarea martirologiei romantice eminesciene. Nefericit în dragoste, cu lira sfărâmată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
diferitelor piese putând fi recuperate mai degrabă din ziare și reviste decât din puținele albume și monografii care le-au fost consacrate, acolo unde ele chiar există. Îi revine meritul Adrianei Șotropa de a fi încercat o dificilă recuperare și configurare a operei simboliste a sculptorilor români în Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă 304, pe o dublă filieră, cea a influenței rodiniene și cea a influenței scesioniste în opera acestora. Acest fapt nu exclude câtuși de puțin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în tipologia isteriei: "Legătura patologiei isterice cu sexualitatea, concluzia observației clinice, furniza atunci o cauțiune științifică multiplelor variațiuni pe tema femeii fatale care apărea în literatură"362. Raporturile trasate între viața sexuală și psihismul abisal constituie cheia de boltă a configurării tipului femeii fatale. Ca și Judith I, eroina ține agățat de degetele crispate capul lui Holofern riguros decupat de faldurile rochiei -, expresie a decapitării propriu-zise -, iar în primul tablou, de marginea acestuia. Și în acest caz, feminitatea sa este figurată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artificială cu peisajul, peisaj de câmpie, întunecat, greu, dens. Acest prim plan se detașază pe fundalul unui cer de un albastru foarte închis, sumbru, care se întunecă asemeni unui vid absorbant sau se pregătește de furtună. Cadrul natural servește la configurarea unei stări, nu este pur și simplu un decor neutru sau pitoresc. Albul maramei conferă ceva grandios și straniu acestei femei, ca un giulgiu fantomatic, neverosimil, un dramatism preluat cromatic și de tensiunea dintre contraste, dintre lumină și întuneric. Cine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care interesează într-o operă și în această privință, d-l Loghi nu datorește nimic lui Böcklin, deoarece în opera artistului nostru se răsfrânge temperamentul său"410. A-l "vedea" pe Kimon Loghi prin intermediul "detractorilor" devine mult mai profitabil întru configurarea profilului artei sale, în contextul eteroclit al membrilor "Tinerimei artistice" cu care pictorul s-a identificat, fiindu-i președinte din 1920 până în 1947. Critica constantă pe care i-o face Tudor Arghezi constituie turnesolul cel mai bun al operei sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trebuie uitat, el se află printre precursorii sensibilității decadente, în ciuda facturii aparent academice a tablourilor sale și pictura sa constituie un posibil prestigios model al tratării temei. Ca și în cazul lui Moreau, pictorii simbolisto-decadenți folosesc o licență poetică în configurarea dimensiunii simboliste a tratării temei biblice. În pictura simbolistă având-o ca subiect pe Salomeea, dansul nu precede obținerea trofeului sângeros, ci se desfășoară în prezența lui. Expresie a unei psihologii morbide, suport al unei senzualități sangvine, această punere în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care Victor Ieronim Stoichiță o face acestei teme la Georges de La Tour este utilă pentru a sesiza câteva diferențe, dar și posibile rezonanțe cu această temă. Cum se poate observa, Kimon Loghi nu păstrează decât un singur element esențial în configurarea vanitas-urilor, craniul pe care fata îl ține în poală. Este posibil ca artistul să preia, pe filiera düreriană, atitudinea melancolică ca atitudine "artistică" tipică, prezentă și în titlul tabloului. Diferența evidentă ține de dimensiunea senzualist-morbidă, accentuată în sensul sensibilității decadente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fost rezervat pentru dezvoltarea netulburată a sferei psihologice a cuiva. "Atmosfera", unitatea psihologică și estetică a bunăstării, era unul dintre conceptele-cheie caracterizând cerințele de design interior la momentul respectiv"566. Gottfried Fliedl consideră caracteristică pentru întreg Secession-ul această configurare a sferei intimității sub semnul artei și a unei cameristici moderne vizând un acord armonic între toate părțile componente integrate ansamblului prin "atmosferă". "Camere, serii de camere și vile întregi ar putea fi supuse unui concept artistic uniform în care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
estetic nu este specific numai simbolismului românesc, ci definește simbolismul european în ansamblul lui. În acest fapt, dar și în absența unei școli simboliste propriu-zise în arta plastică spre deosebire de existența unei școli simboliste în literatură rezidă și dificultatea majoră a configurării unei tablou coerent al existenței sale, cât și permanenta raportare la faptul literar. În particular, această dificultate este accentuată în cazul românesc și de risipirea unor colecții importante, precum cea a lui Alexandru Bogdan-Pitești, un factor aglutinant al mișcării simboliste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
centrală, le dezasamblează în componente pentru a le reconfigura în modele noi. Aceste forme noi nu respectă "regulile gramaticale" ale modelelor apropriate și, judecate după standarde europene, potrivit convențiilor europene, dau impresia unui mélange ori prezintă aspectul unui colaj. Noile configurări de modele, însă, generează noi înțelesuri, identificate ca fiind americane și exportate ca atare. Kroes susține că ,,americanii nu numai că au dislocat sintaxa culturală europeană, dar au modificat și semantica culturală a Europei. Ori de câte ori europenii râdeau de entuziasmul american
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
odată cu cronicizarea problemei orientale, începând cu secolele XVII-XVIII, apare un interes mai deosebit asupra teritoriilor arabe stăpânite de turci, interes determinat de miza succesiunii teritoriale de pe urma “omului bolnav” otoman. O altă miză de interes a devenit pentru puterile europene implicate, configurarea sferelor de influență asupra spațiilor arabe ce și-au dobândit independența după primul război mondial (Egipt -1922, Arabia Saudită și Irak - 1932). Totodată, în Levant, Palestina și Maghreb se prefigurau deja unele dintre conflictele ce aveau să se permanentizeze în epoca
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Resources” (1988) și “Maritime Boundaries: World Boundaries” (1994) autorul a abordat istoricul trasării frontierelor maritime în arealul arab și influența creșterii nivelului mării asupra jalonării și delimitării frontierelor marine. În tratatul “Boundaries and Energy: Problems and Prospects” (1998) a analizat configurarea spațială a infrastructurilor critice (rețelele de transport a resurselor energetice) și controlul teritoriilor traversate de conducte, ca miză a disensiunilor frontaliere din spațiul arab. Ewan W. Anderson, profesor emeritus, specializat în geografia frontierelor statelor din Golful Persic, geopolitica resurselor de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
materializate în studiile “L’État du Maghreb” (1991), “Maghreb, people et civilisation” (1995), “Géopolitique de la Mediterranée” (2001). Brigitte Dumortier, profesor de geografie politică la Universitatea Sorbona și-a focalizat activitatea de cercetare asupra influenței particularităților identitare ale comunităților locale asupra configurării teritoriilor statelor din peninsula arabă: “Géographie de l’Orient Arab” (1997), “L’Oman contemporain: État, Territoire, Identité” (2002). A efectuat perioade lungi de cercetări de teren, ale căror rezultate le-a expus în numeroase articole, conferințe și apariții publice pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
186) -, în România (ca și în celelalte țări postcomuniste), partidele etnice (singurele partide de extracție non-națională din regiune) rămân, cel puțin aparent, actorii politici cu comportamentele cele mai previzibile. Pentru a verifica dacă eventuale schimbări s-au produs totuși în configurarea comportamentelor partidelor etnice din țara noastră, capitolul de față propune o analiză comparată a participării acestora la alegerile locale. Partidele care au fost selectate pentru analiză sunt cele care reprezintă interesele grupurilor etno-lingvistice al căror procent depășește 0,3% din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
teritoriale suprastatale cu trăsături de comuniune ale genezei, evoluției și caracteristicilor diferitelor elemente ale cadrului politico geografic, reprezintă unul dintre dezideratele întreprinderii de față și presupune aplicarea unui set de principii, criterii și proceduri de lucru, menite a conduce la configurarea proiectului tipologic și taxonomic de bonitare a spațiului politico-geografic arab. A. Principiile de regionare Stabilirea unităților politico-geografice regionale pe baza caracteristicilor comune ale elementelor lor componente, ține cont de principiul unicității, ca principiu general de regionare folosit în științele geografice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
științele geografice și aplicabil și în domeniul geografiei politice. Într-adevăr, elementele cadrului politico geografic și geopolitic, precum și componentele registrului geostrategic prezintă, după cum am văzut în capitolele anterioare, particularități diferențiate spațial, ale căror integrare în limitele acelorași unități teritoriale, determină configurarea unor ansambluri politico-geografice unicat, la diferite scări de mărime spațială, cu trăsături specifice proprii rezultate din conjugarea caracteristicilor fiecăruia dintre elementele componente luate în considerare. Acest fapt individualizează și în același timp singularizează fiecare anumită unitate regională astfel stabilită, conferindu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
în baza valorilor conflictualității (cu pondere semnificativă și identică a aceleiași categorii de stări conflictuale - conflictele interne cu cauze etno-confesionale - 33%), precum și în baza atributului de periferie marginală al ambelor state date de valorile indicelui de potențial geopolitic. De asemenea, configurarea Irakului sub forma unei subunități singulare mesopotamiene, diferită de subunitățile vecine, a fost realizată pe baza unor particularități a elementului conflictual diferită de a statelor vecine (predominarea ca număr și durată a conflictelor limitrofe cu entități nearabe - îndelungatele dispute cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
mâna statelor producătoare, atu care nu a reușit totuși, decât într-o prea mică măsură, să transforme economiile arabe din economii de extracție în economii-atelier. Crearea cadrului industrial pe baza petrolului, a determinat reconfigurări ale spațiului economic prin intensificarea schimburilor, configurarea unor infrastructuri adecvate de transport și cristalizarea unor structuri organizaționale economice regionale. Evoluția istorico-geografică a spațiului arab a cunoscut o dinamică progresivă, legată de dezvoltarea relațiilor de schimb între diferitele spații umanizate ale emisferei nordice (Europa și Asia, iar mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
transport și cristalizarea unor structuri organizaționale economice regionale. Evoluția istorico-geografică a spațiului arab a cunoscut o dinamică progresivă, legată de dezvoltarea relațiilor de schimb între diferitele spații umanizate ale emisferei nordice (Europa și Asia, iar mai recent America de Nord), pe măsura configurării și extinderii ecumenei politico-economice. Astfel, încă din epoca preislamică arealele afro-mediteraneene și levantine (pe atunci nearabizate) au reprezentat ariile de constituire a unor remarcabile formațiuni statale ori hinterlandul de interes al acestora: Egiptul faraonic și apoi Egiptul elenistic, formațiunile feniciene
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]