3,668 matches
-
depășim cum știm și cum putem mai bine. Însă relațiile conflictuale (oricâtă extensie ar avea în viața noastră) nu sunt în condiții firești modul nostru de a conviețui, de a interacționa cu o persoană sau cu un grup. Dacă relația conflictuală se prelungește (și/sau se adâncește), ea ne consumă inutil și rudimentar, ne abate de la scopurile noastre, dacă nu fundamentale (și demne de noi), atunci de la cele prioritare; de asemenea, ne scoate din ritmul activităților și al performanțelor noastre, ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
provoca sau cultiva) ele dau un alt impuls raporturilor noastre, intercunoașterii și autocunoașterii, modului de a înțelege universul uman, nu putem să nu ne ocupăm de un asemenea mod de a fi și de a funcționa al relațiilor interpersonale. Raporturile conflictuale exprimă un dezacord mai mult sau mai puțin acut între două sau mai multe persoane/grupuri (sau un dezacord cu noi înșine). Ele reflectă ciocnirea unor interese, forțe, puncte de vedere, păreri, stări emoționale opuse, stări de spirit încordate ale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mult sau mai puțin acut între două sau mai multe persoane/grupuri (sau un dezacord cu noi înșine). Ele reflectă ciocnirea unor interese, forțe, puncte de vedere, păreri, stări emoționale opuse, stări de spirit încordate ale subiecților interacțiunii. Totodată, relațiile conflictuale mai pot exprima: • o contradicție apărută între oameni în legătură cu rezolvarea unor probleme de viață socială și/sau personală; • o luptă psihologică a unor participanți cu scopuri, interese sau trebuințe incompatibile: • o bătălie, o confruntare de durată, adâncă, distrugătoare; • o tulburare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
participanți cu scopuri, interese sau trebuințe incompatibile: • o bătălie, o confruntare de durată, adâncă, distrugătoare; • o tulburare emoțională generată de ciocnirea unor impulsuri opuse sau de incapacitatea de a concilia porniri contradictorii într-o manieră realistă, cumpătată, controlată. Așadar, raporturile conflictuale presupun potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev "acțiuni reciproc îndreptate ale fiecăreia dintre părțile aflate în conflict, una împotriva celeilalte, pentru realizarea propriilor scopuri, însoțite de puternice trăiri emoționale" (2005, p. 74). Acestea se manifestă ca încercare a unei părți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se manifestă ca încercare a unei părți de a-și consolida poziția sau de a controla (în totalitate) situația, în vreme ce partea opusă protestează împotriva unei asemenea tentative (sau a aprecierilor incorecte a intereselor și a trăirilor ei). Cauzele/sursele relațiilor conflictuale Sursele declanșării relațiilor conflictuale pot fi (Shapiro, 1998; Stoica-Constantin, 2004): a. Diferențele și incompatibilitățile dintre persoane Cum știm (și cum ne place să credem), oamenii sunt diferiți. De aceea, se bucură și se însoțesc (de regulă) atunci când își descoperă elemente
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a unei părți de a-și consolida poziția sau de a controla (în totalitate) situația, în vreme ce partea opusă protestează împotriva unei asemenea tentative (sau a aprecierilor incorecte a intereselor și a trăirilor ei). Cauzele/sursele relațiilor conflictuale Sursele declanșării relațiilor conflictuale pot fi (Shapiro, 1998; Stoica-Constantin, 2004): a. Diferențele și incompatibilitățile dintre persoane Cum știm (și cum ne place să credem), oamenii sunt diferiți. De aceea, se bucură și se însoțesc (de regulă) atunci când își descoperă elemente comune. Potrivit Anei Stoica-Constantin
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Este bine, este corect cum simțim, cum gândim, cum apreciem sau cum dorim noi; cum simte, cum gândește, cum apreciază sau cum dorește celălalt este greșit. Ne considerăm pe noi înșine ca etalon al normalității. b. Alte surse ale relațiilor conflictuale mai sunt, apoi, nevoile/interesele noastre "Oamenii intră în conflict precizează A. Stoica- Constantin (2004) fie pentru că au nevoi care urmează să fie satisfăcute de procesul conflictual însuși, fie pentru că au (ori cred că au) nevoi neconcordante cu ale altora
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
considerăm pe noi înșine ca etalon al normalității. b. Alte surse ale relațiilor conflictuale mai sunt, apoi, nevoile/interesele noastre "Oamenii intră în conflict precizează A. Stoica- Constantin (2004) fie pentru că au nevoi care urmează să fie satisfăcute de procesul conflictual însuși, fie pentru că au (ori cred că au) nevoi neconcordante cu ale altora" (p. 25). Pot fi trebuințe fiziologice, de integrare socială, de apreciere și de stimă/respect, de activare a existenței (de varietate, de noutate, de evitare a plictiselii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de varietate, de noutate, de evitare a plictiselii etc.), cognitive, estetice, de ascensiune socială, de respectare a normelor și a regulilor sociale (a bunelor maniere) etc. c. Cum resimțim foarte mulți, și comunicarea intențională, voluntară poate declanșa și întreține relații conflictuale (sau poate îngreuna rezolvarea conflictului). Se pot ivi cel puțin două situații: • atunci când comunicarea verbală este insuficientă/nesatisfăcătoare sau superficială. În felul acesta nu se transmit informații referitoare la nevoile profunde; • atunci când comunicarea (interpersonală) este defectuoasă. Ea duce la neînțelegeri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
altă sursă de conflict. Stima de sine exprimă sentimentele noastre față de noi înșine și se referă la valoarea pe care ne-o dăm. Ea ține de autoapreciere 9. Pare că afectarea stimei de sine explică apariția și întreținerea celor mai multe relații conflictuale. Aceasta se manifestă prin: • contestarea, minimalizarea de către una dintre părți a succeselor, realizărilor, priceperilor și competențelor celeilalte părți; • critica sistematică (sau periodică) a modului de îndeplinire a sarcinilor, a derulării activităților; sau, pur și simplu, menținerea tăcerii în contexte când
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
personal, le este lezată stima de sine. De asemenea, oamenii fac foarte greu compromisuri atunci când sunt în joc valorile lor, întrucât simt că se compromit pe ei înșiși și propria lor integritate" (2004, p. 28). În aceste condiții, escaladarea relațiilor conflictuale poate fi împiedicată atunci când părțile descoperă faptul că au valori comune. f. Nerespectarea normelor (explicite sau implicite) Precum știm, unele norme sunt formulate explicit (de exemplu, "Fumatul interzis!"; "Închideți, vă rog, telefonul mobil!" etc.), altele sunt tacite (de exemplu: comportamentele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ambii/ ceilalți participanți) au comportamente antisociale/compromițătoare, de aroganță, de sfidare, de minciună și de ipocrizie, de egoism supărător pot să existe relații omenești de durată. Totodată, absența sau nivelul nesatisfăcător ale unora dintre competențele sociale 10 pot genera relații conflictuale, precum: • capacitatea de a acorda gratificații; • capacitatea de a acorda sprijin; • empatia; • capacitatea de cooperare; • capacitatea de autodezvăluire. h. Violența este o altă sursă a relațiilor conflictuale Există, după D. Shapiro (1998), trei categorii principale de violență: • violența fizică: se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
absența sau nivelul nesatisfăcător ale unora dintre competențele sociale 10 pot genera relații conflictuale, precum: • capacitatea de a acorda gratificații; • capacitatea de a acorda sprijin; • empatia; • capacitatea de cooperare; • capacitatea de autodezvăluire. h. Violența este o altă sursă a relațiilor conflictuale Există, după D. Shapiro (1998), trei categorii principale de violență: • violența fizică: se manifestă atunci când cineva "face uz de forța fizică pentru a răni pe altcineva; acest tip de violență se manifestă, de regulă, cu intenție" (p. 131); • violența psihică
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
neagă unora dintre membrii ei drepturile lor fundamentale" (idem, p. 132). Violența este fie cauza, fie forma de manifestare, fie calea de rezolvare, fie rezultatul unui conflict. i. Contextul extern în care relaționează părțile este o altă sursă de raporturi conflictuale " Resursele limitate disputate de două sau mai multe părți sunt cauze aproape cotidiene ale conflictelor", scrie A. Stoica-Constantin (2004, p. 30). Resursele pot consta în bunuri, proprietăți, dar și în spațiu, timp. Putem menționa/enumera și câteva dintre cauzele conflictelor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
raporturilor ierarhice, de comportamente ale indivizilor care nu corespund așteptărilor celor din jur. Cauze care privesc resursele. Cum am văzut în cazul relațiilor interpersonale, și în cazul celor instituționale, limitarea resurselor duce la apatiția unor relații încordate, care pot deveni conflictuale. "Oamenilor apreciază Oglev și Russev (2005) le este caracteristică tendința de a exagera contribuția personală și importanța muncii lor, iar în legătură cu aceasta, orice împărțire a resurselor, la orice nivel (putere, premiu, pământ) poate duce la conflict" (p. 103). Autorii arată
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în legătură cu aceasta, orice împărțire a resurselor, la orice nivel (putere, premiu, pământ) poate duce la conflict" (p. 103). Autorii arată faptul că 75-80% din conflictele interpersonale iau naștere din cauza afectării materiale a lucrătorilor unei instituții (v. p. 105). Dimensiunile relațiilor conflictuale Potrivit lui Bernard Mayer (2000, apud Stoica- Constantin, 2004, p. 20), relațiile conflictuale implică o componentă cognitivă (gândirea, memoria, imaginația, percepția situației și a stării conflictuale), o componentă afectivă (dispozițiile, emoțiile și sentimentele) și o componentă comportamentală (acțiunea, inclusiv comunicarea). a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
poate duce la conflict" (p. 103). Autorii arată faptul că 75-80% din conflictele interpersonale iau naștere din cauza afectării materiale a lucrătorilor unei instituții (v. p. 105). Dimensiunile relațiilor conflictuale Potrivit lui Bernard Mayer (2000, apud Stoica- Constantin, 2004, p. 20), relațiile conflictuale implică o componentă cognitivă (gândirea, memoria, imaginația, percepția situației și a stării conflictuale), o componentă afectivă (dispozițiile, emoțiile și sentimentele) și o componentă comportamentală (acțiunea, inclusiv comunicarea). a. Prima componentă constă în modul în care înțelegem și în care percepem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
interpersonale iau naștere din cauza afectării materiale a lucrătorilor unei instituții (v. p. 105). Dimensiunile relațiilor conflictuale Potrivit lui Bernard Mayer (2000, apud Stoica- Constantin, 2004, p. 20), relațiile conflictuale implică o componentă cognitivă (gândirea, memoria, imaginația, percepția situației și a stării conflictuale), o componentă afectivă (dispozițiile, emoțiile și sentimentele) și o componentă comportamentală (acțiunea, inclusiv comunicarea). a. Prima componentă constă în modul în care înțelegem și în care percepem relațiile conflictuale. Într-o măsură sau alta, părțile observă semnele conflictului (ale instalării
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o componentă cognitivă (gândirea, memoria, imaginația, percepția situației și a stării conflictuale), o componentă afectivă (dispozițiile, emoțiile și sentimentele) și o componentă comportamentală (acțiunea, inclusiv comunicarea). a. Prima componentă constă în modul în care înțelegem și în care percepem relațiile conflictuale. Într-o măsură sau alta, părțile observă semnele conflictului (ale instalării situației conflictuale): pe de o parte, observă la sine starea de indispoziție, de încordare, pe de altă parte, la celălalt (atunci când ia act de exteriorizarea acestuia), observă starea de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
componentă afectivă (dispozițiile, emoțiile și sentimentele) și o componentă comportamentală (acțiunea, inclusiv comunicarea). a. Prima componentă constă în modul în care înțelegem și în care percepem relațiile conflictuale. Într-o măsură sau alta, părțile observă semnele conflictului (ale instalării situației conflictuale): pe de o parte, observă la sine starea de indispoziție, de încordare, pe de altă parte, la celălalt (atunci când ia act de exteriorizarea acestuia), observă starea de nervozitate, de nemulțumire, de dezorientare. În relația interpersonală, individul nu mai răspunde la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoane (parte a conflictului). Și chiar dacă este doar în mintea unei părți, conflictul există întrucât ea va acționa ca și cum totul ar fi real. Ea crede în ceea ce percepe (situația, relația, contextul, pe celălalt etc.). Partenerul va fi implicat în relația conflictuală, în conflict, chiar dacă el nu împărtășește acea percepție, nu simte și nu gândește ceea ce simte și gândește celălalt etc. Prin urmare, sunt (foarte) importante percepțiile care determină deciziile, atitudinile, comportamentele și acțiunile noastre. Ele pot fi sursa multor pseudoconflicte sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
el nu împărtășește acea percepție, nu simte și nu gândește ceea ce simte și gândește celălalt etc. Prin urmare, sunt (foarte) importante percepțiile care determină deciziile, atitudinile, comportamentele și acțiunile noastre. Ele pot fi sursa multor pseudoconflicte sau a unor reacții conflictuale neîntemeiate. De aceea, se poate ca atunci când avem impresia că celălalt are o atitudine provocatoare, ostilă, respingătoare să ne verificăm pentru un moment percepția. Chiar dacă nu întotdeauna, dar uneori s-ar putea ca ea să fie falsă, confecționată în pripă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
impresia că celălalt are o atitudine provocatoare, ostilă, respingătoare să ne verificăm pentru un moment percepția. Chiar dacă nu întotdeauna, dar uneori s-ar putea ca ea să fie falsă, confecționată în pripă. b. Cea de-a doua componentă a raporturilor conflictuale este afectivitatea. Ca oricăror relații interumane, emoțiile, sentimentele, dispozițiile sunt inerente (și) conflictului. Ele pot avea următoarele roluri (Stoica-Constantin, 2004): • cauză a conflictului: starea de furie, de nemulțumire; de frustrare în care ne găsim noi și partenerul nostru. Există o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
furie, de nemulțumire; de frustrare în care ne găsim noi și partenerul nostru. Există o stare de tulburare, de tensiune, de respingere (afectivă) pe care n-o mai putem suporta și pe care ne-o exprimăm. • sursă energetică a relațiilor conflictuale. Emoțiile, dispozițiile, sentimentele (negative) potențează și susțin conflictul; contribuie la puterea, curajul și perseverența care-i permit individului să se implice și să finalizeze situația/relația conflictuală. Totodată, conflictele însele produc emoții (uneori, sentimente, pasiuni) și ne amintesc de experiențele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai putem suporta și pe care ne-o exprimăm. • sursă energetică a relațiilor conflictuale. Emoțiile, dispozițiile, sentimentele (negative) potențează și susțin conflictul; contribuie la puterea, curajul și perseverența care-i permit individului să se implice și să finalizeze situația/relația conflictuală. Totodată, conflictele însele produc emoții (uneori, sentimente, pasiuni) și ne amintesc de experiențele neplăcute pe care le-am trăit, prin care am trecut. Ne vin în minte supărarea, frustrarea, grija, disconfortul, stresul nemeritate. Avem sentimentul că celălalt nu se gândește
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]