2,168 matches
-
ză despre ur mătoa rea practică: „părinții, în două zile, au clă dit casa tinerilor în su ră ței și le gi le țării le lasă două treimi din pământ, spre a-l cul ti va, dacă au ambiție.“ Legăturile conjugale se desfășoară în apropie rea și cu participarea celorlalți. In timi ta tea ra por tu ri lor se xu a le nu există, iar modul de or ga niza re al in te rio ru lui ca se lor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ipos ta ze ale acele iași ce rin țe: „în urmă bi ni șor să fi umblat, că cu cu vânt dul ce și supune re să-l fi pi păit“. Gest și cu vânt converg spre realizarea pă cii conjugale, iar in gre dientul de bază îl constituie cum pă ta rea femeii. Fap tul că bărba ții epocii moderne do resc o soție cu su flet bun și în țe leaptă se reflectă și în pro ver be le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
compor ta mentul decât la su pra fa ță, întrucât sentimentele au murit, iar „inima i s-a ră cit“ și „nu poate a se mai lipi de dânsa, încă nici cu ochii a o ve dea“. Che ia înțelegerii conjugale, așa cum apare ea în discursul băr ba ți lor și de-a lungul prover be lor populare, o reprezintă femeia. Do me niul de ac ti vi ta te al unei soții este re prezentat de casă. Viața domestică îi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
con sa cră familiei sale. Are de pli na libertate în alegerea slugilor, în in strui rea, supravegherea și con ce die rea lor atunci când nu-și în de pli nesc atribuțiile sau atunci când devin o amenința re pentru fidelitatea conjugală a soțului. San da din mahalaua Sfân tul Ioan se si zea ză imediat pericolul pe care îl re prezin tă tânăra sluj ni că, prezentă în casă de șapte ani, dar pe care Stavri a pus ochii odată ce a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
frat. Cele două pa gini de adăo giri con semnea ză schimbă ri le care au avut loc în cei doi ani în plan familial, dar și în plan poli tic. Documentul oferă, cu dăr ni cie, informații cu privire la viața conjugală, așa cum fi gu rea ză ea în mintea unui bo ier din prima jumătate a secolului al XVIII lea. Ca orice fiu de boier, Grigore a plecat din casa părintească cu partea din patrimoniul pa tern ce i-a revenit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nemulțumire. conform dreptului ca nonic ortodox un cuplu se poate separa dintr-o serie de cauze, cele mai importante și cele mai des întâlnite în jalbele adresate puterii sunt următoarele: traiul rău sau vrăjmășia vieții, abandonul familiei și al domiciliului conjugal, adulterul și proasta conduită asociată cu desfrâul, boala, călugăria. motive le sunt mult mai numeroase și Îndreptarea legii acordă largi spații fiecăruia dintre ele, dar în practica cotidiană cel mai frecvent apar cele mai sus-menționate. Lumea catolică, în schimb, n-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rând, bătaia să fie aplicată nu mai atunci când într-adevăr soția merită și se arată neascultătoare, lăsând soțului libertatea de a defini „vinovăția“; în al doilea rând dorește, făcând apel la milă, să îmblânzeas că agresivitatea masculină. În Occident, violența conjugală a cunoscut un drum aparte, cel puțin în plan teoretic. Dacă ea atinge apogeul în secolul al XIII-lea prin recomandări asemănătoare cu cele din mediul ortodox, prezente într-o serie de vechi cutume, și prin activarea, la nivel co
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
În plan social, această evoluție teoreti că este urmată de una practică care semanifestă prin treptata emancipare a femeii de sub tutela maritală, emancipare surprinsă, mai ales, de arhivele judiciare. Prin intermediul acestora se constată că soția primește divorțul, atunci când invocă violența conjugală, mult mai repede și mai des decât ar fi putut s o facă în Evul Mediu. această evo lu ție va re uși să transforme comportamentele doar la nivelul elitelor sociale, dar nu va putea să elimine sau măcar să tempereze
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căsătorie, neînțelegerile încep totuși la câteva zile de la nuntă și se amplifică pe măsură ce timpul trece. În documente apar și cupluri care se grăbesc să facă apel la ajutorul instanței din momentul în care apare prima fi su ră în monolitul conjugal; și, după trei luni, de exemplu, să ceară separarea. Aces tea sunt, mai degrabă, excepții. Doar 11 cupluri n-au așteptat împlinirea anului de căsătorie și s-au grăbit să se reclame din diverse motive. Ca soț și soție, partenerii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lor trăiri, cu propriile lor așteptări. Dacă în prima fază, ei se supun aranjamentului părinților, după primele luni de viață comună revolta intervine. Dinco lo de ne înțelegerile economice, sentimentele joacă un rol din ce în ce mai important, atunci când se judecă o relație conjugală. Cuvintele folosite pentru a arăta incompatibilitatea afectivă sunt foarte dure: scârbă, urâciune, neunire, scârnă vie, dezgust. Alteori, partenera refuză să-și îndeplinească atribuțiile conjugale ca semn de protest contra unei căsătorii pe care n-a dorit-o și pe care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lo de ne înțelegerile economice, sentimentele joacă un rol din ce în ce mai important, atunci când se judecă o relație conjugală. Cuvintele folosite pentru a arăta incompatibilitatea afectivă sunt foarte dure: scârbă, urâciune, neunire, scârnă vie, dezgust. Alteori, partenera refuză să-și îndeplinească atribuțiile conjugale ca semn de protest contra unei căsătorii pe care n-a dorit-o și pe care n-o dorește, susținând în fața instanței că nu l-a plăcut pe soț nici înainte de căsătorie, că nu-l place nici acum. bărbatul, la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru doi vecini care s-au certat și la împăciuire utilizează același tip de promisiune; sau pentru un preot aflat în gâlceavă cu mahalagiii pe care făgăduiește „să-i aibă în dragoste“. Dragostea, din recomandările soborului, îmbracă forma unei îndatoriri conjugale pe care soții trebuie să și-o asume reciproc și înseamnă, în mod concret, aport economic și înțelegere față de celălalt. Sintagmele „a cădea în dragoste“ și „s-au îndrăgit“ apar destul de rar și au ca protagoniști tinerii înainte de căsătorie, implicați
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
adusă femeii, căci ceilalți pot urma exemplul soțului și o pot necinsti la rândul lor cu același tip de înjurături. bărbatul apare ca un sprijin, ca un apărător al cinstei și reputației femeii în comunitate, dar când el neasgă legăturile conjugale stabilite între ei, recunoașterea statutului femeii măritate din partea comunității devine îndoielnică. Violența verbală însoțește violența fizică, ambele fiind mai totdeauna provocate de alcoolism. Băutura devine o patimă de care cu greu se poate scăpa. uneori, în cererile adresate puterii, femeile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de mumă-sa“. Drama Anastasiei este cu atât mai mare cu cât tatăl, Matei Crețulescu, fost mare clucer, nu refuză s-o primească, dar nu poate să-i asigure traiul, „fiind slab și cu casă grea“. Personajul principal în neînțelegerile conjugale nu este soacra-mare, ci soacra-mică. Ea continuă să fie alături de fiică și după nuntă, fă cân du-și simțită prezența și la propriu, și la figurat. Vă du vă, ea se mută în casa ginerelui și cade adesea victima violențeia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iar nu după voia ei“ și să-i răspundă că știe „drumul Tur tu ca ei“, cu alte cuvinte drumul către casă. Casa socrilor se dovedește a fi un loc nepri mi tor pentru ginerele acu zat de toată nefericirea conjugală. decâte ori a încer cat să in tre acolo, el a fost alun gat cu ciomagul de către cumnatul său, iar soacră-sa îi stri ga din prag că va avea ea grijă să-i vândă tot și apoi să-l
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lor. Narațiunea avansează puțin câte puțin fără să fie nevoie de jalba principală, deoarece vecinii și vecinele li vrea ză toate elemente le necesare identificării personaje lor principale, motivul scandalului, acțiunea, starea lucrurilor. Pu tem ur mări derularea unui conflict conjugal numai și numai prin intermediul ve ci ni lor, întrucât jalbele soților nu s-au păstrat. Tudor aba giul și Zma ran da locuiesc de două luni în mahalaua Mân tu lea sa, cu chi rie, dar pro prie tă rea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pune în pericol viața tinerei soții. Din nou solidaritatea mahalagiilor arată modalitatea de construire a unei rețele în interiorul comunității și maniera de a se servi de ea la momentul oportun.( BAR, mss. 637, ff. 69v-71v, 23 august 1781.) II Desfrâul conjugal Secolul al XVIII-lea se dovedește a fi o perioadă în care do mi nă o sexualitate relativ liberă spre deosebire de secolul următor care va aduce un alt mod de a se raporta la sex prin etica sexuală burgheză. Sexul devine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de jos unde „tradiția promiscuității este prea puternică pentru a permite apariția unui concept atât de sofisticat“. biserica controlează sexualitatea enoriașilor prin prescrierea zilele lor permise actului sexual, prin impunerea sexului numai în interiorul căsătoriei, prin blamarea unei legături sexuale extra conjugale sau premaritale. Desfrâul ocupă mai totdeauna loc în pre di ci le clericilor, fiind considerat ca unul dintre păcatele cele mai grave. La Antim Ivireanul, el se află pe poziția a treia fiind de van sat de tru fie și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu este unul de inspirație locală, el a fost doar tradus și copiat, intro dus apoi alături de alte fragmen te din maxime sau cărți populare alese în func ție de prefe rin țe le cititorului. Dar cum este definită sexualitatea conjugală? Procreația legitimă apare ca prin ci palul scop al căsătoriei. Un alt scop al căsătoriei, minor în aparență, dar important atunci când este vorba de păstrarea familiei unite, îl constituie satisfacerea nevoilor sexuale, a „poh tei tru pești“, cum o numește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Aceeași dis pro por ție se se si zea ză și în ce le lal te ca pi to le care fac referire la curvie și prea curvie. Pentru o femeie nimic nu poate justifica alegerea unei relații ex tra conjugale, nici să răcia, nici zgârcenia bărbatului, nici ne putința conjugală, nici ne gli jen ța sexuală. odată cu des păr ți rea, ea își pierde toată zestrea și toate darurile de nuntă. În schimb, un bărbat nu pierde nimic, de nun
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și în ce le lal te ca pi to le care fac referire la curvie și prea curvie. Pentru o femeie nimic nu poate justifica alegerea unei relații ex tra conjugale, nici să răcia, nici zgârcenia bărbatului, nici ne putința conjugală, nici ne gli jen ța sexuală. odată cu des păr ți rea, ea își pierde toată zestrea și toate darurile de nuntă. În schimb, un bărbat nu pierde nimic, de nun țat ca desfrânat, el se obli gă numai să re
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soțului ei, cu excep ția rude lor pe care le poate vizita. Ie și rea ei din sat sau mahala nu o transformă într-o „cur vă“, dar naște sus pi ciuni cu privire la comportamentul ei și, mai ales, cu privire la fidelitatea conjugală care este pusă la ândo ia lă de soț. Fi de li ta tea femeii măritate constituie esen ța reputației feminine, bunul cel mai de preț pe care o soție trebuie să-l prezer ve în orice moment. Prin ci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
to rii principali sunt însă, și într-un mediu, și în celălalt, cal fe le și slugile din casă. Ei pro fi tă de avan surile făcute de stă pâ nă pentru a se sub sti tui stăpânului în patul conjugal. Lor li se alătură notabilitățile locale care nu se sfiesc să co che te ze cu soțiile supușilor pe față și fără teamă. Șe tra rul Ion se plânge că slu ge rul Panait Ma tra ca, scoțându-i „soția
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tă situație, determinată mai mult sau mai puțin de necesită ți le de sub zis ten ță, apare și o a doua în care femeia „este cur vă din fire“, după cum spun documentele, cu alte cuvinte, indiferent de problemele din viața conjugală, își duce exis ten ța la cârciumă sau într-un bor del, tre când de la un client la altul și ne în tor cân du-se acasă decât pentru a fugi iar. Bă nu ia la și gelozia se ames
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ri re, ci și zestrea și darurile dinain tea nunții. Radu, țăran înstărit din Bă răști, județul Teleor man, își alungă soția imediat ce o prin de cu slu ga din casă, care în absența lui îi lua locul în patul conjugal. Om de cinste și cu chi ver ni sea lă, Radu nu vrea „să su fe re de făi marea oame ni lor“ și cere despărțire. De regulă, soborul insistă pe iertarea primei gre șeli și pe îm pă ciui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]