364,792 matches
-
al sufletului înaripat. Imaginile de păsări din iudaism sunt în principal acelea ale vulturului ca simbol al adorației, regalității, al puterii și dispoziției supranaturale 15, și a lui Dumnezeu în forma unui vultur aducând Israelul la El. E. R. Goodenough consideră că vulturul din iudaism este o psihopompă, un purtător al sufletului spre lumea viitoare, și sugerează că însăși elasticitatea conceptului de suflet purtat pe aripi într-un regat ceresc a permis asimilarea ideii în iudaism și creștinism 16. Parte a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Jahve 17. Imaginile iudaice de păsări includ asocierea, în tradiția rabinică, a sufletului cu o pasăre, care în mod normal locuiește în ceruri și care se întoarce în ceruri, sub forma unui porumbel, în momentul morții 18; acest porumbel este considerat și simbolul purității, datorită naturii sale monogame, fiind identificat și cu Israel 19. Goodenough notează mai departe că Filon se referă la suflet ca fiind un porumbel pentru că este echilibrat și unificat, spre deosebire de multiplele diviziuni ale trupului 20. Atât imaginea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
324-326. 22 E. Beck, Des heilige Ephraem des Syrers ..., 75.23f; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 316. 23 Hymns on Faith, 37.9, traducere Palmer, p. 80; apud Stuart Burns, op. cit., p. 316. Sfântul Efrem consideră că vulturul reprezintă o imagine a suveranității lui Dumnezeu 24, subliniind încă o dată imaginea regală a vulturului. Alte imagini de păsări/aripi siriene includ pe cele ale înțeleptului persan Afraat (c. 340), care în „Demonstrația VI «Despre călugări»”, menționează ascensiunea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
o încercare macariană de a ilustra uniunea cu divinul, care, în perspectiva Sfântului Macarie, apare prin lucrarea harului/Duhului și a sufletului. „Aerul Divinității” este activitatea sau lucrarea Duhului Sfânt. O înțelegere similară poate fi regăsită la Sfântul Efrem, care consideră că Duhul este „curentul de aer” sau „Vântul Sfânt” care furnizează ascensiunea la bătaia aripilor sufletului. Astfel, această imagine poetică siriană a Duhului sub forma unui vânt este preluată de 33 Collection II, 2.3. 34 Ibidem, 1.9. 35
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
pe unicitatea locului rugăciunii în ascetismul macarian, cât și pe soteriologia progresivă și pe potențialul de a zbura în prezența lui Dumnezeu chiar dacă legăturile cu trupul pământesc sunt încă prezente. În ceea ce-l privește pe Sfântul Grigorie al Nyssei, el consideră că omenirea și-a pierdut „aripile nemuririi” pe care le poseda în natura sa originară 42 Efortul de purificare constă în a pune în lumină frumusețea ascunsă 43, în a te întări cu aripa cerească. „Cu cât cineva se întărește
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
în lumină frumusețea ascunsă 43, în a te întări cu aripa cerească. „Cu cât cineva se întărește în bine și rămâne în el, cu atât zborul său devine mai rapid; chiar și odihna îi slujește de aripă”44. Sfântul Grigorie consideră că ridicarea sufletului dincolo de lumea prezentă este un stadiu în călătoria înapoi la Dumnezeu. Zborul, pentru Sfântul Grigorie, este o imagine a participării la Divinitate, care, pentru creștini, este „un proces continuu și etern”45. Sfântul Grigorie declară că: „Odată
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
om care a scris. A acoperit zeci și zeci de caiete, în care așternea însemnări fugare, scrise sub bătaia imperioasă a inspirației de-o clipă, sau în care desfășura, sub chipul unor fragmente de întindere variabilă, ideile pe care le considera cu adevărat importante. Și pentru că nu scria pentru un public sau pentru o posteritate, Dragomir scria din nevoia de a-și pune ordine în propriile gînduri sau, cum se întîmplă adeseori, din dorința de a trăi cu senzația liniștitoare că
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
le aplică. Și plătindu-i pe profesorii debutanți atît de prost, încît absolvenții de valoare se apucă de alte meserii. Profesorul de liceu, ale cărui venituri sînt egale cu cele ale taximetriștilor care nu-și fac norma, nu se mai consideră reprezentantul unei elite, cu pretenții morale adecvate unei asemenea altitudini. El flendurește social și ca să lege două-n tei trebuie să dea meditații pînă se tîmpește sau să mai scoată un ban din negocierea notelor cu părinții. Așa că în momentul
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
și prea nedrept violente (în publicistica basarabeană). Sunt exagerări peste care nu putem trece cu ușurință, căci fenomenul este regăsibil și la noi în atitudinile exclusiviste față de Marin Preda sau Nichita Stănescu. Îl înțelegem, prin comparație, dar nu-l putem considera o simplă curiozitate, ci o nedreptate flagrantă. Critica basarabeană s-a sincronizat și cu metehnele noastre postrevoluționare... Pot fi detașate cu ușurință două categorii de texte în cuprinsul antologiei lui Eugen Lungu: confesiuni de scriitor, asimilate cu eseul, și articole
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
basarabean. Vasile Vasilache glosează despre devastările istoriei. Demn de tot interesul este eseul confesiv al lui Vladimir Beșleagă despre experiența sa cu cenzura. Serafim Saka meditează despre ,puterea și slăbiciunile scriitorului în fața puterii". Arcadie Suceveanu îl evocă pe George Meniuc, considerat unul din marii precursori, un zeu tutelar. Poetul Nicolae Dabija își exprimă credința în ,salvarea prin cultură ca șansă a popoarelor sărace". Sub titlul Lampa și oglinda, Leo Butnaru își așază gândurile amare despre soarta literaturii și despre anomaliile confruntării
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
verbală predicativă. Marea problemă a adaptării împrumuturilor în română e însă flexiunea și articularea cu articolul hotărât postpus: mass-media nu poate primi - din lipsa unor paradigme morfologice - articolul hotărît care ar corespunde sensului gramatical cult: ,mass-media-le"?!, ,mass-media-lor"?!. Așadar, chiar dacă era considerată din punct de vedere etimologic un neutru plural, forma mass-media nu putea fi folosită cu ușurință în discurs, lipsind în multe situații posibilitatea de integrare sintactică: opiniile ....; conform... În același timp, dispariția din uz a cuvîntului este exclusă: acesta are
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
atestări în româna actuală, chiar în texte standard: ,Ghidul mass-mediei românești", ,Puterea mass-mediei ", ,Eseu asupra mass-mediei" etc. Problema nu este doar românească. Și în franceză, italiană, spaniolă etc. apar dificultăți de adaptare a formulei anglo-latine (în franceză și italiană e considerată un masculin plural, cu pronunția masme'dia, respectiv mas'midia); cu diferența, esențială, că în celelalte limbi romanice articolul e antepus, deci cuvîntul rămîne invariabil. DOOM 2005 a decis să accepte adaptarea morfologică a termenului, fără a se mai ține
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
asemenea unei lumi de senzații, impresii și halucinații într-o poetică a visului-visare, interferează armonios, câteodată și contrapunctic, asprimile ambianței palpabile cu digresiunile lejere ale închipuirii. Avem doar de-a face, cum s-a mai spus, cu o ,autobiografie fantastică". Considerată din perspectiva teoretică a celor câteva repere poetice amintite care tind să se aglutineze într-un sistem coerent și unitar, cu oricâte neîmpliniri, lumea în care trăiește autorul se alcătuiește mai ales pe principiul antinomiilor existențiale: spirit-corporalitate, absolut-materie, masculin-feminin, evidențiate
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
necruțător, neiertându-și nimic, răsucindu-și singur, de fiece dată, cuțitul în rană. Fiind intolerant cu sine însuși, totuși de o solidaritate fundamentală cu ego-ul său, apărându-și neclintit identitatea. Are darul, pe care-l deplânge și pe care-l consideră o necesitate, de a vedea limitele lucrurilor, fața sau aversul, dar și reversul lor. Pe această contradicție, pe acest conflict al ego-ului se bazează cartea lui B. Elvin. Autorul și personajul său au deci o luciditate deplină. Care, uneori te
"Cel ce se rănește singur" by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11554_a_12879]
-
a limbii" de către unii; dacă aleg forma ,două septembrie", aceasta va suna ciudat - în cel mai bun caz prețios și arhaizant - celei mai mari părți din public. Noua ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) decide în favoarea uzului, considerînd admisibile formele de masculin: ,se acceptă și formele de masculin în indicarea datei: doi / doisprezece / douăzeci și doi mai" (p. XCII). Preferința clară a vorbitorilor pentru forma de masculin este de fapt justificată din punct de vedere lingvistic. Formele diferite
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
că trebuie să ai și să păstrezi un trecut. Cel pe care îl știi de-acasă, amestecat cu vinișoarele datoriei. După 30 de ani e publicată, la Editura Institutului Cultural Român, ediția a IV-a care, spune autoarea, poate fi considerată definitivă. Între timp, ,dosarul" a ajuns, cel puțin pentru admiterea la facultate, o modestă învelitoare de carton, iar raccourci-ul, locvacitatea și ubicuitatea prozei au făcut modă. Totuși. Drumul egal al fiecărei zile nu s-a istoricizat, așa cum li se-ntîmplă romanelor-experiment
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
Rodica Zafiu Se știe acum că există o ,gramatică a oralității", ale cărei trăsături sînt diferite de cele ale gramaticii limbii scrise și nu pot fi considerate (cum s-a făcut multă vreme) pur și simplu greșeli, devieri față de o normă unică. Dacă uzul oral ar fi descris în felul în care sînt redactate gramaticile clasice, s-ar înregistra omisuni stabile (ar lipsi de pildă infinitivul perfect
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
nefavorabilă (cum au făcut comisarii ideologici la apariția cărții), căci și prostia omenească e o temă ca oricare altele. Dar mijloacele sale sunt prea precare, umorul e datat, limba ,moldovenească" nu are savoare și strălucire ca la Creangă. Am putea considera ca miză importantă a romanului autocritica spiritului basarabean. Atunci principalul defect al cărții ar fi că o miză prea mare e pusă în seama unei narațiuni înglodate în derizoriul vieții rurale. În fond, e și această situație o sursă a
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
roșu de Vasile Vasilache", identificând o multitudine de tehnici narative: fragmentarismul, descentralizarea și dezintegrarea subiectului, povestea cu sertare, metanarativitatea, dislocarea povestirii, parodie și burlesc, ceea ce ar îndreptăți înscrierea în categoria romanului corintic. Bazat pe aceleași argumente, în 1997 Alexandru Burlacu consideră romanul ,primul între foarte puținele modele postmoderniste" ale literaturii basarabene, apreciind că ,e anevoios să pătrunzi în subtilitățile textului". Ion Ciocanu explorează în 2000 subtextele cărții, considerând-o un monument de subversivitate, prin numeroasele aluzii strecurate, ca de pildă ,semnificația
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
înscrierea în categoria romanului corintic. Bazat pe aceleași argumente, în 1997 Alexandru Burlacu consideră romanul ,primul între foarte puținele modele postmoderniste" ale literaturii basarabene, apreciind că ,e anevoios să pătrunzi în subtilitățile textului". Ion Ciocanu explorează în 2000 subtextele cărții, considerând-o un monument de subversivitate, prin numeroasele aluzii strecurate, ca de pildă ,semnificația profundă" a ,faptului că bourul de odinioară a rămas un bou-bouț". Pentru Mihai Cimpoi, Povestea cu cocoșul roșu e un mare roman parabolic, în care este angajat
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
cartea în cinstea acestei zile aș încerca sentimentul unei depline participări la marea sărbătoare a poporului nostru."; Mihai Gafița: ,Mai întâi mă gândesc la articolele curente, pe care le-aș putea publica în periodicele noastre. Ca lucrări mai de greutate consider că voi tipări anul acesta primul meu volum de critică consacrat în întregime realismului socialist și alcătuit după o formulă pe care o cred oarecum diferită de a altor volume de acest fel apărute. În acest an va apărea ediția
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
Danilo Kis a avut o activitate susținută de universitar în Franța, ca lector de limba franceză. Deși a fost deseori ținta predilectă a "ideologilor de serviciu", Danilo Kis nu a cedat "tentației" de a deveni "scriitor sîrb de expresie franceză", considerînd că prin scrierile lui limba sîrbă este un opozant al sistemului politic "de acasă". Într-o perioadă cînd proliferarea disidenților și cînd disidența devenise o modă precum marxismul anilor '30 în Occident, Danilo Kis a avut tăria să respingă tirania
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
dar asta știi încă din titlul filmului. Există suficient umor negru în scenariu pentru a compensa cruzimea tramei, iar personajele, oricât de episodice, sunt superb interpretate. Amuzant e că juriul de la Cannes și alți câțiva critici de film străini au considerat că ,replicile sună adevărat". Nu, scenariul e prea bun să fie adevărat, le-aș replica. Mai ales în cazul doctorului de la tomograf, asupra căruia scenariștii Cristi Puiu și Răzvan Rădulescu par să-și fi revărsat toate darurile sarcasmului. Regizorul povestea
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
adăugat zvonul neverificat că regizorul a folosit doar lumină naturală (adică cea existentă în locație) și faptul observat că decorurile sunt natural-sordide, nu urâțite artificial cu toată fauna de kitschuri disponibile. Acum e rândul ,detaliilor tehnice"cu care nimeni nu considera necesar să își bată capul la ICR. Regizorul a afirmat că e influențat de cinema-ul direct, practică documentară dezvoltată în S.U.A prin anii '60, ca alternativă la cea griersoniană. Diferența față de cinéma vérité este că acest stil
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
Din contrapunerea și conflictul criteriilor, au rezultat în noua ediție destule modificări ale normelor anterior existente: de pildă, acum se recomandă varianta cu s intervocalic a cuvîntului filosofie (și a întregii sale familii lexicale), admițîndu-se ca variantă și filozofie (singura considerată corectă în ediția din 1982 a DOOM), ținîndu-se cont de faptul că pentru filosofie există o tradiție culturală și destui utilizatori împătimiți, chiar dacă forma dăunează întrucîtva regularității sistemului; se admit unele forme de plural foarte folosite, dar care erau absente
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]