5,839 matches
-
maturi dincartier, negustori pașnici, care vor să aibă strană în biserică, nimic mai normal. . - Dar Ioanide ce fel de om e? . - Un talent excepțional și un om de ispravă. Nu există înRomînia un arhitect de talia lui care să fi consimțit să ridice gratis o biserică. N-am putut să-i dau mai nimic, mi-au fost tăiate creditele. . - Se agață lumea de el din cauza băiatului. . - Ce poate să facă Ioanide? Să-și omoare copilul? Generațiile noi o iau razna, peste
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și a i se tăia unghiile, pe care de altfel și le curăța zilnic de impurități. Hangerlioaica nu se astâmpăra, cu toate eșecurile suferite. Propuse ministrului de interne, indirect, o substituire a condamnatului cu un individ slab de minte, care consimțea să fie împușcat cu condiția să se facă familiei, foarte numeroase, o pensie. Exact vorbind, prostănacul nu adera la această nobilă idee decât fiindcă, redus mintal, nu pricepea sensul cuvântului "execuție". Ministrul respinse curtenitor această combinație, lămurind că afacerea depindea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
esențială este că iubește copiii și știe să-i îngrijească. Ai văzut când au fost bolnavi ce concurs ne-a dat! Cu ea copiii nu vor suferi nimic și pe deasupra vom avea și pe Hergot. . - Și eu sunt de părere, consimțea soția, s-o iei pe Erminia. E și fină, și totodată o gospodină desăvârșită. . - Totul depinde de Conțescu. Dacă-i intră în cap să iau pe nepoată-sa, voi fi nevoit s-o iau, e viitorul meu și al copiilor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Gonzalv Ionescu își adună curajul și zise: . - Bieții copii, în curând o să trebuiască să mă despart de ei. . - De ce? Întrebă Erminia făcîndu-se a nu ști nimic. . - Aș fi o piedică în drumul carierei lui Gonzalv. A suferit atâtea nedreptăți... - Și consimți a-ți părăsi soț și copil numai pentru o astfel . de socoteală? Soția lui Gonzalv oftă imperceptibil. . - N-aș fi fericită dacă l-aș vedea mereu indispus. M-așsimți vinovată. Existența este imposibilă cu un om, oricât de delicat, care nutrește
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vrei să te căsătorești. Prea bine! Căai mai fost căsătorit nu prezintă atâta importanță. Sunt cazuri dese de nepotrivire. Însă dumneata n-ai divorțat încă. . - Problema divorțului e ca și rezolvată, domnul Conțescuși doamna știu bine acest lucru. Soția mea consimte, poate oricând să "confirme". . - Nu te supăra că insist, trebuie să admiți că nu-i tocmainormal. Soția spune că primește, cu toate astea nu divorțați, asta înseamnă că-i vine greu să se despartă. N-aș vrea să fiu cauza
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dinainte, nu pot concepe aventura. Astava trebui să fie ultima dumitale experiență. - Pozitiv! o asigură Gonzalv. . - Singura scuză pe care ți-aș găsi-o este că nici soțiiledumitale n-au ținut la dumneata excesiv. Ușurința cu care actuala dumitale soție consimte să se despartă dovedește indiferență. . - Face asta din devotament, având în vedere viitorul copiilor. . - O căsătorie reprezintă un act serios și cine intră în ea seapără cu toate forțele. Nu-ți voi permite să neglijezi căminul. - N-am să dau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a simula viața socială, intrând într-o conversație în care evita problemele mari și se întreba mai ales despre soarta feluritelor rude nevăzute de mult. Pe seară, Pomponescu ieșea puțin, strecurîndu-se printre pomii bulevardului. La cină apărea în smoching. Odată consimți a juca domino cu cele două femei și păru mulțumit de a fi câștigat. Nefiind obișnuit a se culca devreme și consumîndu-și ani de zile serile în picioare prin saloane, Pomponescu, neavând ce face, se plimba prin odăile ale căror
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
trece dintr-una într-alta. Să știi că Gonzalv biruie. . - Pe ce te prinzi? zise Hagienuș. . - Nu fac prinsoare, râse Gaittany; epilogul e sigur. . - Dacă moare, propuse Gulimănescu către Hagienuș, ne dai douăsprezece sticle de vin negru vârtos. . - Vă dau, consimți Hagienuș, dar dacă înving, îmi daicapul lui Hermes pe care l-ai cumpărat în Sicilia. . - Primesc! zise Gulimănescu. . - Noi suntem martori! notifică Gaittany, arătând pe Suflețel și Smărăndache. Tocmai atunci trecu în drum spre casă, spre a lua masa, Gonzalv
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
necesită o injecție cu pantopon, Conțescu se simți ușurat. Atunci medicul socoti că a venit vremea de a hrăni mai abundent pe bolnav. . - În definitiv, la ce s-o fi cramponând așa de viață Conțescu? zise Gulimănescu. . - Nu e așa? consimți îndată la această întrebare și Gonzalv, care era de fată. - Și care este după dumneata, ripostă Hagienuș, rațiunea care decide asupra necesității de a trăi sau a muri? . - Nu pricep. . - Ce vină are Conțescu că vrea să trăiască? - Nu e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
puterea dură atunci când ar trebui, pe când o țară care caută să domine, fără să aibă în vedere efectele acestei atitudini asupra puterii sale blânde, se poate confrunta cu alte țări care pun piedici puterii sale dure. Nicio țară nu ar consimți să fie manipulată, nici măcar prin puterea blândă. În același timp, după cum s-a spus și mai sus, puterea dură poate crea mituri ale invincibilității sau ale inevitabilității, menite să-i atragă pe ceilalți. În 1961 președintele John F. Kennedy a
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
unui credit stand-by în valoare de 11.443 miliarde DST (12,95 miliarde euro). În luna august 2009, ca urmare a discuțiilor purtate în cadrul misiunii F.M.I. de evaluare a gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță și a obiectivelor structurale consimțite a se realiza până la finele lunii iulie 2009 și urmare înregistrării unui deficit bugetar mai mare decât cel inițial estimat, s-a decis ca 1.563.500.000 DST (jumătate din valoarea tranșelor convenite a fi trase până la finele anului
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
piața muncii”, “învățare inter-și transdisciplinară” sunt de ani buni vedete ale examenelor de pedagogie sau ale cursurilor de perfecționare urmate de profesori. E realmente nevoie de o școală pentru toți de vreme ce toți o urmează. Ce om întreg la minte consimte să piardă ani buni din viața lui zadarnic? Sau ce profesionist al formării acceptă să-și irosească energia în van, fără să atingă în niciun fel formabilul? Și totuși de oameni care au trecut prin școală ca găsca prin apă
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
spună că el avea ape mai bune în patria sa, în care se scufundase de multe ori, dar niciodată nu se curățise de lepră. Chemat din nou acolo, nu asculta de povețele profetului; dar, la îndemnul și stăruințele slugilor, a consimțit și s-a scufundat. Și fiind curățit din aceasta, a înțeles că faptul de a se curăți cineva nu stă în puterea apelor, ci a Harului. Cunoaște acum cine este acea fată mai tânără printre prinșii de război: este adunarea
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
seama la o primă privire. Aceste consecințe se contrazic adesea. Unele vin din înțelepciunea noastră scurtă, altele din înțelepciunea care rămâne. Evenimentul providențial apare după evenimentul uman. Dumnezeu se ridică în spatele oamenilor. Negați oricât v-ar plăcea sfatul suprem, nu consimțiți la acțiunea sa, certați-vă asupra cuvintelor, numiți forță a lucrurilor sau rațiune ceea ce omul simplu numește Providență; dar priviți la capătul unui fapt împlinit și veți vedea că a produs întotdeauna contrariul a ceea ce se aștepta când nu a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este un drept natural ca și Proprietatea. Orice cetățean care a creat sau a achiziționat un produs trebuie să aibă opțiunea sau de a-l aplica imediat la propriul uz, sau de a-l ceda oricui de pe suprafața globului care consimte să îi dea în schimb obiectul dorințelor sale. A-l priva de această facultate, când nu face uz de nimic contrar ordinii publice sau bunelor moravuri, și numai pentru a satisface conveniența unui alt cetățean, înseamnă a legitima o spoliere
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca o măsură de justiție, ca realizarea libertății, o consecință riguroasă a unui drept superior legii. Ceea ce doream în fond, nu trebuia să disimulăm în formă. Se apropie timpul când se va recunoaște că am avut dreptate de a nu consimți să punem în titulatura Asociației noastre un artificiu, o capcană, o surpriză, un echivoc, ci expresia sinceră a unui principiu etern de ordine și justiție, căci nu există putere decât în principii; ele singure sunt flacăra inteligențelor, punctul de raliere
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îi faceți pe adepții dumneavoastră să decidă să își golească punga cu bani. Ce vreți? Este piatra de încercare a tuturor reorganizatorilor. Nu există niciunul care nu făcea o minune dacă reușea să învingă toate rezistențele și dacă umanitatea întreagă consimțea să devină între degetele sale o ceară moale; dar ea se încăpățânează să nu fie o ceară moale. Ea ascultă, aplaudă sau respinge, și... merge înainte ca și până atunci. Mulțumită Cerului, rezistă încă acestei manii la ordinea zilei. În loc să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în mod colectiv. Fie. Dar în cele două ipoteze pe care le-ați semnalat, creșterea este reală, și veți conveni că am dreptate. Până la un anumit punct. Aurul și argintul au o valoare. Pentru a obține aceste două metale, oamenii consimt să dea în schimb lucruri utile care au de asemenea o valoare. Când există deci mine într-o țară, dacă această țară extrage suficient aur din ele pentru a cumpăra din afară un lucru util, de pildă o locomotivă, ea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este un drept natural, ca și Proprietatea. Orice cetățean care a creat sau a achiziționat un produs trebuie să aibă opțiunea, fie de a-l utiliza imediat pentru binele propriu, fie de a-l ceda oricui de pe suprafața globului care consimte să îi dea în schimb obiectul pe care îl preferă. A-l priva de această facultate, când acesta nu se face responsabil de vreun uz contrar ordinii publice și bunelor moravuri, și doar pentru a satisface conveniența unui alt cetățean
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
chestiunii formei de guvernare, dar în opinia sa era de datoria oricărui bun cetățean să muncească pentru menținerea instituțiilor pe care reprezentanții țării le acceptaseră printr-un acord unanim. Avea încredere în sufragiul universal și nu a vrut deloc să consimtă la restrângerea sa. Cu toate acestea, el nu ascundea pericolul pe care erorile general răspândite ale protecționismului și comunismului puteau să le inducă unei țări în care masele fuseseră deodată chemate să se guverneze ele însele. De asemenea, el folosea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fac pe oameni să pună sub semnul întrebării eficacitatea și justețea mecanismelor de piață. Poluarea este exemplul cel mai des citat. Dacă un producător poate fabrica produse în mod profitabil impunând costuri de producție asupra altor persoane care nu au consimțit să ia parte la procesul de producție să zicem, aruncând cantități uriașe de fum în aer sau chimicale în râu probabil că va face acest lucru. Cei care respiră aerul poluat sau beau apa toxică vor suporta costurile fabricării produsului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vizeze în mod explicit. Afirmația, de pildă, că ai fost "umilit" de natură rămâne un simplu fel de a vorbi.) Umilința este un hotar impus: în locul unei limite pe care pot să mi-o dau din interior, primesc, fără să consimt, una din afara mea; în loc să mă hotărăsc, deși aș putea să o fac, sânt hotărât. Eu încetez să fiu, în privința mea, instanța deciziei în punctele în care aș putea să fiu. De aceea, umilirea este cel mai teribil atentat la adresa libertății
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
liber în configurarea și realizarea proiectului său. Dar pentru a-și exersa puterea, el trebuie să fi făcut dovada libertății sale prin raportarea la altul. În primă instanță, cel puternic pare că se îndură de cel supus și că el consimte, din bunăvoință sau prin sacrificiu, să îl educe pe acesta în spațiul libertății, preluîndu-l în proiectul propriu. Dar pentru că libertatea este în esența ei neegoistă, el știe că nu poate fi liber în singurătatea sa și că, pentru a-și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
formă de libertate a celui supus. Puterea pervertită, la rândul ei, a fost analizată ca formă de dereglare a acestui scenariu. Însă astfel a fost izolată o situație ideală, în care se presupune că cei doi termeni ai scenariului au consimțit aceluiași țel: omogenizarea libertății prin actualizarea optimă a posibilului celui călăuzit. Or, în lumea reală a istoriei sânt mai frecvente alte două scenarii, în care hotărâtoare este tocmai neconsimțirea la călăuzire în vederea dobândirii libertății. Într-un prim caz e vorba
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se definesc prin altul și acesta, la rândul lui, prin toți. Pentru că nu mai vor să se definească singuri, pentru că nu mai vor să-și dea un hotar, toți cer uniforma proiectului unic și a unicei preluări în proiect. Toți consimt la libertatea unui singur om și acceptă să devină termeni în definirea lui. Ei se definesc prin definiția lui. Abandonarea libertății ia acum forma nevoii de a ți se da un destin. Însă cum în mod individual destinul nu poate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]