2,625 matches
-
și ziaristul Richard Wagner (Calea românească. Reportaj dintr-o țară în curs de dezvoltare, 1996) vede în evenimentele din decembrie 1989 un hibrid alcătuit din trei elemente: „Revoluția din decembrie din România apare ca însumarea unei răscoale spontane, a unei conspirații și a unei revolte improvizate de palat. Decisivă a fost izbucnirea răscoalei” (pp. 32-33). Ocupându-se în special de conspirație, Wagner îi analizează evoluția de-a lungul anilor, punctând faptul că respectivii conjurați au fost reformatori anticeaușiști sau nomenclaturiști căzuți
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1989 un hibrid alcătuit din trei elemente: „Revoluția din decembrie din România apare ca însumarea unei răscoale spontane, a unei conspirații și a unei revolte improvizate de palat. Decisivă a fost izbucnirea răscoalei” (pp. 32-33). Ocupându-se în special de conspirație, Wagner îi analizează evoluția de-a lungul anilor, punctând faptul că respectivii conjurați au fost reformatori anticeaușiști sau nomenclaturiști căzuți în dizgrația dictatorului, cărora li s-au adăugat generali din Armată. Începând cu anii ’80, anumite grupări din Securitate, fie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au fost reformatori anticeaușiști sau nomenclaturiști căzuți în dizgrația dictatorului, cărora li s-au adăugat generali din Armată. Începând cu anii ’80, anumite grupări din Securitate, fie pro-sovietice, fie naționaliste, au devenit interesate de o posibilă schimbare a lui Ceaușescu. Conspirația nu ar fi izbutit fără o susținere politică din partea Marilor Puteri, URSS și SUA. Destinul României s-a jucat în ziua de 22 decembrie, când revoluționarii dezorganizați și fără un plan strategic (care au intrat în fosta clădire a Comitetului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în perioada 22 aprilie - 13 iunie 1990, mișcare de protest în care Ion Iliescu a văzut, în mod obsesiv, un atac la adresa democrației, care a declanșat o „rebeliune de tip legionar”! * Constantin Sava și Constantin Monac (Adevăr despre decembrie 1989. Conspirație, diversiune, revoluție..., 1999) aspiră să înfățișeze în lucrarea lor punctul de vedere al Armatei, folosindu-se de documente din arhivă. Astfel, autorii consideră că la nivelul Marilor Puteri (Gorbaciov, Bush) se știa de iminența prăbușirii regimului Ceaușescu, așa încât întâlnirea de la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ripostează la atacurile lansate asupra lor de provocatori, populației îi este indusă ideea de măcel, război civil, masacru, genocid, pentru culpabilizarea Armatei în ochii opiniei publice (p. 51). Deși argumentația celor doi autori se orientează în mod evident spre teoria conspirației externe, Sava și Monac afirmă totuși că, în ciuda diversiunilor care au existat, indicând pericolul unei invazii externe, a fost și o revoltă populară autentică, „provocată, încurajată, stimulată, dar apărută pe fondul stării generale de nemulțumire a cetățenilor” (p. 37). Autorii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și Bush), care urmărea dezagregarea regimurilor comuniste din Europa - iar cazul cel mai iritant între regimurile comuniste din Europa de Est era acela al României, prin poziția rigidă a lui Ceaușescu. Pe acest fond, situația explozivă de nemulțumire din țară a facilitat „conspirația și diversiunea asupra României”, cum o numesc autorii; totuși, revoluția s-a manifestat ca „erupție socială cu un autentic caracter popular și național” (p. 200). Dacă îngroașă vizibil ideea de complot extern, Sava și Monac resping, în schimb, ideea de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din Securitate și Armată care l-ar fi trădat pe dictator pe parcursul evenimentelor de la Timișoara; din 22 decembrie, aceștia au negociat și au ajuns la un pact cu grupul condus de Ion Iliescu, abandonându-l complet pe Ceaușescu. Behr recapitulează conspirațiile în care ar fi fost implicați în primul rând generali din Armată (dar și membri ai Securitățiie) și civili, subliniind trei perioade: 1970-1971, 1975-1976 și 1983-1984. El consideră că figurile-cheie ale acestor conspirații au fost Ion Ioniță, Nicolae Militaru, Ștefan
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
abandonându-l complet pe Ceaușescu. Behr recapitulează conspirațiile în care ar fi fost implicați în primul rând generali din Armată (dar și membri ai Securitățiie) și civili, subliniind trei perioade: 1970-1971, 1975-1976 și 1983-1984. El consideră că figurile-cheie ale acestor conspirații au fost Ion Ioniță, Nicolae Militaru, Ștefan Kostyal, Silviu Brucan și Virgil Măgureanu (ultimul văzut ca fiind colonel de securitate). Toate comploturile urmăreau revenirea la un comunism „cu față umană”, fără tentă anticomunistă, drept care figura liderului substitut a fost găsită
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
văzut ca fiind colonel de securitate). Toate comploturile urmăreau revenirea la un comunism „cu față umană”, fără tentă anticomunistă, drept care figura liderului substitut a fost găsită în persoana lui Ion Iliescu (care, însă, a fost evaziv și prudent față de respectivele conspirații). În două cazuri, conjurațiile au pierit de la sine, prin neconcretizare, într-unul singur fiind vorba de trădare (varianta majorității conspiratorilor este aceea că doi dintre pionii mai mici din Armată au trădat; Kostyal consideră, însă, că trădătorul a fost Virgil
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Virgil Măgureanu în funcția de director al Serviciului Român de Informații a constituit o răsplătire a acestuia, de către Ion Iliescu, pentru aportul în timp la complot și pentru mediatizarea din umbră a numelui viitorului președinte al României postcomuniste. Cele trei conspirații eșuate au fost reactualizate în 1989, ceea ce explică faptul că în 22 decembrie 1989, Ion Iliescu apare în sediul fostului Comitet Central cu o echipă deja formată, renunțând la unii dintre foștii conjurați (Kostyal, pe care nu îl ia în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cartea sa pe teoria hibridării revoltei populare (răscoală violentă, cum o numește) cu o preluare a puterii de către foști comuniști anticeaușiști. Autorul creditează revolta spontană (fără imixtiuni), pe care o vede, însă, a fi fost secondată din mers de o conspirație adusă la zi a unor apparatciki din umbră, ce mizau pe o schimbare de lider național, dar nu și pe o schimbare de regim. Alegerea Timișoarei ca loc al desfășurării manifestării de protest i se pare autorului ca fiind logică
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
amestecului unei Puteri străine). El declară însă ca sigură complicitatea sau premeditarea manifestată în structurile Puterii comuniste, dar anticeaușiste. După fuga cuplului Ceaușescu, Rateș consideră că răscoala-revolta-revoluția a devenit confuză, alunecoasă, încâlcită, fiind caracterizată drept „un amestec sordid de suspectate conspirații, violență de stradă, goană după putere, încercări de reformă politică și economică, experimente electorale, strădanii idealiste și represiune brutală” (p. 68), toate aceste elemente punând sub semnul întrebării însăși revoluția română. Televiziunea este văzută de autor ca reprezentând, din ziua
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Brucan și Nicolae Militaru. Cei doi negaseră orice fel de complot, puci, lovitură de stat, în vremea cât făcuseră parte din grupul Iliescu; dar după ce au fost izolați sau înlăturați din grup și din noua Putere, ambii au relatat istoricul conspirațiilor de odinioară. Autorul Revoluției încâlcite conchide aici: „Este neîndoielnic că grupuri mici de foste oficialități și ofițeri de rang înalt au conspirat cu intermitențe pe parcursul multor ani ca să-l debarce pe Ceaușescu. Nimic nu sugerează că ei ar fi avut
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
conducător mai adaptat vremurilor. La urma urmelor, erau ei înșiși comuniști” (p. 141). Dar Brucan și Militaru au vorbit în mărturiile lor inclusiv despre varianta unei conjurații care a existat independent de și în paralel cu revolta populară. Din culisele conspirației care a rodit în cele din urmă, Rateș creditează mai cu seamă rolul lui Silviu Brucan și al călătoriei sale, în 1988, la Washington, Londra și Moscova, unde viitorul ideolog al FSN-ului (deși pentru scurtă vreme) ar fi contactat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acest fond s-au creat diferite grupuri de nemulțumiți din rândul intelectualității și tehnocraților, și mai ales o opoziție surdă a românilor față de anti-perestroika lui Ceaușescu, populația fiind brutal sărăcită din pricina politicii de economisire și de rambursare a datoriilor externe. Conspirațiile - dezvăluite, printre alții, de Silviu Brucan și Nicolae Militaru, după retragerea lor din noile structuri ale Puterii postcomuniste - sunt creditate de Anneli Ute Gabanyi ca proiecte teoretice. Recapitulând toate aceste date, autoarea afirmă că Frontul Salvării Naționale, ca emanație spontană
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Securității, care au produs victime. Perva și Roman se întreabă, însă, dacă Armata a jucat într-adevăr un rol clar și fără cusur în decembrie 1989: „Dacă în ajunul revoluției o mare parte a conducerii armatei se afla de partea conspirației, cum se explică faptul că armata a tras asupra manifestanților și la Timișoara, și la Cluj, și chiar la București? Nu cumva tocmai hotărârea și amploarea mișcării populare antidictatoriale a determinat în ceasul al 12-lea o limpezire a armatei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
12-lea o limpezire a armatei, după ezitări și confuzii, după oscilarea între datoria față de conducător și datoria față de propriul popor, opțiune ajutată și de izolarea externă a lui Ceaușescu? Ar însemna să nu mai punem pe picior de egalitate conspirația cu revoluția populară, ci să acceptăm realitatea- care, evident, nu convine tuturor -, că rolul esențial în decizia unei bune părți din Armată și Securitate l-a jucat tocmai ridicarea populară” (pp. 61-62). Frontul Salvării Naționale nu a fost o „emanație
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
conchid Perva și Roman, „a fost o veritabilă revoluție populară pe care s-au grefat impulsuri din exterior și care, în final, s-a întâlnit cu acțiunea unor forțe interne care plănuiseră de multă vreme îndepărtarea lui Ceaușescu” (p. 64). Conspirația FSN-ului s-a concretizat abia în 22-23 decembrie, prin lansarea operațiunii „teroriștii” (așa au numit-o unii autori creditați de Perva și Roman), menită să ajute la consolidarea noului organism politic; această operațiune ar fi fost gândită tocmai pentru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ucidă pentru a provoca oroare; ce zvonuri să răspândească pentru a provoca panică în rândul populației; pe cine să nu împuște nici măcar din greșeală” (Coruț, Fulgerul albastru, 1993, p. 196). Călin Cernăianu (Diplomația lupilor..., 1997), a cărui carte susține teoria conspirației interne, afirmă, în logica tezei sale, că „teroriștii” au fost pioni ai noii echipe instalate la putere (gruparea Iliescu); dacă aceștia ar fi fost forțe loiale lui Ceaușescu, ar fi încercat să-l elibereze pe dictator din cazarma de la Târgoviște
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
prezentate la Simpozionul cu același titlu de la Timișoara (18-19 decembrie 1996), Editura Fundației Academia Civică, București, 1997 Saucă, Alexandru, KGB-ul și revoluția română. Intensificarea ofensivei forțelor antiromânești, Editura Miracol, București, 1994 Sava, Constantin; Monac, Constantin, Adevăr despre decembrie 1989. Conspirație, diversiune, revoluție..., Editura Forum, București, 1999 Sava, Constantin; Monac, Constantin, Revoluția română din decembrie 1989 percepută prin documentele vremii, Editura Axioma Edit, București, 2000 Sava, Constantin; Monac, Constantin, Revoluția română din decembrie 1989 retrăită prin documente și mărturii, Editura Axioma
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Deportarea și urmările revoltei 41 Concluzie 42 Timișoara (15-20 decembrie 1989) și București (21-22 decembrie 1989) 45 Puriștii (susținătorii ideii de revoluție pură) 63 1. Cei din afara Puterii 65 2. Cei din interiorul Puterii 73 3. Alte voci 89 Teoria conspirației 93 1. Teoria complotului extern 95 2. Teoria complotului intern 115 Teza revoluției hibridate cu o lovitură de stat 139 Addenda 181 Procesul și execuția lui Ceaușescu 183 „Teroriștii” 189 Armata 203 În loc de încheiere 215 Bibliografie 219
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
al doilea rând, adminsitrația Bush și regimurile comunist și nazist au apelat la o politică a terorii. Atacurile de la 11 septembrie amintesc de incendierea clădirii Reichstagului în Germania și de asasinarea lui Kirov în Uniunea Sovietică. Nu sunt adeptul teoriilor conspirației, ci iau aceste trei evenimente ca întâmplări exogene exploatate de guvern pentru a-și urmări propriul interes. Atacurile de la 11 septembrie au fost, de departe, cele mai dramatice dintre aceste evenimente. în al treilea rând, în Germania nazistă, Uniunea Sovietică
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
deloc afectate, au fost surprinzător de bine primite și câțiva participanți s-au arătat dornici să vadă cum puteam colabora în anumite probleme. Bineînțeles, ei credeau în formarea coalițiilor și nu considerau că fac vreun rău. Când am vorbit de conspirația infamă a dreptei, din care erau mulți reprezentanți în sală, aceștia nu s-au considerat vizați. M-a suprins aplombul lor și nu am ezitat să le-o spun. Grupul m-a impresionat puternic. Nu exista ceva asemănător ei în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
tăcuți în rugăciunile lor sau în ceea ce aveau de făcut în acele momente, și Tommaso se duse drept în chilia sa, se întinse pe saltea și ațipi. Nici în ziua următoare nu se pomeni de respectiva întâmplare. Un fel de conspirație a tăcerii, se evita subiectul funeraliilor lui Telesio, nici măcar Ponzio nu scotea o vorbă. Ce se întâmpla? Ce se pregătea? Tăcerea se destrămă atunci când Abraham se prezentă la mânăstire și ceru să vorbească cu el. Călugării se aprinseră, șopteau pe la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lumânări, trebuia să copieze hagiografiile sfinților. Asta nu mai era viață. Tommaso era gata să îndure cele mai netrebnice samavolnicii și cele mai violente ofense, cu condiția ca în timpul zilei să-i rămână un interval pentru lectură sau scris. Astfel încât conspirația în contra lui era organizată diabolic: dacă ar fi stat mai mult timp la closet, era întotdeauna cineva care să-i zică să se grăbească, iar dacă se refugia în fundul grădinii, doi sau trei călugări veneau numaidecât să-i țină de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]