15,474 matches
-
timp de 6 luni de la data efectuării comunicării“. ... 148. Luând act de faptul că Directiva 2006/24/CE a fost declarată nevalidă prin Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene și că, în urma controlului de constituționalitate, Legea nr. 82/2012 a fost declarată neconstituțională în integralitatea sa, prin Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, Curtea a constatat că activitatea de reținere și folosire a datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
Potrivit reglementării criticate, amplasarea acestor elemente urmează să se realizeze în condițiile art. 92-103 din Legea nr. 18/1991, care se aplică în mod corespunzător, precum și în condițiile prevăzute de art. 10 alin. (2)-(7) din legea supusă controlului de constituționalitate. ... 159. Dispozițiile menționate din Legea nr. 18/1991 vizează procedura scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan. Aprobarea este condiționată de acordul prealabil al deținătorilor de terenuri [art. 96 alin. (1)], refuzul nejustificat putând fi
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
mutatis mutandis considerentele reținute în prealabil cu privire la amplasarea elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice pe terenurile aflate în extravilanul unităților administrativ-teritoriale și reținând totodată că, în ipoteza reglementată de legea supusă prezentului control de constituționalitate, norma criticată prevede dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de scoaterea definitivă a terenului din circuitul agricol și, implicit, pentru lipsirea de dreptul de folosință a bunului, Curtea constată că dreptul de proprietate nu a fost afectat în substanța sa
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
vedea Hotărârea CEDO din 27 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Tătar împotriva României, paragraful 88). Astfel, măsurile în discuție trebuie să aibă ca scop prevenirea degradării mediului, stabilirea remediilor necesare și reglementarea folosirii durabile a resurselor naturale. De asemenea, analizând constituționalitatea interdicției legale absolute privind schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi, prevăzută de art. 71 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, în forma anterioară modificării prin legea supusă prezentului control, prin Decizia nr. 824 din 7
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.328D/2018. Aceeași instanță, în complet diferit, apreciază - în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.325D/2018 - că „excepția este neîntemeiată, dispozițiile de lege criticate îndeplinind condițiile de constituționalitate în raport de prevederile constituționale invocate“. ... 15. Curtea de Apel Brașov - Secția penală consideră ca fiind neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, întrucât textele de lege criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale și convenționale menționate de autorul excepției. În acest sens
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
Protocolul nr. 7 la Convenție. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 26 alin. (1), ale art. 60 alin. (6) și ale art. 113 din Legea nr. 51/1995, în redactarea criticată, au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - invocate și în prezenta cauză - și față de critici similare. ... 23. Astfel, prin Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2021, publicată în
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicțională“ conduce, contrar dispozițiilor constituționale și ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, la acreditarea ideii că și alte autorități publice decât cele propriu-zis administrative ar putea emite acte cu caracter administrativ-jurisdicțional. ... 6. Se arată că problema constituționalității caracterului administrativ-jurisdicțional conferit de Legea nr. 18/1991 activității comisiilor județene de aplicare a Legii fondului funciar se pune după intrarea în vigoare a Constituției revizuite, prin raportare la art. 21 alin. (4), potrivit căruia jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
Constituție, referitoare la caracterul de stat de drept al statului român și la principiul legalității. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai format obiectul controlului de constituționalitate. Prin trei decizii anterioare (Decizia nr. 649 din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 8 august 2007, Decizia nr. 908 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
puncteze însă esența problemei de drept constituțional ridicate în cauza de față și, pe de altă parte, reținând criticile dezvoltate formulate de autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va aprofunda analiza textului de lege supus controlului de constituționalitate, din perspectiva elementelor definitorii ale procedurii administrativ-jurisdicționale corelate cu exigențele art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 20. În ceea ce privește caracterizarea comisiei județene de fond funciar ca „autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională“, prin art. 52 alin. (1
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
coexistența celor două dispoziții legale în ansamblul legislației se creează o incoerență legislativă ce periclitează certitudinea juridică, claritatea și rigoarea ce trebuie să guverneze sistemul legislativ al unui stat. ... 27. Curtea constată, din această perspectivă, că există o problemă de constituționalitate prin prisma principiului legalității, desprins din prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, principiu ce trebuie să orienteze întreaga viață socială, pe de o parte, dar și întreaga activitate generatoare de norme juridice, pe de altă parte. Principiul legalității
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991, formulăm prezenta opinie separată, considerând că excepția trebuia să fie respinsă ca neîntemeiată întrucât: • Curtea Constituțională a respins în mod constant critici asemănătoare cu privire la textul legal criticat, respectiv constituționalitatea unor jurisdicții speciale administrative reglementate prin acte normative anterioare revizuirii ori chiar adoptării Constituției, iar în cauză nu a fost justificat un reviriment de jurisprudență; • Curtea Constituțională nu este competentă să verifice conformitatea Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu Legea
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate nu sunt conforme cu cele ale Legii contenciosului administrativ, lege adoptată după intrarea în vigoare a Legii fondului funciar și care nu poate servi drept normă de referință în cadrul controlului de constituționalitate realizat de Curtea Constituțională. Prin urmare, și din această perspectivă excepția trebuia respinsă, și nu admisă. ... 6. Pentru a justifica afirmația conform căreia prevederile legale criticate contravin Constituției, precum și prevederilor art. 6 din Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
hotărâri de Guvern ori din regulamente instituite prin hotărâri de Guvern stabilesc reguli de organizare și funcționare a comisiilor județene care nu ar fi conforme cu exigențe constituționale ori convenționale. Or, Curtea Constituțională a României este competentă să verifice doar constituționalitatea reglementărilor primare, adică doar constituționalitatea legilor sau a ordonanțelor de Guvern, și nu pe cea a reglementărilor secundare sau terțiare cu Constituția. Prin urmare, și din această perspectivă excepția trebuia respinsă, și nu admisă. ... Pentru toate aceste motive considerăm că
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
regulamente instituite prin hotărâri de Guvern stabilesc reguli de organizare și funcționare a comisiilor județene care nu ar fi conforme cu exigențe constituționale ori convenționale. Or, Curtea Constituțională a României este competentă să verifice doar constituționalitatea reglementărilor primare, adică doar constituționalitatea legilor sau a ordonanțelor de Guvern, și nu pe cea a reglementărilor secundare sau terțiare cu Constituția. Prin urmare, și din această perspectivă excepția trebuia respinsă, și nu admisă. ... Pentru toate aceste motive considerăm că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, eliminându-se precizarea referitoare la spațiile publice închise, efectul fiind acela al extinderii obligației purtării măștii de protecție în toate spațiile, închise și deschise. ... 14. Autorul excepției de neconstituționalitate pune în discuție constituționalitatea modificării de către Guvern, pe calea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020, a dispozițiilor legale prin care susține că se restrânge exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. ... 15. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că întreaga
DECIZIA nr. 14 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255588]
-
Constituțională a statuat în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, structura unei excepții de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În situația în care textul de referință invocat este suficient de precis
DECIZIA nr. 14 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255588]
-
și art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 1.164 din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 28 octombrie 2009, Decizia nr. 1.278 din 29 septembrie 2011
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. (...) În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
și o cerere de judecare în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate au mai fost analizate de Curtea Constituțională, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 958 din 30 octombrie 2007. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 care consacră principiul egalității în fața legii. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare, excepția de neconstituționalitate fiind respinsă, ca neîntemeiată. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16, Curtea
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Așadar, Curtea observă că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate din Ordonanța de
DECIZIA nr. 749 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255628]
-
drept, astfel cum este reglementat prin dispozițiile art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este recunoscut doar în materie penală, ceea ce nu este cazul în speța dedusă controlului de constituționalitate. ... 22. Curtea a reținut că procedura cuprinsă în secțiunea 8 - Căi de atac împotriva deciziilor Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (art. 283-285^1 din capitolul IX al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006) din care fac parte și prevederile
DECIZIA nr. 749 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255628]
-
categoria de imobil neîngrijit. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt confuze și de natură a determina interpretări și măsuri arbitrare din partea consiliului local. Pentru corectarea situației se impune controlul de constituționalitate, în sensul de a se stabili modul de aplicare progresiv și anual a procentului de majorare al impozitului, în mod ascendent, până la procentul maxim de 500%. ... 6. De asemenea, prin modul în care s-a efectuat această majorare, cu
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]
-
mod rezonabil că autoarea acesteia a înțeles să invoce și prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 425 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 24 august 2021, paragrafele 14-24, și Decizia nr. 572 din 1 octombrie 2019, publicată în
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]