30,628 matches
-
ritualul religios). Cauza majoră a acestor stări de lucruri rezidă în conceperea lumii ca fiind autonomă și, implicit, idolatrizarea ei, și impunerea unui abis între transcendența Divinității și imanența lumii. c) Progresul extraordinar al științei și tehnologiei este un factor constitutiv al postmodernității, așa cum am arătat deja. Se pune accent pe cunoașterea intelectuală, ca expresie a unei raționalități exacerbate, promovată cu ajutorul unor mijloace ultramoderne: internet, biblioteci virtuale, baze de date computerizate - toate conduc la o informare detaliată și facilă, dar, în
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
norme morale, rituri, dar și modul de a gândi, de a se raporta la sacru și de a trăi sacrul, propriu unui grup, deci înseamnă un sistem de viață al grupului respectiv, sau, cum este cazul la români, un factor constitutiv al etnogenezei. În trecut, religiile influențau toate aspectele vieții umane deținând o complexă competență: se îmbinau ori se întrepătrundeau cu filozofia, legislația, politica, arta, formele de recreație. Însă în epoca noastră modernă secularizată, aceste sectoare ale vieții au dobândit ipostaze
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
și vibrație și, de ce nu, lipsită de valoare. La Virgil Stan există o poveste, în acest caz o furtunoasa idila dintre Cupidon (Ștefan) și Afrodita (Dalia), ce se petrece sub privirile insidioase ale Herei (Gloria). Dragostea are multiple fațete - părți constitutive ale unui tempo cvasi-armonic - „creionate” cu suficientă măiestrie de către autor și presărate în momentele cheie ale eposului sau (uneori, încărcat de lirism). Citind „Zborul spre stele”, ne amintim de protaza formulată de Gabriel Jose Garcia Marquez, si anume: „Nu te
– „ZBORUL SPRE STELE” (ROMAN) DE VIRGIL STAN (MANGALIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364895_a_366224]
-
infinită precizie pe tot arealul său reprezentativ tocmai din dorința obținerii unui set informațional semnificativ legat de acest fapt concret. Dar, cum orice cadru fotografic mut trebuie privit o dată în ansamblul său și a doua oară în intimitatea elementelor lui constitutive (aidoma deconstrucției unei piramide egiptene în miile de blocuri de piatră ce o compun), și această panoramă actuală a umanității gândită de noi aici poate fi încadrabilă în ceea denumim, conform teoriei barthesiene, drept „paradoxul unui mesaj fără cod” anume
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
adevărată mini-hartă a realității (a celei propriu-zise, bineînțeles, nu a celei mistificate volițional), o realitate, unde ceea ce există în jur ni se descoperă în integralitatea sa printr-un întreg spectru semiotic divers încărcat de semnificații specifice ale acelor „imagini minime” constitutive, și care, întocmai ca piesele unui puzzle oarecare, e hotărâtă să recompună din mii de fragmente lumea. Un subspațiu simbolic, dar destul de reprezentativ, al unui cadru tridimensional existent, în care „citirea „simbolică” a semnificantului” se realizează în direcția ei obiectivă
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
adâncește și mai mult reciprociattea dintre Dumnezeu și om prin care Logosul se înomenește și omul se îndumnezeiește. Părintele Dumitru Stăniloae constată și notează că: "Rațiunea ca funcție cognitivă a sufletului uman stă într-o legătură cu țesătura de rațiuni constitutive ale lucrurilor, având misiunea să le definească și să le adune în sine în mod conștient, dar și să dirijeze mișcarea lor și a subiectului uman asupra lor, conform cu natura lor, spre Dumnezeu. Logosul divin creând lumea ca o țesătură
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
implicit și subiectul lor cognitiv, ca un chip al Său ca subiect. Acesta apare în existență după ce lucrurile sunt create; și, odată cu el, trupul, ca o punte între el și ele. Apoi prin dirijarea de către rațiunea cognitivă umană a rațiunii constitutive a naturii proprii și implicit a rațiunilor lucrurilor va actualiza legătura sa cu lucrurile, după asemănarea legăturii Logosului cu rațiunile Sale". De fapt, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae prezintă în teologia lui o adevărată viziune filocalică asupra lumii. Întreaga teologie a
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
poezie. „Florile de mucigai” la care vom insista mai mult, ne relevă un registru liric al impresiilor din închisoare, care i-au inspirat poetului, deținut politic, o serie de poezii de o savoare aparte. Aici cuvintele servesc ca un element constitutiv al climatului corespunzător, alcătuit din drojdia societății. Între „Psalmi” și „Flori de mucigai” vedem „sentimentul de oscilare materială între două lumi cu densități deosebite, cerul și pământul”( G. Călinescu). Aici apare estetica urâtului, teză susținută de poet încă din „Testamentul
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
norme morale, rituri, dar și modul de a gândi, de a se raporta la sacru și de a trăi sacrul, propriu unui grup, deci înseamnă un sistem de viață al grupului respectiv, sau, cum este cazul la români, un factor constitutiv al etnogenezei. În trecut, religiile influențau toate aspectele vieții umane deținând o complexă competență: se îmbinau ori se întrepătrundeau cu filozofia, legislația, politica, arta, formele de recreație. Însă în epoca noastră modernă secularizată, aceste sectoare ale vieții au dobândit ipostaze
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
Drepturile omului: perspectiva Ortodoxiei răsăriteane Pr. Prof. Univ. Dr. Valer Bel, Misiunea Bisericii Ortodoxe față de drepturile omului În altă ordine de idei, Drepturile omului au ajuns rapid punctul de intersecție dintre Biserică și statul democratic în plină reconstrucție juridică. Element constitutiv al culturii politice moderne europene, doctrina drepturilor omului este un produs cultural, politic, juridic, filosofic și nu în ultimul rând teologic. Nu este locul aici să refacem fie și pe scurt etapele drumului care a dus la proclamarea la 10
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
valorizată la cel mai înalt grad, tocmai pentru că în contextul euharistic funcționează în conformitate cu destinația sa inițială, împlinindu-și adevăratul său scop, acela de a se constitui în dar reciproc între Dumnezeu și om, vizând formularea unei comunicări libere, ca act constitutiv al vieții adevărate. Lumea, ca dar al lui Dumnezeu - observă Părintele Dumitru Stăniloae - dovedește că nu este o realitate ultimă și absolută. Darul presupune existența unui dăruitor care este în orice caz mai important decât darurile sale” Pentru Părinții filocalici
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
valorizată la cel mai înalt grad, tocmai pentru că în contextul euharistic funcționează în conformitate cu destinația sa inițială, împlinindu-și adevăratul său scop, acela de a se constitui în dar reciproc între Dumnezeu și om, vizând formularea unei comunicări libere, ca act constitutiv al vieții adevărate. Lumea, ca dar al lui Dumnezeu - observă Părintele Dumitru Stăniloae - dovedește că nu este o realitate ultimă și absolută. Darul presupune existența unui dăruitor care este în orice caz mai important decât darurile sale” [7] Iată de ce
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
un prezbiter a putut renunța în denaturarea ei medieval-occedentală chiar și la concelebrarea laicilor. De aceea, după Zizioulas nu este vorba de ce anume dă hirotonia unui preot, ci în ce relație îl pune ea cu comunitatea. Hirotonia este înțeleasă drept constitutivă pentru comunitate, iar această comunitate, ca și <> a Duhului, este înțeleasă prin natura sa ca esență ralațională. Fără noțiunea de <> slujirea preoțească își pierde atât caracterul de haruimă a duhului, adică de parte a <> Lui, cât și de slujire (daconia
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
parte și caracterul ei de „Taină a adunării”. Celebrantul vorbește în numele adunării (persoana întâi plural), nu numai al său propriu și nu numai pentru sine, ci ca „gură a Bisericii”, respectiv ca „limbă a comunității bisericești”, al cărei „Amin” este constitutiv pentru celebrarea euharistică. Mai cu seamă împărtășirea - în principiu a întregului popor, nu numai a câtorva inși izolați - este din nou parte integrantă constitutivă a dumnezeieștii Liturghii. Canonul 9 apostolic interzice expres participarea la dumnezeiasca Liturghie, fără a lua parte
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
sine, ci ca „gură a Bisericii”, respectiv ca „limbă a comunității bisericești”, al cărei „Amin” este constitutiv pentru celebrarea euharistică. Mai cu seamă împărtășirea - în principiu a întregului popor, nu numai a câtorva inși izolați - este din nou parte integrantă constitutivă a dumnezeieștii Liturghii. Canonul 9 apostolic interzice expres participarea la dumnezeiasca Liturghie, fără a lua parte la Împărtășanie. Toți, inclusiv laicii, concelebrau Liturghia ca preoți.[24] Exact așa cum este cu neputință ca Euharistia să fie săvârșită fără slujitorul hirotonit, tot
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
evoluție echivalează cu o individualizare care începe deja cu separația dintre „Liturghie” și „Euharistie” la Sfântul Chiril, care le explică în cateheze mistagogice diferite.[26] Sfântul Iustin pusese un accent puternic pe „Amin”-ul comunității care prin acest „Amin” participă constitutiv la înălțarea rugăciunii euharistice. Cu toate că participarea întregii comunități la cultul divin era constitutivă, încă din perioada preconstantiniană s-a ajuns la o poziție specială, marcată și spațial, a celebranților în adunarea (sinaxa) cultică. Săpăturile de la Aquileia au permis recunoașterea urmelor
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Euharistie” la Sfântul Chiril, care le explică în cateheze mistagogice diferite.[26] Sfântul Iustin pusese un accent puternic pe „Amin”-ul comunității care prin acest „Amin” participă constitutiv la înălțarea rugăciunii euharistice. Cu toate că participarea întregii comunități la cultul divin era constitutivă, încă din perioada preconstantiniană s-a ajuns la o poziție specială, marcată și spațial, a celebranților în adunarea (sinaxa) cultică. Săpăturile de la Aquileia au permis recunoașterea urmelor unui grilaj între spațiul rezervat clericilor și cel rezervat laicilor. Din predicile Sfântului
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
caracter nelimitat și etern, transcendent: Divinitatea. Afirmarea frumosului făcea parte, astfel, dintr-o atitudine unitară în raport cu Dumnezeu, cu creația și existența, și prin urmare religia, arta și filosofia erau într-o vie comuniune. Frumosul a fost de la începuturi o parte constitutivă a vieții omului. Totul în jurul lui poartă amprenta frumosului: omul însuși, existența sa, cosmosul și ca o consecință logică, și Dumnezeu. Începuturile reflexiei filosofice asupra frumosului au fost făcute de presocratici. Dintre aceștia, Pitagora (580-500 î.d.Hr.) este cel
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
purtătorul chiupurilor create ale rațiunilor divine și purtătorul rațiunilor necreate ale Logosului împreună cu Acesta” [69] . Drept urmare, în om sunt concentrate elementele macrocosmosului și pentru aceasta toți Sfinții Părinți îl numesc miccrocosmos. Frumusețea trupului omenesc se manifestă în armonia părților sale constitutive și se ridică spre sfera spirituală. Sfântul Vasile cel mare vedea și el frumusețea fizică în armonia mădularelor, dar adăuga că prezența harului dumnezeiesc este decisivă: frumusețea „este armonia care înflorește în felul în care sunt alcătuite mădularele și are
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ființe frumoase. Trupul omenesc se înfățișează în acest fel, ca raționalitate plasticizată, care exprimă Divinul. Patriarhul Fotie al Constantinopolulul scria că „Frumusețea plastică este cea care afirmă că exprimă Divinul” [72] Frumusețea trupului omenesc se manifestă în armonia părților sale constitutive și se ridică spre sfera spirituală. Sfântul Vasile cel mare vedea și el frumusețea fizică în armonia mădularelor, dar adăuga că prezența harului dumnezeiesc este decisivă: frumusețea „este armonia care înflorește în felul în care sunt alcătuite mădularele și are
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
solicită o Transilvanie independentă, care având o frontieră comună cu URSS ar putea fi și ea inclusă. Orice, numai Transilvania să nu aparțină României, iar Moscova prin Teohari Georgescu a transmis că Transilvania nu poate fi recâștigată decât ca parte constitutivă a Uniunii Sovietice. Până și Gheorghe Gheorghiu Dej a dezaprobat vehement această hotărâre, numai Regele Mihai se ținea de coada comuniștilor, începuse mai de mult cu... Dolly Chrissoleghos pupila Anei Pauker și a lui Emil Bodnăraș. Și toate acestea au
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
asumă și o mare responsabilitate. Revin însă la cadrul religios, la italianul - Sfântul Toma de Aquino (1225-1274) - călugăr, teolog, filozof, doctor al Bisericii, cel care a afirmat că întotdeauna viața omului trebuie să fie adecvată la ceea ce este specific și constitutiv omului - rațiunea. Binele omului este în conformitate cu faptul de a fi ființă rațională: „Bonum hominis est secundum rationem esse”. Conform teoriei lui, omul este ființă morală prin însăși condiția umană și în același timp este „o ființă familială, citadină, politică”, cele
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
pot deveni o sursă a fericirii, fiindcă în ele izolarea eului poetului este abolită, iar mediul acestuia i se apropie fără ca mijlocirea esențială de cunoaștere a societății în care glisează poetul, dar și latura ei nefericită, să devină un element constitutiv al plăcerii: "Eu sunt un monstru pentru voi/ Urzind un dor de vremuri noi/ Și-n lumea voastră-abia încap.../ Dar am să dau curând la cap". În "Serenada muncitorului"publicată în "Ilustrația națională"în ianuarie 1914, pe pagina 5, sub
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
XXX, 18). a. Fericitul Augustin: „un Origen al Apusului?”Augustin pune temelia unei învățături despre grație care va caracteriza gândirea apuseană până la Toma d'Aquino și Luther . Izvoarele unei asemenea învățături sunt considerate etica stoică, filosofia neoplatonică și maniheismul. Elemente constitutive ale eticii augustiniene sunt învățătura despre predestinarea absolută și învățătura despre păcatul „original”, ambele cu consecințe grave pentru tema libertății umane. Una dintre cele mai serioase carențe ale augustinianismului este dualismul dintre natură și har. Consecința inevitabilă a unui asemenea
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
anilor '60, se ocupă de lumea contemporană, ca și cel din anul 1980, Umbrele nopții, înfăți �șând, moralizator, drama unui sculptor român exilat în Occident. Toate celelalte romane, de la Culorile sângelui (1973) până la Sacrificiul (1988), au fost concepute ca părți constitutive ale unei „fenomenologii narative a spiritului românesc"; ele ilustrează o „literatură cu program", teoretizată în diverse studii și articole, pe o linie oarecum protocronistă, „idee" perimată astăzi, dar de mare actualitate în anii '70-'80. Scriitorul urmează și o altă
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]