1,533 matches
-
Unul, de pildă, e Mihail Cruceanu: „L-am cunoscut și pe Bacovia. Era un om foarte retras”. Despre felul cum arăta, însă, nu spune nici un cuvînt. N-avea nimic remarcabil? Ba da! Care-i atunci cauza acestei opacițăți? Lipsa sentimentului contemporaneității. „Despre poet, totul vag. Aproape nici nu se știa dacă mai e sau nu pe lume”. (Pan M. Vizirescu) Singurii oameni care ne interesează cu adevărat, și a căror prezență o înregistrăm, sînt cei de-o seamă cu noi. Cît
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cele empirice relative la populism, cele opt contribuții reunite de Cas Mudde, specialist reputat în domeniul analizei acestui fenomen, între copertele cărții de față vin să dovedească, o dată în plus, că însăși teoria politică referitoare la democrație este obligată, în contemporaneitate, să-și redimensioneze capacitatea interpretativ-explicativă. Iar prezentul volum reușește acest lucru cu asupra de măsură, abordând relația dintre populism și democrație din perspectivă transregională și proiectând-o într-un context teoretic integrat, ceea ce permite o "vizualizare" a fenomenului nu doar
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care sunteți adevărații noștri judecători. Astfel, lucrarea a fost structurată În 5 capitole, urmate de scurte concluzii, bibliografie selectivă, anexe, care, Într-o succesiune logică, pornind de la introducere În problematică, dezvoltă subiectul pe mai multe planuri pornind de la istorie În contemporaneitate. Lucrarea de față, prin conținutul si formulările sale, are atât un aspect teoretic, cât și unul metodologico-aplicativ. Au fost astfel luate În analiză unele concepte și teorii adecvate subiectului analizat și s-a căutat, pe cât ne-a fost posibil, să
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
anume: a identității moderne, franceze, urbane, pariziene, feminine, teatrale. Printre aceste multiple dimensionări ale personajului analizat în lucrare am voit să punem unele accente pe modalitățile prin care Pariziana se particularizează și intră în Panteonul personajelor deschizătoare de drumuri ale contemporaneității. Condiția femeii din această perioadă, ca și a Franței în întregime, a oscilat între tradițional și modern. Analiza efectuată arată cum Pariziana, depunând eforturi permanente de a se integra în viața socială, încearcă să iasă din conul de umbra. Importantă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata în actualitatea imediată a contemporaneității că iarăși sunt în vogă calitățile feminine franceze: - feminitatea, seducția și ambiguitatea; - independență, curajul și energia; - creativitatea, improvizația și originalitatea; - primatul esteticului asupra eticului etc. Constatăm prin această un impact al lucrării prin faptul, că investigația ne întoarce cu fața
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
p.203-220 BERTRAND, Denis, Le langage spațial dans la Bête humaine, în Mimesis et semiosis. Littérature et représentation, Nathan, Paris, 1992 BERTRAND-JENNINGS, Chantal, Eros et femme chez Zola. De la chûte au paradis retrouvé, Klincksieck, Paris, 1977 BILEȚCHI, Nocolae, Românul și contemporaneitatea, Știința, Chișinău, 1984 BLAGA, Lucian, Despre mituri, în Trilogia culturii Geneză metaforei și sensul culturii, Editura pentru literatură universală, București, 1969, p.290-308 BLANCHOT, Maurice, L'entretien infini, Gallimard, Paris, 2001 BOCK, Gisela, Femeia în istoria Europei, Polirom, Iași, 2002
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
al lucrării nu am găsit o periodizare în sens profesionist cu privire la dezvoltarea asistenței sociale în țara noastră. În cea mai mare parte, am găsit prezentări plecând de la modul în care a evoluat asistența socială din perioada voievozilor până azi, în contemporaneitate. "Probabil că periodizarea asistenței sociale ar trebui să înceapă cu o etapă a implicării comunităților religioase (biserici, mănăstiri)3, așa cum a și început asistența socială în formele sale inițiale, dar cum aceste opere caritabile au continuat și după apariția statelor-națiune
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la comentariul politic, felia de real surprinsă în această carte, cu mijloace mai mult mai sau mai puțin literare, cu accente stilistice mai fruste câteodată, dar autentice, netrucate, nu va da seamă de vreo "tragedie americană", ci doar de apăsătoarea contemporaneitate civică și, uneori, culturală românească privită de la Iași între anii 2009 și 2014. Notațiile "scepticului de serviciu" din acest Jurnal ad-hoc nu au cum să epuizeze caleideoscopul iritant al faptului divers sau vârtejul amețitor al succesiunii faptelor istorice din realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dea faliment. Ca să aibă ce vinde afară, doamna Udrea ar trebui să rezolve toate aceste probleme, ar trebui întâi să devină prim- ministru. Poate la Paștele viitor (nu neapărat la cel al cailor, firește!). 7 mai 2009 Destinul cărții în contemporaneitate pare fragil și strâmb. Asediați de imagine, de iureșul amețitor și calp al televiziunii, de magia înșelătoare a calculatorului sau de apăsarea și frugalitatea unei vieți sub tensiune, răgazul necesar citirii unei cărți pare, astăzi mai mult decât oricând, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sunt lăsați să-și iubească țara", nu au ce căuta aici, fiind, în sensul cel mai propriu, nelalocul lor. Cu totul altceva ar trebui să ne amintim din lecția eminesciană și să deslușim, zi de zi, în coordonatele inconfortabile ale contemporaneității. Iată, în opinia mea, câteva astfel de repere: Patriotismul responsabil. Cu excepția celui imperial (rus, american, francez, englez, chinez), dominator, și a celui evreiesc, difuz religios și universal, toate celelalte forme de naționalism sunt considerate astăzi depășite și, pe cale de consecință
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
realizate în grădina proprie pentru a supraviețui. De altfel, un aristocrat pur sânge, precum Alexandru Paleologu, avea cuvinte frumoase despre mahalagii interbelici, mici meseriași, oameni spălați și cu bun-simț, protestând împotriva sensului nedrept și stigmatizant căpătat de acest termen în contemporaneitate. Pe scurt, orice elementar excurs în rădăcinile culturale ale termenului de țăran (în toate articulațiile sale) ne va arăta că e vorba de oameni rudimentari, needucați, primitivi și necivilizați. Realitatea însă este că astfel erau țăranii fără pământ, legați de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trăiește cultura". Există o generație matură care a moștenit reflexul de a tezauriza produsele și artefactele culturale pe care generațiile mai tinere par a le ignora cu totul și poate e timpul să regândim modul cum înțelegem și valorizăm în contemporaneitate cultura - e teza principală a acestui periplu de conferințe-dezbatere în urma cărora autorul Dilemei Vechi va livra publicului larg un volum de sinteză ce va cuprinde ideile sale, împreună cu o reflecție asupra reacțiilor stârnite de astfel de dialoguri itinerante. Mă regăsesc
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
etnicitatea românească (cu pandantul său metafizic în tema "purității" ca sursă unică de legitimitate) va fi, după edificarea unirii, și principala sursă de confuzii, derapaje și încetiniri ale dezvoltării instituțiilor și programelor politice din perioada interbelică, cu repercusiuni neașteptate până în contemporaneitate. Deși construcția și edificarea unui "patriotism constituțional" ar fi trebuit să reprezinte o urgență pentru clasa politică diriguitoare a României Mari (având în vedere faptul că procentul minorităților etnice din populația regatului crescuse după 1918, în conformitate cu datele recensământului din 1930
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
românești și am evidențiat câteva figuri reprezentative care au inițiat, organizat, notat și recenzat evenimente care au dus la o mai bună cunoaștere între cele două popoare. Aici se desprind personalitățile unor diplomați din perioada interbelică (Raoul Bossy) sau din contemporaneitate (Neagu Udroiu, Alexandru Popescu), precum și contribuțiile extrem de importante ale unor istorici, Siviu Miloiu fiind cel mai de seamă. Al treilea capitol, partea cea mai consistentă a lucrării, vizează receptarea culturii finlandeze în România, scopul central al cercetării, de altfel. Structurat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și Finlanda în itinerar. Remarcăm aici numele lui George Radu, cu nu mai puțin de trei opere monografice și jurnale de călătorie, Horia Stancu, Ioan Meițoiu, Al. Căprariu și Dorin Iancu. În continuare, ne-am îndreptat atenția spre scrierile din contemporaneitate - Finlanda reflectată în publicistica românească din ultima decadă, în principal. Am remarcat o scădere drastică a numărului de jurnale de călătorie în această perioadă, de aceea focusul lucrării s-a aplecat exclusiv asupra mențiunilor în publicații periodice. Totuși, am remarcat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 10, dec. 1996, p. 34. Delicostea, Laura; Hilma Ruokalainen, România în inima mea. 80 de ani de relații diplomatice între Finlanda și România, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, p. 68. Fredriksson, Eeva; Pirjo Thorel; Milja Koponen, Istorie și contemporaneitate românească, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 9. Harjula, Helvi, Secția românească a bibliotecii din Tojala, în "Columna", nr. 2, mai 1983, p. 34. Hovi, Kalervo, Poland, Finland and Romania. Cooperation and Parallelisms up to 1920's, în "Valachian
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a acestui discurs multiplu structurat presupune o asimilare creativă a teoretizării problematicilor culturale în care se reflectă situarea la intersecția variatelor paradigme critice ale postmodernității. Astfel, în opinia Barbarei Adam, abordarea teoretică a acestei fragmentări culturale cu care se confruntă contemporaneitatea, sub forma postmodernității, ar presupune desfășurarea unei multitudini de modele critice interdisciplinare propuse în cadrul unor teorii complexe ale culturii. În condițiile exercitării puterii culturale în textura vieții de zi cu zi, aceste teorii culturale ar putea fi percepute ca produse
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
se exercită descriptiv și analitic prin întrebuințarea unui complex de teorii critice culturale, printre care poststructuralismul, psihanaliza, (neo)marxismul, critica ideologiei și post-colonialismul propun un nou mod de a percepe producția și experiența culturală într-o pluralitate de viziuni asupra contemporaneității. 1.2. Teorii critice culturale Conflictele culturale dintre asumarea tradițională a culturii și încercarea de a găsi noi modalități de înțelegere și aplicare a proiecțiilor și nevoilor culturale devin obiectul de interes al studiilor culturale și, în particular, al studiilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
înțelegerea practicilor comunității umane. În pofida perspectivei clasice, care privilegia o viziune mecanică a universului ca o totalitate a elementelor interconectate, acceptând că în formele externe rezidă o ordine internă înțeleasă doar din punctul de vedere al unui observator independent, în contemporaneitate se pune mai curând problema asocierii viziunii cu interpretarea decât cu percepția. În acest context, Charles Jenks insistă pe ideea că teoria socială și culturală, asemenea tuturor formelor de înțelegere ori a "modurilor de a vedea", ar genera o viziune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
dovada "Uite-l pe Mișka al dumitale" Bukovski declară că a fost "momentul lui de glorie". Nu a durat mult gloria asta. Deși respectat, chemat la congrese, conferințe, dezbateri, solicitat să-și spună părerea în cele mai încâlcite probleme ale contemporaneității, Vladimir Bukovski cu stânjenitoarea lui competență în materie de complicități Est-Vest, nu a fost niciodată și nu e nici acum un răsfățat al cercurilor oficiale sau al cancelariilor care ne pregătesc viitorul, cum altfel decât luminos. Și e adevărat că
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în grădinițe: educația religioasă, educația sanitară, educația rutieră și educația ecologică. Ele au forme diverse și sunt purtătoare de conținuturi noi. Conținuturile specifice Noilor educații sunt valorificate la clasă în termenii unor obiective pedagogice care vizează domenii de interes în contemporaneitate. Educația religioasa are drept obiectiv cultivarea și dezvoltarea credinței și iubirii față de Dumnezeu. Ea începe în familie și se continuă în grădiniță si apoi la școală. În activitățile desfășurate la clasă se pornește de la concret și anume de la faptele copiilor
Coronița prieteniei by Ed. Sofronia Voica - Grădiniţa P.N. 6 Paşcani, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93008]
-
formalizată a unei cursivități cu aspect de unicitate. Totul depinde de natura situației și de înclinația personalității care se angajează în act pentru statuare în travaliu formator sau pentru suplinire inteligentă a efortului. În sfârșit, recursul necesar la moralitate al contemporaneității cheamă reflexivitatea și determinările ei în forme noi care să relege individul chiar pe latura sa subiectivă de transcendență (Theodor Adorno afirma că "nici o lumină nu cade asupra oamenilor sau asupra lucrurilor în care transcendența să nu apară [widerschiene]"100
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Harald Höffding s-a impus ca un psiholog remarcabil și prin modalitatea în care a abordat capitolul vieții sentimentelor. Trebuie subliniat că ar fi eronat să-l considerăm doar ca pe un savant "al trecutului": demersul său este confirmat, în contemporaneitate, de psihologul american Gordon W.Allport, care, în prefața lucrării fundamentale Structura și dezvoltarea personalității, referindu-se la "construcțiile matematice și statistice", declara: "Nu obiectez împotriva utilizării unor asemenea modele pentru cercetarea explorativă. Prejudiciul apare numai cînd partizanii acestora pretind
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un interes multiplu. Un gând iconoclast mă îndeamnă să le amintesc celor responsabili cu destinele culturii românești acasă și prin lume că nu numai Mihai Viteazu a trecut pe la Praga și că plăcile memoriale pe o clădire nu înlocuiesc, în contemporaneitate, scena și respectul pe care le merită unii din artiștii trăind în diasporă. Iar dacă în ultimul mai bine de un deceniu a existat la Praga o manifestare muzicală, demnă de acest nume, sub egida diplomației române, ea a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
am dat piept cu minerii, transmițând în fiecare zi ce vedeam și auzeam), constatam cum mecanismele de manipulare profitau de deruta cetățenilor; șirul de întâmplări istorice sinistre, destructive sau doar jenante se îmbogățea pe zi ce trece cu exemple din contemporaneitatea românească. Era nevoie de un alt gen de explicații și eforturi de a pricepe fenomenul. Dictatura fusese într-un fel uniformă și, dincolo de liste de observații sistematice, nu puteai decât să te îngrozești în fața răului sau să te minunezi în fața
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]