4,062 matches
-
autentice convertiri a creștinului, care în acel moment al mărturisirii va avea și avantajul de a primi ajutor spiritual concret din partea confesorului. În acest mod, Biserica demonstrează că are grijă ca penitentul să se bucure cu adevărat de roadele unei convertiri autentice și dorește să facă tot posibilul pentru ca să îl elibereze pe acesta de consecințele păcatelor sale. Atunci, apare o altă întrebare: care este, de fapt, ca urmare a celor afirmate, valoarea salvifică a dezlegării generale? Răspunsul este constant și se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celor trei Forme de celebrare a sacramentului reconcilierii, pe care Ritualul Penitenței le propune, se observă că există o procesualitate dialogică evidentă în structura ritului acestui sacrament. Unii autori au numit acest aspect „itinerariu”, făcând referință atât la procesul de convertire pe care un creștin îl poate trăi în mai multe etape, cât și la gradualitatea pe care o poate experimenta în cadrul procesului de creștere în credință și în comuniunea sa cu Dumnezeu, proces pe care structura Ritualului îl respectă. În
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și de teamă, sau iluzia unei judecăți dure și să perceapă o iubire adevărată, de care inima sa are cu adevărat nevoie pentru a se putea schimba, pentru că penitența este „schimbarea unei vieți în armonie cu schimbarea inimii (...), este o convertire care trece de la inimă la fapte și apoi către întreaga viață creștină”. Pe de altă parte, este necesar ca preotul-confesor să fie atent să nu cultive față de penitent o atitudine „paternalistă”. Aceasta ar fi un abuz și o piedică, atât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vine cu o veste bună din partea lui Dumnezeu: „Fiule, îți sunt iertate păcatele!” (Mc 2,5). Transmiterea unui anunț din partea lui Dumnezeu către poporul său era, încă din cele mai vechi timpuri, printre altele, și rolul profeților. Invitând umanitatea la convertire, profetul enunța o judecată a lui Dumnezeu, dar prezenta și posibilitatea începerii unei vieți noi, atunci când poporul se deschidea la darul iertării și al mântuirii pe care îl oferea Dumnezeu. Sacramentul reconcilierii este, prin natura sa, un sacrament al luminii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
profet” în viața penitentului, aducând speranță și vestea mântuirii. Acest anunț nu se referă la „kerygma” apostolilor, care se adresa celor necredincioși, ci la acel „kairos”, adică la momentul esențial și privilegiat în care se află acum penitentul, moment propice convertirii și reîntoarcerii la Dumnezeu. În predicarea acestui anunț există și un risc: căderea în moralism. Aceasta se întâmplă atunci când confesorul exagerează în a cere penitentului respectarea strictă a regulilor, așezându-se în defavoarea adevăratei realizări și a mântuirii aceluiași penitent. Dialogul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu. El este de față și observă reînnoirea spirituală pe care penitenții o trăiesc, „învierea” la o viață nouă și puterea harului lui Dumnezeu, care transformă viețile acestora. Confesorul devine, astfel, martor al vindecării acestora, martor al harului. Schimbările și convertirile, care au loc în fața sa, îl fac să se umple de admirație și de încredere, dar totodată îl fac să fie conștient că este „mic și totodată întărit și fericit în drumul său către Dumnezeu”. El este doar un instrument
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
simplu și înțelept poate fi o iluminare pentru viață, sau un imbold (...) de a lua în serios procesul de contemplare și de desăvârșire”. În acest demers, atenția confesorului trebuie să fie fixată asupra procesului pe care îl urmează penitentul: prin convertirea sa, prin mărturisirea păcatelor și prin primirea iertării, penitentul „se naște” la o nouă viață, fiind „creat” din nou. Așa cum însăși creația a fost înfăptuită „per Verbum”, la fel și „recrearea” penitentului are loc în mod supranatural „per verba Verbi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
multă înțelepciune. Aceasta face ca întreg procesul dialogic să pară mai „avansat”. De exemplu, cercetarea cugetului poate fi inspirată de Predica de pe Munte (cf. Mt 5,1-48), urmărind un „criteriu al fericirilor”, pentru că numai Fericirile sunt un indicator adecvat al convertirii continue, în care se înscrie cel care practică spovada frecventă. Sau, aceeași cercetare poate fi împlinită prin exercițiul penitentului de a-și compara propria viață cu cea a lui Cristos, singurul model de sfințenie, pe care orice ființă umană este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în biserică. Din punct de vedere simbolic, confesionalul poate fi amplasat în diferite zone ale bisericii, existând motivații specifice, astfel: a) În zona intrării în biserică - pentru că astfel se dorește să se facă în mod simbolic referință la drumul de convertire pe care penitentul îl parcurge, întorcându-se spre „casa Tatălui”. Acest loc, de la intrarea în biserică, sugerează și faptul că penitentul este ajutat, prin reconciliere, în drumul său spre Biserică și în Biserică. Fiind iertat, el poate, atât simbolic, cât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vor fi de ajutor atât anumite cunoștințe din sfera științelor umane, cât și însușirea anumitor atitudini, precum prudența, răbdarea și discreția, pentru că mereu dimensiunea psihologică a persoanei rămâne un element destul de sensibil. Sacramentul trebuie să fie în slujba drumului de convertire și de sfințire a penitentului și celebrat cu intenția de a-l ajuta să parcurgă acest drum, confesorul fiind atent la „legea gradualității” ce caracterizează viața oricărui creștin. În orice situație dificilă din punct de vedere moral, confesorul va fi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului, care să îl ajute pe confesor să aibă o idee clară cu privire la starea interioară a acestuia și la păcatele comise. La rândul său, confesorul îi oferă penitentului anumite informații, prin care urmărește să îl ajute să continue drumul de convertire și să se sfințească; b) Într-o a doua etapă, se poate identifica prezența sau lipsa sentimentului real de vinovăție, care se recunoaște din durerea penitentului, dar mai ales din deschiderea sa către Dumnezeu, fără a minimaliza propria vină și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
receptiv atât la momentele esențiale ale celebrării, cât și la raportul dialogic cu preotul-confesor. Se va lăsa transformat de acesta, va recunoaște adevăratele valori, pe care este chemat să le internalizeze, și se va angaja decis în propriul drum de convertire interioară. El poate afirma cu sinceritate că în celebrarea reconcilierii, trăiește în mod autentic experiența de Dumnezeu. Această experiență este o întâlnire în adevăratul sens al cuvântului, având o anumită specificitate și un mod solemn de comunicare. Este înțeleasă ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu este centrat pe „eul” său. Penitentul pare că este capabil de promisiuni mari, însă doar atunci când „îl simte pe Dumnezeu aproape”. De aceea, nu suportă tăcerea sau „așteptarea lui Dumnezeu”. Practic, acest tip de penitent nu poate trăi nici o convertire sinceră și nici nu reușește să ajungă la un raport adevărat cu divinitatea, fapt pentru care și relația sa cu Dumnezeu, în cadrul celebrării sacramentale, riscă să fie caracterizată de instabilitate afectivă, de iluzii și de stări contradictorii; b) nivelul cerebral
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înaintea lui Dumnezeu - penitența. Aceasta din urmă vine ca răspuns la chemarea „convertiți-vă și credeți în Evanghelie” (Mc 1,15). De aceea, acest sacrament este numit și sacramentul reconcilierii și al penitenței. Este privit ca un proces concret de convertire, care, deși e susținut de harul lui Dumnezeu, cere și efortul omului, atât în plan intern, personal, cât și în plan extern, al relațiilor sale cu ceilalți. Înseamnă că reconcilierea sacramentală presupune parcurgerea unui itinerariu spiritual, care se realizează etapizat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și de a se îndepărta de ele și totodată îl va încuraja în trăirea unei vieți sfinte, chiar dacă însăși această viață sfântă presupune tot un exercițiu de asceză. Prin acest ajutor, penitentul este susținut să trăiască în mod autentic procesul convertirii. Efectele acestui proces sunt benefice creșterii spirituale pe care penitentul însuși și-o dorește. Trăirile ascetice care însoțesc acest proces de convertire se succed în mai multe etape, pe care unii autori le-au prezentat sub forma unor „mișcări” interioare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
presupune tot un exercițiu de asceză. Prin acest ajutor, penitentul este susținut să trăiască în mod autentic procesul convertirii. Efectele acestui proces sunt benefice creșterii spirituale pe care penitentul însuși și-o dorește. Trăirile ascetice care însoțesc acest proces de convertire se succed în mai multe etape, pe care unii autori le-au prezentat sub forma unor „mișcări” interioare, pe care penitentul le trăiește. Confesorul va fi atent la ele și le va încuraja privindu-le în lumina iertării și a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceste cunoștințe cel puțin în vederea unei evaluări finale. Prin programul educațional la care participă, prin ora de religie, el poate afla mai multe despre Dumnezeu, despre Biserică, viața de sacramente, cât și despre păcat, iertare, bine, rău, viața adevărată, rolul convertirii, al pocăinței, respectarea Decalogului, etc. Dacă însă aceste lucruri nu sunt transmise în mod corespunzător, ele riscă să se așeze în incoerență cu ceea ce același copil învață în familie sau în ambientul parohial. Iată de ce Biserica se vede motivată să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spirituală. Acest lucru este benefic în măsura în care factorii care influențează viața copilului se demonstrează a fi în favoarea formării credinței autentice, a moralei, a raportului corect cu Dumnezeu și a practicării vieții sacramentale. Într-un fel, și copiilor li se cere o convertire. Însă, pentru că aceasta se împlinește în timp, ei au nevoie de ajutorul, direct sau indirect, de a crește „în înțelepciune, în vârstă și în har” (Lc 2,52) și în încredere în bunătatea lui Dumnezeu. Ei trebuie ajutați să devină
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceste teme, pot fi propuse și altele, ca de exemplu: - descoperirea aspirațiilor adolescentului; - pacea psihologică și pacea spirituală; - clarificarea ideii de păcat și a sentimentului de vinovăție; - viața sexuală și vinovăția; - posibilitatea unui dialog sincer și continuu, cotidian cu Dumnezeu; - convertirea, ca o temă și o angajare continuă de viață; - dimensiunea socială a păcatului și a sfințeniei, etc. Un rol important în această perioadă îl are și autoritatea morală a unui model religios. Acest model poate veni fie din partea preotului, fie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trăiască experiența iubirii și a milostivirii lui Dumnezeu. Celebrarea euharistică îl poate însufleți să se apropie de sacramentul reconcilierii. Un rol important îl are preotul, celebrant al Jertfei sfinte și predicator al cuvântului lui Dumnezeu. El îi prezintă tânărului posibilitatea convertirii „nu numai ca un act interior de moment, ci ca o dispoziție stabilă”, pe care trebuie să o caute să o trăiască. Inspirată de cuvântul lui Dumnezeu, omilia preotului îl inspiră pe tânăr să își revizuiască viața. Ea îl ajută
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
desfășoare într-un cadru în care „nu este nevoie să se insiste. Să nu se repete. Să nu plictisească. Privirea plină de afecțiune este lucrul cel mai necesar, singurul, poate, care va rămâne”. Îi este recomandată, prin urmare, răbdare în fața convertirii progresive pe care o încearcă tânărul, respectând și aici principiul gradualității, invocat mai înainte. Alături de celebrarea euharistică și sacramentul reconcilierii, viața liturgică a tânărului poate fi îmbogățită și cu diferite momente de rugăciune sau de celebrări penitențiale, în cadrul cărora se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
studii și experiențe pastorale, se pot propune tinerilor diferite itinerarii catehetice, care să cuprindă următoarele aspecte concrete: a) modalitatea folosirii curente a cuvântului „reconciliere” și mesajul biblic al reconcilierii; b) prezentarea reconcilierii ca un itinerariu de trecere de la Botez la convertire; c) descoperirea locului adevărat de reconciliere: Biserica; d) aplicarea în plan cultural, social și istoric a noii vieți de reconciliere și a roadelor acesteia; e) ajutorul pe care celebrarea comunitară a penitenței îl are în conștientizarea reconcilierii, a comuniunii, a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
e) formarea unei priviri obiective asupra situației penitentului, înțelegând mai bine dinamismul vieții sale psihice și sociale alături de cele spirituale; f) reconsiderarea importanței normelor morale, a legii ecleziastice și respectarea mai responsabilă a acestora ; g) reafirmarea distincției clare dintre sacrament, convertire, colocviu spiritual și direcțiune spirituală, pentru a recupera ideea autentică de reconciliere sacramentală între om și Dumnezeu. Formarea continuă a confesorului este o preocupare a Bisericii și o necesitate a acestuia, atât pentru nevoia de „a ține pasul” cu lumea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
credincioșilor și pastorala Bisericii. Ele pot fi formulate astfel: a) Spovada frecventă este importantă și actuală. Ea ajută penitentul să fie mai des în contact cu Dumnezeu în această manieră, să progreseze în viața spirituală și să nu uite importanța convertirii sale. Există, însă autori care susțin că atunci când spovada începe să se practice cu o oarecare regularitate, începe să se piardă, puțin câte puțin din misterul sacramental. Acest lucru nu poate fi un motiv suficient pentru ca să fie negată valoarea acestei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de ambient, de un aspect comunitar, etc. Pot exista proiecte pastorale, cu programe utile, cu teme concrete, structurate în itinerarii penitențiale, prin care penitentul să fie ajutat în dialogul său cu Dumnezeu. De exemplu, un mod concret de itinerariu de convertire, care să includă și celebrarea sacramentului în această Formă B, poate cuprinde următoarele trei momente:1) un moment al celebrării penitențiale, fără dezlegare sacramentală; 2) un moment ulterior de reflecție, sau o zi de reculegere; 3) un ultim moment în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]