4,398 matches
-
Această perioadă este caracterizată printr-o serie de etape sau praguri deosebite: zilele 4-6 remiterea edemelor (fig. 15.7); dacă bolnavul a fost corect îngrijit, ameliorarea dezechilibrului hidroelectrolitic, determină retragerea edemelor din interstiții și determină criză poliurică (atenție la susținerea cordului și a funcției renale); ziua a noua este ziua în care se poate face un diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale. Pentru leziunile de gradul IV începe o perioadă de tratament intensiv și „agresiv” care va permite ca în perioada
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
cu Ht < 40 administrarea sângelui va începe din a III-a zi. Persistentă anemiei determina scăderea fluxului periferic ceea ce lipsește plăgile arse de oxigenu 1 necesar vindecării. Creșterea activității cardiace pentru satisfacerea nevoilor de oxigen va solicita și mai mult cordul. Creșterea activității cardiace este atribuită mărimii leziunii și ea va reveni la normal după acoperirea plăgilor. Poate fi exacerbata de anemie, nutriție inadecvată și infecție. La reanimarea hidroelectrolitică se adaugă medicația antienzimatică, cea de prevenire a hemoragiilor digestive (ranetidină, cimetidină
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
atât prin ischemie, ca urmare a reducerii fluxului periferic, cât și prin staza venoasă. Ca urmare a modificărilor presiunilor, artera și vena de deasupra comunicării se dilată; scurtcircuitarea determină creșterea întoarcerii venoase cu creșterea presiunii telediastolice. Când fistula este importantă, cordul drept este aproape inundat, ceea ce duce la hipertrofie urmată de dilatare cu instalarea insuficienței cardiace. Simptomatologia: Fistula arterio-venoasă post-traumatică poate deveni manifestă imediat după accident, în condițiile unor plăgi laterale simultane, vecine sau tardiv după un interval de timp variabil
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
asemenea utile în formularea diagnosticului. Tratamentul este numai chirurgical. Intervenția va fi efectuată, de regulă, la 3-4 luni de la accident, dacă există leziuni locale asociate. De regulă, se preferă intervenția imediată numai atunci când fistula este cu debit mare și aproape de cord. Metodele chirurgicale constau în ligaturi simple, care nu au dat rezultate satisfăcătoare din cauza recidivelor; extirparea anevrismului și refacerea continuității vasculare prin sutură cap la cap sau folosirea de proteză sau grefă, constituie metoda cea mai eficace. 12.5. TRAUMATISMELE NERVOASE
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și a glucozei sangvine cresc, aceste substanțe exercită un rol tot mai mare asupra osmolarității plasmatice. Osmolaritatea plasmatică este egală cu : Na seric x 2 + ureea sangvină (mg%)/ 2,8 + glucoza sangvină (mg%)/ 18 Presiunea hidrostatică este presiunea generată de cord și care tinde să deplaseze apa din sectorul intravascular către sectorul interstițial; la nivelul membranei capilare ea este de 20 mm Hg și este contrabalansată de presiunea hidrostatică din sectorul interstițial care tinde să crească pe măsură ce apa se acumulează în
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
și o scădere cu peste 20% a tensiunii arteriali sistolice la trecerea din Clino în ortostatism indică o reducere a volumului circulant cu 20%. d. presiunea venoasă centrală este o unitate de măsură a volumului circulant efectiv, corelat cu abilitatea cordului de a manevra acest volum (normal 8-12 cm apă); ea depinde de volumul circulant efectiv, presiunea intratoracică care influențează returul venos la cord, contractilitatea miocardică și nu reprezintă deci un indicator fidel al volumului intravascular. Mai importante sunt urmărirea sa
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
20%. d. presiunea venoasă centrală este o unitate de măsură a volumului circulant efectiv, corelat cu abilitatea cordului de a manevra acest volum (normal 8-12 cm apă); ea depinde de volumul circulant efectiv, presiunea intratoracică care influențează returul venos la cord, contractilitatea miocardică și nu reprezintă deci un indicator fidel al volumului intravascular. Mai importante sunt urmărirea sa în dinamică, mai ales sub proba terapeutică a repleției volemice, precum și modificările sale în ortostatism (când nu se modifică, volumul circulant este adecvat
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
creșterea PaCO2 decât atunci când este vorba de o creștere a H+ [10]. Acidoza are efecte multiple, evidențiabile la nivelul a numeroase organe și sisteme: tonus vascular: vasodilatație, cu excepția patului vascular pulmonar; inițial acest efect este mascat de eliberarea de cateholamine; cord: depresie miocardică; până la pH 7,20 acest efect este de asemenea mascat de eliberarea de cateholamine; atât acidoza, cât și catecholaminele induc tahicardie și favorizează apariția disritmiilor; plămân: bronhodilatație; vasoconstricție minimală dar care este exagerată în cazul când acidoza coexistă
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
g. Aparatul cardio-vascular: anamneza este foarte importantă, datele privind toleranța la efort și răspunsul la tratament fiind esențiale pentru încadrarea într-o anumită „clasă” de risc. Se va nota dispneea de efort, dispneea nocturnă, ortopneea, toate sugerând o insuficiență a cordului stâng. Inspecția va decela culoarea tegumentelor și mucoaselor (cianoza, paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
ortopneea, toate sugerând o insuficiență a cordului stâng. Inspecția va decela culoarea tegumentelor și mucoaselor (cianoza, paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala posterioară poate fi redus ca amplitudine sau absent în arteriopatii periferice, boala Burger. Percuția
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala posterioară poate fi redus ca amplitudine sau absent în arteriopatii periferice, boala Burger. Percuția va preciza matitatea cardiacă, iar ascultația cordului se va face sistematic, pe focarele aortei, pulmonarei, punctul Erbb, mitrală, tricuspidă; se vor decela tulburările de ritm, tahicardia, diferențele între pulsul periferic și cel central (fibrilație atrială), suflurile sistolice sau diastolice. Ascultația carotidelor, femuralelor și aortei abdominale permite evidențierea
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
cefalice: tegumente, implantarea fanerelor, ganglionii (occipitali, retroauriculari, submandibulari, latero cervicali, mentonieri, etc.), examenul mucoasei conjunctivale, reflexul fotomotor, puncte sinusale (frontale și maxilare), cavitatea bucală (mucoase, dentiție, proteze, amigdale), glanda tiroidă (mărime, formă, consistență, mobilitate, sensibilitate); examenul toracelui: aparat respirator, ascultația cordului, explorarea glandei mamare, căutarea adenopatiei axilare, supraclaviculare, percuția coloanei vertebrale; examenul lombelor: aparatul urogenital (percuție, puncte ureterale dureroase), examinarea coloanei vertebrale lombare etc. b. în clinostatism se efectuează: examenul toracelui: aparat cardio-vascular (palpare, percuție, ascultație cord și vase periferice); examenul
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
toracelui: aparat respirator, ascultația cordului, explorarea glandei mamare, căutarea adenopatiei axilare, supraclaviculare, percuția coloanei vertebrale; examenul lombelor: aparatul urogenital (percuție, puncte ureterale dureroase), examinarea coloanei vertebrale lombare etc. b. în clinostatism se efectuează: examenul toracelui: aparat cardio-vascular (palpare, percuție, ascultație cord și vase periferice); examenul abdomenului: aparat digestiv, examinarea punctelor slabe abdominale, palparea adenopatiilor inghinale etc.; explorarea regiunii lombare: palparea lojelor renale, puncte ureterale; examenul membrelor: mobilitate pasivă, activă, reflexe osteo-tendenoase, pulsul arterial (bilateral); tușeul rectal; examenul vaginal. c. în ortostatism
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
terenului deficitar al acestor bolnavi, pierderilor acute de sânge cu șoc hipovolemic secundar, aducerii în circulație a unui țesut hematopoetic considerat ca o allogrefă care determină o imunodepresie. În concluzie, profilaxia cu antibiotice se indică în: operațiile cardiovasculare (pe vase, cord deschis); în ortopedie (protezare în fracturi sau alte protezări); obstetrică-ginecologie (histerectomie vaginală, cezariană); operațiile pe căile biliare (colecistite acute, icter obstructiv, calculi coledocieni fără icter, pacienți peste 70 de ani); operațiile gastrointestinale (ulcer sau cancer gastric, intervenții pe colon la
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Previous, Record# (prima înregistrare, ultima înregistrare, următoarea înregistrare, înregistrarea anterioară, la înregis trarea n). criteriul utilizat se obține pe baza specificării unei condiții de tip For sau While aplicată unui câmp. Se utilizeză opțiunea Locate din submeniul Go to Re cord. Pentru a modifica o înregistrare din tabel se alege opți unea Browse și apoi din meniul Table, subopțiunea Replace Field din meniul sistem. Apare o fereastră de dialog (REPLACE FIELD) cu următoarele specificații: Field numele câmpului ale cărui valori vrem
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
și endoscopie au avut succes de 98%, 38% și 85% respectiv. Computer tomografia și rezonanța magnetică Studiile post mortem au evidențiat invazia mediastinală în aproape 20% din cazuri, din care în 12% invazia traheii sau bronșică și în 2% a cordului și aortei. Metastazele la distanță au fost identificate în ficat, (19%Ă plămâni, (11%) oase, (5%) și rinichi (4%). Studiile retrospective au subliniat valoarea CT în stadializarea preoperatorie și evaluarea rezecabilității, dar studiile prospective, în care s-a corelat acuratețea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
factori este pierderea planului grăsimii periesofagiene. Când acest plan este prezent, este puțin probabilă invazia, dar când lipsește nu poate fi considerat întotdeauna ca semn de invazie. Aceasta poate explica subestimarea, în unele studii, a invaziei traheii, bronșiei, aortei și cordului. Invazia acestor organe poate fi determinată prin: prezența tumorii în lumen, deplasarea și deformarea evidentă a acestora, îngroșarea membranei traheale, bronhiei, peretelui aortei sau atriului stâng, extensia tumorii dincolo de peretele posterior al traheii la nivelul 46 arcului aortei. Recent un
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
are o serie de cauze particulare ce trebuie cunoscute și recunoscute prompt intra-operator, pentru a se preveni apariția unor complicații cu potențial letal: 1. tracțiunea peritoneală excesivă prin creșterea bruscă a tonusului vagal poate determina bradicardie severă; 2. manipularea cordului e poate însoți de tulburări de ritm grave; 3. manipularea chirurgicală a hiatusului diafragmatic / mediastin poate fi acompaniată de tulburări de ritm; 4. compresiunea manuală sau instrumentală pe sistemul cav inferior, prin scăderea bruscă a returului venos poate determina scăderea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și ligaturează din nou canalul toracic și vena azigos. Anterior ligamentul pulmonar este secționat la nivelul venei pulmonare inferioare. La acest nivel se pătrunde în pericard și se incizează distal până la diafragm anterior joncțiunii pleuro-pericardice. Pericardul este apoi secționat în spatele cordului la nivelul venei pulmonare drepte inferioare și de la acest punct inferior până la 137 diafragm. Astfel se pătrunde în cavitatea pleurală dreaptă. Ganglionii limfatici traheobronșici și carinali sunt ridicați cu piesa. Ligamentul pulmonar drept este secționat și incizia pericardului este condusă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
crescute ale hormonilor natriuretici decât bărbații, de unde ipoteza că la femei hormonii steroizi pot stimula direct secreția și producția de hormoni natriuretici de la nivelul cardiomiocitelor [34]. Pe de altă parte, peptidele natriuretice cardiace pot exercita efecte protectoare asupra vaselor și cordului, cum ar fi: vasodilatație, stimularea diurezei și natriurezei, precum și inhibarea proceselor de hipertrofie, fibroză și apoptoză [28]. Aceste acțiuni se pot exercita fie direct, fie prin inhibarea sistemului renină angiotensină-aldosteron a sistemului nervos simpatic și a stimulării eliberării de endotelină
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
aldosteron, care poate contribui la diferențe în ceea ce privește remodelarea (mai rar și mai puține femei prezintă dilatație), activarea bazală a sistemului peptidelor natriuretice cu efecte protectoare [16]. La bărbații cu insuficiență cardiacă, inima este dilatată și fibrozată, iar la sexul feminin cordul este mai mic și predomină hipertrofia miocitară [17, 18]. Studii efectuate pe animale au arătat că la femei estrogenii pot contribui la scăderea producției de colagen în condițiile existenței insuficienței cardiace [19]. Datele cu privire la simptomatologia clinică a insuficienței cardiace sunt
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
studiilor pledează pentru existența unei simptomatologii mai severe la sexul feminin. Cele mai frecvente simptome întâlnite sunt oboseala și fatigabilitatea, care însă pot fi atribuite și în contextul prezenței unor factori psihosociali. Din punctul de vedere al examenului obiectiv al cordului, la femeile cu disfuncție sistolică predomină edemele, turgescența jugulară și zgomotul 3 patologic [20]. În schimb, există studii efectuate la pacienții cu insuficiență cardiacă acută în care nu au existat diferențe clinice și obiective între cele două sexe [9]. În ceea ce privește
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
2). Apariția unui stop cardiac la o femeie gravidă trebuie abordat diferit, pentru a avea eficiența dorită pentru mamă și făt. Efectuarea masajului cardiac extern oferă unei paciente fără sarcină un flux de 30% din cantitatea pe care o pulsează cordul în mod normal. La femeile cu sarcină mai mare de 20 de săptămâni, așezate în poziție de supinație, la care se efectuează masaj cardiac extern, corect efectuat, fluxul sangvin nu ajunge la valoarea de 30%, deci este ineficient [2, 3
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mărirea de volum a uterului și, implicit, a presiunii venelor uterine, care se exteriorizează prin apariția edemelor, stazei venoase, varicelor și hemoroizilor. Dacă se administrează medicație intravenoasă pe venă periferică, trebuie să se aibă în vedere că întoarcerea sângelui la cord este redusă. Tromboembolismul este mai frecvent întâlnit la femeia gravidă, mai ales în ultimul trimestru de sarcină, datorită stazei venoase, volumului sangvin venos crescut, precum și creșterii factorilor coagulării și fibrinogenului. Dacă la cele menționate anterior se adaugă imobilizarea pacientei, riscul
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
apariției aritmiei ventriculare. Descoperirea cauzei de stop cardiac și reevaluarea permanentă pentru administrare de medicamente este obligatorie. De asemenea, administrarea medicamentelor necesare în resuscitare se va face urmând protocolul ALS standard. Odată stabilizată mama, se începe studierea fătului. Verificarea bătăilor cordului este primul pas al evaluării. Absența bătăilor cordului arată un prognostic rezervat al resuscitării fetale, iar toată atenția va fi acordată mamei. Dacă bătăile cardiace sunt prezente (120-160 bătăi/minut) și mama este stabilă, se trece la pasul următor, descoperirea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]