4,179 matches
-
Precucuteni și Cucuteni (fazele A și A-B) mai ales de pe teritoriul României și, excepțional, de pe cel al R. Moldova și al Ucrainei. Lista cuprinde 29 situri și peste 97 piese, dintre care 38 ceramice, 29 de os, 1 din corn de cerb, 1 de gresie, 26 de cupru, 1 de aur și 1 de argint.
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
sus. Zebra este îmbrăcată în pijama. Elefantul are o trompă mare și urechile late. Maimuțele fac tumbe. Paraschiv adaugă: -Crocodilul visează. Un șarpe stă încolăcit.Cangurul poartă un pui în buzunar.Cămila se gândește la nisipurile fierbinți. Rinocerul are un corn în frunte, iar leul se poartă ca un adevărat rege. 1. Scrie propoziții despre animalele de la Grădina zoologică. 2. Scrie numele animalelor: CUVINTE SURORI Țara mea se numește România. Drapelul patriei mele are trei culori. Când particip la întreceri sportive
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
interpreteze Imnul Regal, Marșul Regal și Cântecul Național sub conducerea directorului Conservatorului Ed. Caudella. În repertoriu mai existau și alte cântece patriotice (Tricolorul român, Doina Olteanului, Ridică-te Românie, Doina lui Rațiu, Imnul Vânătorilor, Marșul Cântăreților, Grădina, Imnul lui Ștefan-Vodă, Cornul) ce urmau să fie interpretate de corurile elevilor de la Liceul Național, Liceul Internat, Seminarul Veniamin, gimnaziile Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, Școala normală de Învățători Vasile Lupu și corurile elevelor Școlii Normale de institutoare, Externatului Secundar de fete
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
o întrebuințare funcțională, permițând fixarea statuetei. După cum am precizat, basorelieful nu este lipsit de reprezentări feminine (Laussel, Abri Pataud, Terme-Pialat). Cel mai vestit rămâne situl de la Laussel, cu patru sau cinci blocuri cu siluete feminine. Prima dintre ele, „Femeia cu corn” (fig. 3a), este reprezentată din față, numai capul este din profil, privind spre dreapta. Sânii, abdomenul și coapsele sunt foarte voluminoase, iar picioarele se termină imprecis. Legat de obiectul pe care-l ține în mână, Al. Marshack (1987) presupune că
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
este reprezentată din față, numai capul este din profil, privind spre dreapta. Sânii, abdomenul și coapsele sunt foarte voluminoase, iar picioarele se termină imprecis. Legat de obiectul pe care-l ține în mână, Al. Marshack (1987) presupune că bovideul și cornul aveau un sens particular, simbolic și mitologic și că marcajele sau decorul de pe corn reprezentau o formă de utilizare simbolică, pentru că astfel de mărci liniare nu puteau apare natural pe un corn de bovideu. Desigur, nu putem încheia prezentarea acestei
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și coapsele sunt foarte voluminoase, iar picioarele se termină imprecis. Legat de obiectul pe care-l ține în mână, Al. Marshack (1987) presupune că bovideul și cornul aveau un sens particular, simbolic și mitologic și că marcajele sau decorul de pe corn reprezentau o formă de utilizare simbolică, pentru că astfel de mărci liniare nu puteau apare natural pe un corn de bovideu. Desigur, nu putem încheia prezentarea acestei grupe, fără a aminti și celebra "Damă cu capișon" de la Brassempouy - o capodoperă a
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mână, Al. Marshack (1987) presupune că bovideul și cornul aveau un sens particular, simbolic și mitologic și că marcajele sau decorul de pe corn reprezentau o formă de utilizare simbolică, pentru că astfel de mărci liniare nu puteau apare natural pe un corn de bovideu. Desigur, nu putem încheia prezentarea acestei grupe, fără a aminti și celebra "Damă cu capișon" de la Brassempouy - o capodoperă a artei mobiliare paleolitice. Situl a mai livrat și alte reprezentări artistice feminine („Para”, „Torsul”, „Mănușa de box”, „Figurina
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
-se însă spre fese (J. Jelinek, 1988). Observăm, din nou, analogii cu statuetele de la Gönnersdorf, situl ce a livrat cele mai multe reprezentări feminine pentru această perioadă. De aici provin nu mai puțin de 400 figurine feminine gravate și 13 sculpturi în corn de ren sau fildeș (J. Jelinek, 1988). Dacă statuetele sunt, întru-totul, asemănătoare celor descrise mai sus, gravurile merită o atenție deosebită. Cele mai detaliate au sâni și brațe, iar cele mai schematice se reduc la simple semne claviforme. O parte
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mai aplecată a bustului, artistul a indicat, cu multă măiestrie, că această femeie poartă o povară în spate. Pe măsură ce ne deplasăm spre vest, reprezentările feminine devin tot mai schematice. La Petersfels (Germania), au fost descoperite 18 figurine feminine, sculptate în corn de ren sau în lignit. Cele mai multe prezintă o perforație, fiind purtate, probabil, ca pandantive. Una dintre figurine este interesantă prin aluzia schematică a capului, sânilor și gambelor, care diferă net de alte statuete. Nu este vorba de o operă neterminată
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și prin lărgimea șoldurilor sugerându se feminitatea imaginii realizate. Pe revers, decorul este reprezentat de patru aliniamente verticale din puncte ușor scobite. Prima creație artistică de la Tito Bustillo (fig. 9/1-2) este gravată pe un fragment de baghetă semirotundă, din corn de cervideu și aparține unui nivel atribuit Magdalenianului superior, datat între 13.000 și 11.500 a. Chr. Partea superioară a figurinei antropomorfe este reprezentată de corpul propriu-zis, care are, la partea superioară, brațele redate prin linii oblice, spre dreapta
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
a, p. 113); picioarele sunt figurate prin trei linii incizate, două oblice, de la nivelul abdomenului în jos, și a treia, care delimitează conturul exterior al picioarelor. A doua piesă este reprezentată de o figurină sculptată în partea corticală a unui corn de cervideu. Conturul ondulat redă corpul și coapsele, mâinile ridicate fiind doar sugerate prin două „cioturi” care par să sugereze înălțarea umerilor (ca și la unele statuete cucuteniene, Vl. Dumitrescu, 1979, p. 74); dar accentuarea gâtului ar putea indica faptul
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
sufletul meu, zeu al somnului, zboară,/ cu măciulii de mac în mâini, la tine, în prepeleac, la/ deal, la Șișcani, unde stai, sperietoare,/ cu capul numai viță, învelită în piele de cerb,/ cu suliță pe umăr și îți toarnă, din cornul lui,/ invizibil, o licoare, în pompa de stropit vie, să/ faci un duș și/ să strigi în vis: evan, băieți!... evoe!..., alaiului/ cu cununi de iederă/ mergând pe asini și/ cu ciorchini copți în palme, bețivi/ cu figuri cunoscute, muncitori
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
buruienile viguroase și îndărătnice ale luncii umede, femeile așezării sub conducerea celei mai istețe dintre ele, cea mai pricepută la semănături, numită " Mama Grîului", care era și Mama Aparului. Dar, după ce îl curățaseră de buruieni, îl săpaseră cu săpăligile din corn de cerb și îl semănaseră bob cu bob, tocmai când - în miezul verii - era aproape gata de cules, veniseră apele mari ale pârâului gata să-l facă una cu mâlul luncii. Paznicul câmpului a încins tot acest câmp, pe marginea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
două încăperi, una cu vatră și alta cu priciuri pentru dormit vara. Au învățat vacile să are pământul în vederea însămînțării, trăgând după ele o creangă groasă cu un ciot, de care se leagă unealta de scormonit, care putea fi chiar cornul de cerb; o unealtă de-i spuneau rîmoc, pentru că răscolea pământul întocmai ca un porc mistreț, ceea ce i-a făcut să-și mărească mult câmpul cu cereale, pentru a le da nu numai boabele pe care le râșneau pentru pâine
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
prezintă un Întreg sistem Între țesut de sinapse excitatorii succesive care primesc stimuli concentrându-se pe cortexul entorinal din toate zonele senzoriale primare și de asociere. Din zona entorinală aceste mesaje sunt retransmise celulelor granule și se Învârtesc În jurul inelelor Cornului lui Amon atât paralel cât și În serie În unghiuri drepte, spre registrele asemănătoare unui computer ale celulelor dendritice piramidale În câmpuri CA succesive, apoi către subiculum pentru a se proiecta peste tot la talamus, amigdală, hipocampus, septul nucleic acumbens
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
lucrurile nu erau mult diferite. Dacă nu reușeau să chiulească de la serviciu sau să se învoiască, salariații plecau imediat după încheierea programului direct la coadă, unde familia le ținea rând. În pauze, elevii de liceu stăteau la coadă la eugenii, cornuri, chifle, ștrudele cu mere și la mizerabile pateuri cu brânză (lângă liceu, „Nicolae Bălcescu”, azi Colegiul național „Sf. Sava”, pe strada Theodor Aman, era o dugheană de patiserie, singura din zonă - stăteam la rând câte jumătate de oră, încă o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau brânzit. Sticlele goale erau colectate în lăzi de metal stivuite pe o înălțime cât toneta, în afara acesteia. Alături erau stivele pentru borcane de iaurt. Cozile la pâine (franzelele „București” sau „Dâmbovița”, cel mai adesea vechi și murdare de făină, cornurile, chiflele tari ca piatra din galantarele de metal...) erau și ele foarte lungi și subțiri, marfa se termina repede, oamenii cumpărau sacoșe întregi, stăteau de mai multe ori la rând. De ce? Pentru că pâinea trebuia stocată și trimisă la țară, ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cea mai înaltă a expresiei. Apărut postum, Elogiul înțelepciunii (1979) e dominat de o tonalitate testamentară, apăsătoare și monocordă. Vibrația lirică e diminuată, efortul de disciplinare a sentimentelor se stinge în oboseală și confuzie existențială. Tonalitatea, aproape continuă, e similară cornului melancolic eminescian și obsesia capătă conturul „vânătorii sacre”. Culegerea Voce eternă. Pro Patria (1985) restituie și ineditele. Se regăsesc aici materia lirică specifică, obsesiile fundamentale, sintagme și imagini emblematice, dar textele nu ating niciodată tensiunea antumelor, ceea ce presupune că sunt
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
de satiră ucronică (Țară în carnaval) sau de transfer mimetic (Insula viermilor). Culegerea Despre science fiction (2001) selectează o parte din eseistica SF a lui R. Cartea conține cronici și recenzii la scrieri autohtone sau traduse (semnate de Sebastian A. Corn, Voicu Bugariu, Michael Haulică, Liviu Radu, Cristian Tudor Popescu, Ona Frantz ș.a.), studii de caz (Philip K. Dick; volumul colectiv - cu valoare de manifest al generației SF a anilor ’90 - Motocentauri pe acoperișul lumii) și eseuri teoretice (Science fiction-ul și
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
preoptzeciști, precum Marin Sorescu sau oniricii Dumitru Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a. În Poetica postmodernismului (1996) Liviu Petrescu face referiri nu numai la proza optzecistă, ci și la Galeria cu viță sălbatică de Constantin Țoiu, la romanele lui Paul Georgescu, la Corn de vânătoare de Al. Ivasiuc și chiar la Huliganii de Mircea Eliade, scrieri în care depistează manifestarea uneia sau alteia din trăsăturile ce vor defini poetica p. Trebuie însă menționat că, deși există argumente serioase care să susțină existența efectivă
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
reține „tablouri” ca acela, nocturn, al cetății fără viață din Pustietate („În hlamida nopții, stropită cu aur și foc,/ Cetatea-și îmbracă cuprinsul sub farmec de lună;/ Străjerii dau zvoană, strigând din soroc în soroc/ În turnul de pază trist cornul pândarului sună...”), miniaturi cu figurație romantică, de genul celei din Jupâniță, sau spectacolul terifiant al secetei din poema Cetatea Soarelui, întrecut în putere plasticizantă doar de cel din Seceta mare de Tudor Arghezi: „Dorm vinete lanuri, dorm văile - dorm/ Ca
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Teodor, str. Banat 16 159. Dumitru Teodor, str. Bihor 28 160. Paulina Altman, str. Barbu Moleanu 2 161. Vintilă Dumitru, str. Cretescu Ion 2 162. Biter Alexa, Calea Griviței 430 163. Valentin Robert, str. Ciru Iliescu 7 164. Buse Gheorghe, str. Cornului 52 165. Mastacan Dumitru, str. Corvinilor 5 166. Elenă Zaharnic, str. Elizeu 24 167. Dobrin Costică, str. Finta 1 168. Popescu Stelian, Calea Griviței 331 169. Marinescu Dumitru, Calea Giulesci 371 170. Dumitru Demian, ing. Sosima 25 171. Dumitru Demian, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
1999; Letopisețul de argint, București, 1981; Nopți albe pentru Minerva, București, 1982; Întâlnire la „Elizeu”, București, 1983; Anonima de miercuri, București, 1984; Apel din necunoscut, București, 1985; Violeta din safe, București, 1986; Dispariția statuii din parc, București, 1987; Vulturul dincolo de cornul lunii, București, 1988; Să nu ne uităm la ceas, București, 1989; A înflorit liliacul, București, 1990; Crimă prin Mica publicitate, București, 1991; O toaletă à la Liz Taylor, București, 1992; Coșmar, București, 1992; Melania și misterul din parc, Iași, 1992
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
versuri cadențate cu duh balcanic: „Cu-a V-a Macedonica veneam/ Să-ți stăpânesc pământul și pe tine;/ Sfios barbarul de același neam/ Din miază-zi, nemuritor în sine,/ E locul blând și ierburile sfinte/ Țărâna dă miresme de tămâi/ Când cornul mă chema spre legăminte/ Tu încleștai amarnic: «Mai rămâi!»” (Amintiri spre Someș). Figura voievodală, de sorginte eminesciană, se preface aici în chip de războinic, luptător, mesager de cultură, liant între epoci și culturi diferite, trimis civilizator. Lumea mitologică, de o
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Teohar Mihadaș, IL, 1970, 4; Vasile Igna, „Trecerea pragurilor”, TR, 1972, 41; Mircea Iorgulescu, „Trecerea pragurilor”, LCF, 1972, 47; Cândroveanu, Alfabet, 130-136; Aureliu Goci, „Elegii”, CRC, 1975, 22; Lucian Raicu, Elevație și gravitate, RL, 1975, 24; Adrian Popescu, Cântec de corn, ST, 1975, 8; Piru, Poezia, I, 263-264; Dana Dumitriu, Focul lăuntric, RL, 1977, 43; Eugen Simion, Doi poeți: Teohar Mihadaș, Dominic Stanca, LCF, 1977, 47; Cornel Ungureanu, „Nimburi”, O, 1978, 45; Manu, Eseu, 136-139; Poantă, Radiografii, I, 198-200, II, 85-87
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]