1,553 matches
-
o bază. Neurocraniul este format din 4 oase nepereche: frontal, etmoid, sferoid, occipital și din 2 perechi: oasele temporale și parietale. Oasele care intră în alcătuirea bolții sunt unite între ele pin intermediul suturilor: - sagitală între cele 2 oase parietale - coronară între frontal și parietal - lamboidă între parietal și occipital - solzoasă între parietale și temporale. Baza neurocraniului este formată din: - porțiunea orbitară a osului frontal - osul etmoid - osul sfenoid - stânca temporalelor - osul occipital. Baza neurocraniului prezintă orificii pentru: continuarea măduvei spinării
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cordului de partea dreaptă conțin puțin sânge lichid; endocardul este lucios, cu depozite cenușii-gălbui-dure, predominant la nivelul valvulelor sigmoidale aortice; miocardul pe secțiuni de culoare roșiatică, cu benzi albicioase, longitudinale; vasele mari cu depozite cenușii gălbui, dure și elastice scăzută; coronarele au pereți cu elasticitatea diminuată și lumen, în general, strâmbat. Să definim evenimentul de coordonate spațiu-timp (t, x, y, z) în sistemul S și (t', x', y', z') în S'. Atunci transformările Lorentz specifică faptul că aceste coordonate sunt legate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
5-1 litru, atunci când încep durerile de cap. Lecitină: 20% din țesutul creierului este alcătuit din lecitină, care, atunci când e luată împreună cu vitamina C, are efecte de întinerire remarcabile asupra creierului; lecitina organică elimină și depunerile de colesterol anorganic din arterele coronare, mărind, astfel, cantitatea de sânge oxigenat care ajunge la creier; lecitina lichidă extrasă din boabele de soia este cea mai convenabilă formă de a consuma acest supliment. Usturoi: usturoiul crud este una dintre cele mai bune substanțe din natură pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ieși mai mic, va semăna c-un ceas, Încordezi arcul la maximum, auzi un pocnet, medicul Îți ia tensiunea, Îți găsește maxima peste douăzeci minima nu, poți paraliza, unii chiar paralizează, aplici cîteva asteriscuri pe-un neuron, Într-o arteră coronară, la microscop, substitui un cip, arunci un integrat, Îndrepți plăcuțele, segmentezi, scoți toba de eșapament, verifici injectoarele, sistemul de direcție și capul de redare-Înregistrare, Inspectoratul Culturii v-a numit cetățean de onoare al orașului, să ne trăiți, ați putea acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
contraindicat la dispeptici, la cei cu ulcer gastro-duodenal sau la cei cu gastrite hiperacide. 3.5. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Se caracterizează prin dezechilibrul absolut sau relativ între aportul de sânge oxigenat și nevoile miocardului datorită unei obliterări organice sau spastice a coronarelor, ce poate determina crizele de angină pectorală, sindromul intermediar sau infarctul miocardic. Ceaiuri: Ruscus aculeatus (ghimpe), atunci se evită trombozele coronariene, când se bea două căni pe zi din decoctul cu două lingurițe de frunze la o cană. Chelidonium majus
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
vasculare la subiecții cu 74 diabet zaharat și hipertensiune arterială. Deși creșterea raportului perete lumen prezintă o valoare predictivă negativă dovedită pentru morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară, invazivitatea metodei limitează utilizarea acesteia în practica clinică. Creșterea conținutului în calciu al arterelor coronare cuantificat prin tomografie computerizată cardiacă de înaltă rezoluție a fost, de asemenea, validată prin studii prospective ca predictor al afecțiunilor cardiovasculare, dar disponibilitatea restrânsă și costurile ridicate ale metodei limitează, în prezent, utilizarea acesteia în practica clinică. Disfuncția endotelială reprezintă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
indusă de efortul fizic, la nivelul vaselor epicardice stenozate sau normale ale bolnavilor cu hipertensiune arterială esențială (98). În plus, trialul clinic ENCORE a arătat că tratamentul cu nifedipină determină o îmbunătățire substanțială a răspunsului la acetilcolină la nivelul arterelor coronare epicardice ale pacienților cu boală coronariană (99). Se presupune că mecanismele prin care antagoniștii canalelor de calciu produc efecte benefice de diminuare a disfuncției endoteliale ar putea fi reprezentate de activitatea antioxidantă (100). Această ipoteză este susținută de dovezi conform
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
la 50% dintre cazuri. Frecvent subiecții sunt asimptomatici și leziunile sunt descoperite întâmplător, corelate fiind cu HTA sau cu insuficiența renală (23). Tipic pacientul cu boală aterosclerotică a arterelor renale este vârstnic, prezintă multiple localizări ale leziunii vasculare aterosclerotice (artere coronare, artere ale membrelor inferioare, 204 carotide) și sunt de obicei fumători, cu sindrom metabolic sau diabet zaharat și prezintă insuficiență renală (23). Un studiu realizat de Hansen și colaboratorii care a inclus 834 subiecți vârstnici și care a utilizat ecografia
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pe care îl acoperă printr-un strat de țesut celular sub forma unei membrane de care poate fi izolată cu excepția ficatului și splinei. Peritoneul se reflectă de la peretele abdominal la viscere unindu-le între ele, formând mezouri și ligamente (ligamentul coronar al ficatului), epiploane (micul epiploon care pleacă de la stomac la ficat și apoi la colon și epiploonul gastrosplenic). Toate aceste repliuri indiferent de situația lor sunt formate din două foițe ce conțin între el țesut conjunctiv și nervi ce se
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este aproape completă în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul său
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de 200/min, iar umplerea ventriculară durează 0,6 s la frecvență de 60/min și 0,1 s la frecvență de 200/min. Se constată că la frecvențe mari scurtarea perioadei de umplere poate compromite umplerea ventriculară (și perfuzia coronară) și astfel este limitată creșterea suplimentară a debitului cardiac datorată creșterii frecvenței. Duratele standard cu utilitate clinică includ: sistola electromecanică totală (QS2) de la debutul complexului QRS până la închiderea valvei aortice, timpul de ejecție al ventriculului stâng (LVET) de la debutul creșterii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
extrem de numeroși, reprezentați de diverse oligopeptide Hormonii steroidieni se opun acțiunii lor. Angiogeneza este stimulată de heparină și inhibată de protamină. Deschiderea vaselor colaterale se produce în decurs de minute iar creșterea vasculară are loc în interval de câteva zile (coronare). Proliferarea începe prin înmugurire la nivelul venulelor, cu disoluția membranei bazale și proliferarea celulelor endoteliale și continuă cu formarea chemotactică a unor extensii de tip cordon celular, urmată de plierea acestora în formă de tub și conectarea lor în anse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea diastolei în tahicardie sau de presiunea ventriculară crescută în stenoza aortică (în condiții de nevoie crescută de oxigen). Debitul coronar total (metoda diferenței arteriovenoase de N2O; Kety) este ~250 ml/min, reprezentând ~5% din debitul cardiac. Distribuția regională a fluxului sanguin poate fi monitorizată prin captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de 133Xe, captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de asemeni însoțită de coronarodilatație. 14
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între oxigenul consumat și cel disponibil se numește utilizarea oxigenului și este egal cu raportul dintre diferența arterio-venoasă și oxigenul arterial; . Utilizarea variază puternic de la organ la organ fiind de 10% în rinichi, 60% în circulația coronară și peste 90% în mușchiul scheletic în activitate. In restul organismului, consumul de oxigen are o valoare de 25%, crescând la 75% în efortul sever. In cele mai multe tipuri de hipoxie, utilizarea oxigenului este crescută. Se descriu mai multe variante de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Dimpotrivă, reducerea frecvenței cardiace prin bradicardie sinusală sau prin bloc atrioventricular, precum și disociația atrioventriculară din blocul atrioventricular total, la un bolnav cu dilatare cardiacă majoră sau cu hipertrofie ventriculară stângă importantă, are drept efect reducerea debitului cardiac, scăderea perfuziei cerebrale, coronare și renale și apariția semnelor de suferință neurologică (sincope) și/sau de insuficiență cardiacă și renală. Conductibilitatea constituie capacitatea de propagare a potențialului de acțiune de la nivelul pacemaker-ului principal (nodul sinoatrial în condiții fiziologice) la celulele mio -cardice contractile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
și cele mai avansate, au fost prezente mai frecvent la pacienții diabetici analizați postmortem, independent de prevalența de fond a aterosclerozei (35). Recent, Dabelea și colaboratorii(Diabetes 52: 2833-2839, 2003) au identificat insulinorezistența ca un factor important în calcifierea arterelor coronare, înregistrată mai frecvent la femeile cu T1DM față de bărbații cu aceeașsi boală. Boala ischemică cardiacă. O serie de studii au arătat că pacienții cu diabet zaharat prezintă un risc de două până la trei ori mai mare de mortalitate cardiovasculară decât
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
Explicația excesului de risc pentru mortalitate cardiovasculară la pacienții cu diabet zaharat ar putea consta în existența unei afectări plurivasculare - mai severă și care implică mai multe segmente, cu prevalență mai mare a calcificărilor coronariene, precum și în interesarea microvasculară - a coronarelor cu diametrul sub 150µm care reglează fluxul coronarian, ceea ce ar explica excesul de evenimente coronariene acute care rămâne și după corecția privitoare la extensia bolii coronariene ischemice apreciată coronarografic. Suplimentar față de ateroscleroza prezentă la nivelul coronarelor, mai contribuie și alți
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
în interesarea microvasculară - a coronarelor cu diametrul sub 150µm care reglează fluxul coronarian, ceea ce ar explica excesul de evenimente coronariene acute care rămâne și după corecția privitoare la extensia bolii coronariene ischemice apreciată coronarografic. Suplimentar față de ateroscleroza prezentă la nivelul coronarelor, mai contribuie și alți factori care creează o tendință la tromboză intracoronariană. Disfuncția sistemului nervos autonom (neuropatia vegetativă cardiacă) poate să contribuie și ea la dezechilibrul balanței între factorii de agresiune și cei de protecție coronariană. Afectarea microvasculară poate explica
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
7, 9): gastrointestinale: chiști hepatici, fibroză hepatică congenitală, dilatații idiopatice ale căilor biliare, colangiosarcoame; chiști pancreatici; diverticuli de colon; cardiovasculare: anomalii ale valvulelor cardiace (prolaps de valvulă mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme intracraniene, disecții ale arterelor cervico-cefalice; chiști în diferite organe: ovar, uter, splină, arahnoidă ș.a.
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]