4,463 matches
-
afectare specifică miocardică, așa-numita cardiomiopatie diabetică. Studiul populațional de la Framingham atestă mortalitatea crescută la pacienții diabetici prin insuficiență cardiacă congestivă, riscul fiind crescut de aproximativ 5,2 ori la femei și 2,4 ori la bărbați. După excluderea afectării coronariene sau valvulare, riscul a crescut de 3,8 ori la bărbați și 6,8 ori la femeile diabetice (10). Conceptul de cardiomiopatie diabetică cuprinde afectarea miocardică difuză, în absența leziunilor coronariene, microangiopatiei sau hipertensiunii arteriale. În practică însă, coexistența cu
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
și 2,4 ori la bărbați. După excluderea afectării coronariene sau valvulare, riscul a crescut de 3,8 ori la bărbați și 6,8 ori la femeile diabetice (10). Conceptul de cardiomiopatie diabetică cuprinde afectarea miocardică difuză, în absența leziunilor coronariene, microangiopatiei sau hipertensiunii arteriale. În practică însă, coexistența cu o boală ischemică coronară, în special prin afectare microvasculară, este frecvent întâlnită (10). Patogenia cardiomiopatiei diabetice este încă puțin cunoscută. Studiile experimentale au identificat mai multe modificări celulare care sunt redate
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
fi considerată un eșec al tratamentului. 1.2.2. Piciorul arteriopat În diabetul zaharat are loc o afectare a tuturor segmentelor sistemului vascular - sunt descrise macro- și microangiopatia diabetică. Diabetul zaharat este un important factor de risc aterogen, cu determinări coronariene, cerebrale și periferice. Din punct de vedere anatomic, leziunile ateriopate din diabetul zaharat sunt similare structural cu cele din populația generală, dar apar mai precoce, sunt mai difuze, cu implicarea în special a segmentelor distale, iar calcificările arteriale au o
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
reprezintă o parte din factorii ce influențează negativ obținerea și menținerea unui control glicemic adecvat. La vârstnici IGT / IFG / hiperinsulinismul se asociază independent cu declinul funcțiilor cognitive (108), hiperinsulinemia fiind factor de risc pentru demență (98), iar riscul de boală coronariană variază continuu cu nivelul glicemiei sangvine. Tratamentul pacienților vârstnici trebuie strict individualizat în funcție de speranța de viață, patologia psihosomatică asociată, complianța pacientului, condițiile de viață, posibilitățile materiale, capacitate de autoîngrijire, suportul familial/social. Principalele obiective ale tratamentului la vârstnici sunt prezentate
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
și diastolică și scad frecvența cardiacă mai mult decât mersul pe plan înclinat, dar prezintă valori similare ale produsului frecvență-presiune, ceea ce sugerează un consum miocardic comparabil de oxigen (10). TA diastolică mai mare în cazul APR asigură un aport sanguin coronarian mai mare și de durată mai prelungită decât în cazul exercițiilor aerobice (72), efect benefic la pacienții vârstnici, mai ales la cei cu disfuncție diastolică sau boală coronariană. În plus, semnele și/sau simptomele de ischemie miocardică sunt reduse după
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
10). TA diastolică mai mare în cazul APR asigură un aport sanguin coronarian mai mare și de durată mai prelungită decât în cazul exercițiilor aerobice (72), efect benefic la pacienții vârstnici, mai ales la cei cu disfuncție diastolică sau boală coronariană. În plus, semnele și/sau simptomele de ischemie miocardică sunt reduse după APR la pacienți cunoscuți coronarieni, pledând pentru siguranța acestor exerciții chiar la pacienții cu risc crescut (71, 10). Toate aceste studii atestă siguranța APR la vârstnici, incluzându-i
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
durată mai prelungită decât în cazul exercițiilor aerobice (72), efect benefic la pacienții vârstnici, mai ales la cei cu disfuncție diastolică sau boală coronariană. În plus, semnele și/sau simptomele de ischemie miocardică sunt reduse după APR la pacienți cunoscuți coronarieni, pledând pentru siguranța acestor exerciții chiar la pacienții cu risc crescut (71, 10). Toate aceste studii atestă siguranța APR la vârstnici, incluzându-i pe cei cu boli cardiovasculare și sugerând totodată că APR trebuie preferat exercițiilor aerobice la aceste persoane
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
fizic îndelungat sau intens trebuie evitat mai ales la cei cu boală cardiacă ischemică, retinopatie diabetică proliferativă, afectarea sensibilității la nivelul membrelor inferioare, ca și la cei aflați pe insulinoterapie (risc crescut de hipoglicemie). Efortul fizic la pacienții cu boală coronariană: datorită riscului crescut de mortalitate cardiovasculară, pacienților ce prezintă markeri clinici sau factori de risc semnificativi pentru boală cardiacă ischemică trebuie să li se recomande efectuarea în prealabil a unui test de stres cardiovascular. Testul trebuie să fie gradual, pe parcursul
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
fizică, scăderea în greutate și îmbunătățirea controlului glicemic reprezintă prima linie de tratament al dislipidemiilor la vârstnici. Dacă după 2-3 luni nivelele lipidelor rămân crescute se recomandă intervenția terapeutică medicamentoasă (statine, fibrați). O atenție deosebită trebuie acordată tratamentului bolii ischemice coronariene (1).
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
contribuția semnificativă a cardiomiopatiei drept cauză directă de mortalitate cardiovasculară, dar și prevalența deosebită a altor cauze de mortalitate (vezi registrul US Renal Data System) care sunt legate fiziopatologic, cel puțin în parte, de prezența HVS/cardiomiopatiei uremice (moarte subită coronariană, infarctul miocardic acut, aritmiile maligne, edemul pulmonar acut) vezi tabelul II. Dezvoltarea hipertrofiei ventriculare stângi este legată, la pacientul renal, de prezența unor multipli factori de risc, foarte frecvent prezenți la această populație și, în mare parte, sancționabili terapeutic. Acești
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
urmare, o rată crescută de moarte celulară. Moartea/apoptoza celulelor musculare în ventriculul suprasolicitat crește în continuare efortul miocitelor restante, generând un cerc vicios cu cardioscleroză progresivă și insuficiență cardiacă. Patogeneza deficitului energetic cronic este complexă și include afectarea circulației coronariene și reducerea rezervei coronariene [Brilla et al., 1991]. Deși moartea miocitelor poate fi cauzată de depleția energetică, există numeroase date care sugerează că inducția anormală a expresiei protooncogenelor contribuie de asemenea la geneza cardiomiopatiei. Protooncogenele promovează și reglează proliferarea și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de moarte celulară. Moartea/apoptoza celulelor musculare în ventriculul suprasolicitat crește în continuare efortul miocitelor restante, generând un cerc vicios cu cardioscleroză progresivă și insuficiență cardiacă. Patogeneza deficitului energetic cronic este complexă și include afectarea circulației coronariene și reducerea rezervei coronariene [Brilla et al., 1991]. Deși moartea miocitelor poate fi cauzată de depleția energetică, există numeroase date care sugerează că inducția anormală a expresiei protooncogenelor contribuie de asemenea la geneza cardiomiopatiei. Protooncogenele promovează și reglează proliferarea și diferențierea celulară. Activarea factorilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
creștere a grosimii peretelui ventricular și o reducere a volumului cavitar al ventriculului stâng. Din acest proces rezultă HVS concentrică, determinând o reducere a complianței diastolice și ischemie la 267AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL nivelul miocardului, chiar în absența obstrucției coronariene aterosclerotice. Relația dintre stresul de perete și presiune este influențată de mărimea ventriculului. Conform legii lui Laplace, stresul de perete (s) este direct proporțional cu presiunea intraventriculară (P) și cu radiusul (r) și invers proporțional cu grosimea peretelui ventricular (h
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
care transplantul renal ameliorează semnificativ structura și funcția ventriculului stâng are o istorie de două decenii. Lai et al. [1982] au urmărit, prin ecocardiografie și ventriculografie scintigrafică, pre- și post-TR, 16 pacienți fără elemente clinice sau paraclinice de boală ischemică coronariană. 64% dintre acești pacienți prezentau disfuncție ventriculară stângă în ciuda terapiei hemodialitice adecvate. La două luni după TR, toți parametrii funcției VS (indicele cardiac, debitul-bătaie, fracția de ejecție, velocitatea medie a peretelui posterior, viteza medie de scurtare a fibrelor circumferențiale și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pentru aceste anomalii (în primul rând a celor care determină hipertrofie ventriculară stângă). Posttransplant renal, prezența HVS necesită de asemenea un management agresiv (obținerea normotensiunii, de preferință cu IECA, corecția anemiei, închiderea chirurgicală a fistulelor arterio-venoase hiperfuncționale). V.2. Boala coronariană Introducere Riscul cardiovascular crescut al pacienților renali este cauzat doar în parte de factori de risc tradiționali, o serie de factori de risc proaterogeni fiind specifici statusului uremic cronic (vezi capitolul II). Există importante diferențe în fiziopatologia, farmacologia și prognosticul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în parte de factori de risc tradiționali, o serie de factori de risc proaterogeni fiind specifici statusului uremic cronic (vezi capitolul II). Există importante diferențe în fiziopatologia, farmacologia și prognosticul pacienților renali și cele alor subiecților non-renali cu boală ischemică coronariană. Scopul acestui capitol este, în primă instanță, a identifica fațetele bolilor renale și ale tratamentului acestora care să justifice o abordare individualizată a problemelor cardiologice la pacienții renali, iar în al doilea rând de a stabili datele disponibile care să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
să ghideze activitatea practică, astfel că aceasta trebuie să se bazeze (în mare măsură) pe extrapolarea datelor obținute de la alte grupuri de pacienți, cum ar fi vârstnicii, diabeticii, hipertensivii sau hiperlipidemicii [Goldsmith [i Covic et al., 2001]. Prevalența bolii arteriale coronariene la pacientul renal Prevalența stenozelor semnificative (peste 50%) ale arterelor epicardice determinată angiografic depinde, firește, de populația la care aceasta este studiată. Datele variază de la o prevalență de 24% în populația hemodializată tânără, non-diabetică, evaluată în vederea transplantului renal [Kramer et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
60 de ani a pacienților acceptați în dializă în țările dezvoltate (în prezent, și în România) și ponderea ridicată a celor diabetici (cel pu]in 30%), este de presupus că jumătate din acestă populație cu risc cardiovascular înalt prezintă leziuni coronariene semnificative. Natura și topografia leziunilor aterosclerotice coronariene nu au fost studiate intens. în mod cert, există o frecvență mai ridicată a ateroamelor calcificate în arterele coronare ale pacienților uremici (vezi subcapitolul III.4 ). în acest sens, afectarea coronariană a pacientului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dializă în țările dezvoltate (în prezent, și în România) și ponderea ridicată a celor diabetici (cel pu]in 30%), este de presupus că jumătate din acestă populație cu risc cardiovascular înalt prezintă leziuni coronariene semnificative. Natura și topografia leziunilor aterosclerotice coronariene nu au fost studiate intens. în mod cert, există o frecvență mai ridicată a ateroamelor calcificate în arterele coronare ale pacienților uremici (vezi subcapitolul III.4 ). în acest sens, afectarea coronariană a pacientului uremic se aseamănă cu cea a diabeticilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prezintă leziuni coronariene semnificative. Natura și topografia leziunilor aterosclerotice coronariene nu au fost studiate intens. în mod cert, există o frecvență mai ridicată a ateroamelor calcificate în arterele coronare ale pacienților uremici (vezi subcapitolul III.4 ). în acest sens, afectarea coronariană a pacientului uremic se aseamănă cu cea a diabeticilor. Un important studiu recent al grupului lui Ritz din Heidelberg a examinat postmortem boala coronariană la pacienții dializați și la subiecți de control fără afectare renală [Schwarz et al., 2000]. Analiza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ateroamelor calcificate în arterele coronare ale pacienților uremici (vezi subcapitolul III.4 ). în acest sens, afectarea coronariană a pacientului uremic se aseamănă cu cea a diabeticilor. Un important studiu recent al grupului lui Ritz din Heidelberg a examinat postmortem boala coronariană la pacienții dializați și la subiecți de control fără afectare renală [Schwarz et al., 2000]. Analiza calitativă a arterelor coronare a demonstrat semnificativ mai multe plăci calcificate la nivelul arterelor coronare la pacienții cu uremie cronică. Plăcile pacienților non-uremici au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
uremici și cei non-uremici. Ca urmare, cea mai puternic exprimată diferență în comparație cu subiecții non-uremici implică nu mărimea, ci compoziția plăcilor, în special gradul de calcificare al acestora. Există foarte puține studii care au examinat factorii care influențează progresia bolii arterelor coronariene (BAC) constituite la pacienții uremici. într-un studiu relativ recent [Gradaus et al., 2001], 26 de pacienți au fost examinați prin coronaroangiografie la un interval de 30 - 15 luni. Angiografia inițială a arătat BAC (stenoză peste 50%) la 59% dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
et al., 2001], 26 de pacienți au fost examinați prin coronaroangiografie la un interval de 30 - 15 luni. Angiografia inițială a arătat BAC (stenoză peste 50%) la 59% dintre pacienți. Utilizând tehnici angiografice cantitative, s-au identificat 45 de segmente coronariene prezentând progresia leziunilor, definită ca o reducere adițională a lumenului cu peste 15% între examinările seriate; progresia leziunilor coronariene a fost demonstrată la 17 dintre cele 45 de segmente examinate, iar leziuni de novo în 9 segmente coronariene, rezultând o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
inițială a arătat BAC (stenoză peste 50%) la 59% dintre pacienți. Utilizând tehnici angiografice cantitative, s-au identificat 45 de segmente coronariene prezentând progresia leziunilor, definită ca o reducere adițională a lumenului cu peste 15% între examinările seriate; progresia leziunilor coronariene a fost demonstrată la 17 dintre cele 45 de segmente examinate, iar leziuni de novo în 9 segmente coronariene, rezultând o progresie a leziunilor la 62% dintre pacienți. Totuși, nu s-a constatat o diferență semnificativă în ceea ce privește sexul, vârsta, durata
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de segmente coronariene prezentând progresia leziunilor, definită ca o reducere adițională a lumenului cu peste 15% între examinările seriate; progresia leziunilor coronariene a fost demonstrată la 17 dintre cele 45 de segmente examinate, iar leziuni de novo în 9 segmente coronariene, rezultând o progresie a leziunilor la 62% dintre pacienți. Totuși, nu s-a constatat o diferență semnificativă în ceea ce privește sexul, vârsta, durata dializei, factorii de risc cardiovascular, fracțiile lipidice sau nivelurile fibrinogenului între grupul cu progresie/BAC de novo și grupul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]