2,406 matches
-
corpusului, ceea ce este bine. Să deducem de aici că o teorie narativă descrie doar aspectele narative ale unui text și nu toate caracteristicile, chiar și în cazul unui text clar narativ. Este deci imposibil, și totodată indezirabil, să precizezi un corpus fix. Avem o chestiune de relevanță; putem specifica doar un corpus al textului în care caracteristicile narative sînt atît de dominante, încît descrierea lor poate fi relevantă. Putem folosi teoria alternativ, pentru a descrie segmente ale textelor non-narative, ca și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
narativă descrie doar aspectele narative ale unui text și nu toate caracteristicile, chiar și în cazul unui text clar narativ. Este deci imposibil, și totodată indezirabil, să precizezi un corpus fix. Avem o chestiune de relevanță; putem specifica doar un corpus al textului în care caracteristicile narative sînt atît de dominante, încît descrierea lor poate fi relevantă. Putem folosi teoria alternativ, pentru a descrie segmente ale textelor non-narative, ca și aspectele narative ale oricărui text dat, cum ar fi, de exemplu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
textul naratorial, cu atît este mai puternică dependența. Texte narative în ramă O primă diferență constă în natura textelor înrămate. Acest lucru poate fi cercetat cu aceleași criterii care au fost enunțate în Introducere, privind și definirea relativă a unui "corpus". Din momentul în care aceste criterii pentru narativitate au fost satisfăcute, textul înrămat poate fi și el considerat ca fiind un text narativ. Faptul este cît se poate de evident în așa-numitele narațiuni-în-ramă: texte narative în care la al
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de scenă din paratext, dar aceasta este o altă problemă). Dialogurile încastrate într-un text narativ sînt dramatice. Cu cît mai multe dialoguri conține un text narativ, cu atît este el mai dramatic. De aici natura relativă a definiției unui corpus. Desigur, același lucru se aplică și la alte genuri. În unele texte dramatice acționează un narator, deși ca figură (meta-narativă) cu statut de actor cu drepturi depline, așa cum se întîmplă adesea în piesele lui Berthold Brecht. Afirmația "Cu cît mai
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care trec printr-o schimbare în decursul povestirii, rămînînd capabile să surprindă cititorul. Personajele plate sînt stabile, personaje stereotipe care nu dezvăluie/conțin nimic surprinzător. Chiar dacă asemenea clasificări ar fi transformate în distincții folositoare, ele s-ar aplica doar unui corpus limitat: acela al narațiunii psihologice. Genuri întregi, ca basmele, romanul polițist și romanul de consum, dar și un roman modern ca cel al lui Proust, sau romanele post-moderne ce resping tocmai asemenea categorii, rămîn astfel în afara ariei de observație, pentru că
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cu o anumită poziție ideologică? În multe din romanele secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea se poate discerne o conexiune clară între sexul masculin și ideologia militară. Însă nu se poate vorbi de o legătură sistematică, în același corpus, între sexul feminin și atitudinea pacifistă uneori ea apare, totuși, ca în Horațiu de Corneille. Altfel spus, axa militarism-pacifism nu este marcată în cazul personajelor de sex feminin. Pornind de aici, să ne întrebăm dacă are vreo relevanță faptul că
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
general și, apoi, de a trage concluzia că textul este într-adevăr o narațiune. Astfel de metode au făcut mult rău naratologiei. Ele pot, în cel mai bun caz, să fie folositoare în testarea cazurilor îndoielnice, cînd se încearcă specificarea corpusului. O confruntare între fabula concretă și un model general ar permite mai curînd o descriere mai precisă a fabulei textului în chestiune, astfel încît structura specifică să fie scoasă în relief. O "potrivire perfectă", ca și orice altă deviere de la
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
adresei. Am procedat la fel și cu celelalte, asudând, scoțând limba, hlizindu-mă, chicotind, sorbind din cafea, înjurînd dumnezei tnami, dar nerupând și neștergând. Ah, și trăgîndu-mă de lobul urechii. Eco (iacă) rezultatele: 1. Un nume, un concept (definiție), un corpus de texte - iată ce pretinde, minimal, orice teorie a unui curent literar. Și este absolut evident că fiecare dintre aceste trei cerințe de bază este amendabilă în cazul postmodernismu-lui, curent care instituie relativismul și indeterminarea ca principii perene (v. I.
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
este aceea în care comandă legile mai presus de oameni. Această idee apare la Platon și la Aristotel. (2004, 119) Odată cu Imperiul Roman se dezvoltă și instituțiile juridice în baza civilizației europene, mai ales prin codificarea oficială și aplicarea unui corpus iuris definit; totuși, în acea epocă, nu exista încă nicio mențiune a limitării puterii executivului prin intermediul dreptului. Istoria dreptului concordă asupra faptului că primul document în care apare principiul de bază al RoL, ca element caracteristic al sistemului juridic occidental
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
practică magia albă și "lucrează cu spirite pozitive". Astfel, divinația este considerată ca fiind mai curând un act inocent și justificat. "Îmi place să ajut oamenii" mărturisește R. din Botoșani, 50 ani. Aceasta, numai dacă ea este văzută ca un corpus de tehnici precise și nu este practicată de vrăjitoare sau în combinație cu vrăjitoria. Astfel, deși divinația s-ar subsuma magiei într-un înțeles mai amplu, nu este absolut obligatoriu ca o persoană care o practică să fie și magician
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de oamenii politici, axându-se, în special, pe sondaje de opinie, relații publice și publicitate sau "un mix de tehnici de persuadare utilizate pentru influențarea comportamentului de vot"2. În egală măsură, definiția comunicării politice s-a limitat la un corpus de mesaje emise de politicieni sau guvernanți, punând accentul pe binomul conceptual retorica politică în valorizarea conținutului informației politice. Nu este greșită nici definiția, modelului "americanizării comunicării politice", conform căreia ar fi un sistem de relații între actorii scenei politice
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
partea principală a textului, dar aceasta nu anulează nimic din valoarea observațiilor antice. Un alt motiv pentru care anticii, cu precădere Aristarch, merită să fie lăudați este dezvoltarea principiului critic că cea mai bună călăuză În utilizarea unui autor este corpusul propriilor lui scrieri: În consecință, difi cultățile se explică, atunci cînd e posibil, prin refe rire la alte pasaje din același autor ( {Omhron ejx JOmevrou safhnivzein). Această noțiune stă la baza multor obser vații din scholii, unde se afirmă că
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
XII, care a fost publicată puțin după moartea sa, poetul Însuși s-a ocupat de editarea cărților individuale ale epigramelor sale. După aceste ediții individuale Însă, el a publicat În anul 93 sau 94 un prim și un al doilea corpus de cărți de la I la VII și, cu puțin Înaintea Întoar cerii În țară, cărțile de la VIII la XI. La scurt timp după moartea lui Marțial, a apărut o nouă ediție a operei sale Întregi, cu cărțile dispuse În ordinea
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
aflată În plină dezvoltare politică și econo mică. Nu se poate Însă explica totul Într-un mod mecanic, În primul rînd pentru că, la Bologna - dacă dăm crezare puținelor mărturii -, la Început au fost mai cu seamă cărți. SÎnt cărțile din Corpus iuris, În care În secolul al VI-lea Împăratul Iustinian adunase tezaurul legilor și jurisprudenței antice, care, după sfîrșitul Imperiului roman, rămăseseră atîtea secole Împrăștiate și nebăgate În seamă. Manuscrise din acele „cărți de legi“ au ajuns la Bologna, pe
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de medicină cuprin dea autori clasici, ca Hipocrat și Galenus, și tratate de autori arabi În traducere latină, În primul rînd „Cano nul“ lui Avi cenna. Cărțile juridice pe care le reunise În secolul al VI-lea Împăratul Iustinian În Corpus iuris stă teau la baza Învățămîntului de drept civil, În vreme ce dreptul canonic se studia din culegeri de norme ecleziastice. Întemeiată solid pe tradiția autorilor, cunoașterea transmisă de universitatea medievală poate părea la prima vedere statică și repetitivă. Programele Însă nu
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cu Dumnezeu printr-o căsătorie simbolică și o instaurare a "tronului lui Dumnezeu" pe Pămînt. Vom constata că pe măsură ce scenariul biblic se complică, secvențe întregi par a dobîndi relativă autonomie de desfășurare, desfășurarea lor reproducînd "în mic" întreaga imagine a corpusului biblic. Altfel spus, fiecare dintre povestirile prezente în Biblie activează mai mult sau mai puțin explicit succesiunea de funcții sintactice pe care Propp le-a luat în seamă. O "gramatică generativă" de tip chomskyan pentru care înșelăciunea (minciuna) constituie punct
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a șaptea, ca o rezultantă a momentelor anterioare. 18 Această procedură este utilizată atunci cînd se intenționează evidențierea unui plagiat, a unui furt ideatic, a unei minciuni asumate drept creație originală etc. 19 Analiza lui Propp este limitată la un corpus de 100 de basme rusești. O extinsă cercetare comparativă ar putea valida, probabil, "rezonanța structurală" dintre toate tipurile esențiale de basme ale lumii. 20 Dincolo de această generoasă intenție, nu trebuie să uităm totuși că, adesea, "drumul spre iad este pavat
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
subliniat întotdeauna nevoia de mai multă dreptate. În unul din ultimele sale eseuri, Vincent a revenit la tema primei sale cărți, care apără principiul non-intervenției. El observa că statele sunt din ce în ce mai mult supuse opiniei internaționale și presiunii de a respecta corpusul internațional al drepturilor omului (Vincent și Wilson 1994). Anumite violări ale drepturilor omului pot fi atât de șocante, încât statele vor renunța la convenția de a nu interveni în afacerile interne ale altor state. Dacă și cum ar trebui să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe unii constructiviști să articuleze o concepție socială a puterii care împacă relația complexă dintre norme, legitimitate și putere hegemonică. Totuși, acesta rămâne un teren puțin străbătut (Ikenberry 2000; Cronin 2001; Barnett și Duvall 2004; Reus-Smit 2004a). Relevant este aici corpusul din ce în ce mai semnificativ de cercetare constructivistă privind dreptul internațional, o instituție intim legată de politica normelor, legitimității și puterii (Brunnee și Toope 2000; Finnemore și Toope 2001; Reus-Smit 2004b). De obicei se face o distincție conceptuală între o "societate internațională" și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Whitworth (1994) arată că prejudecățile despre relațiile de gen au conturat politicile Organizației, cu efecte discriminatorii pe piața națională și internațională a muncii, consolidând inegalitatea femeii. Catherine Hoskyns (1996) arată cum mișcările femeilor din statele membre au folosit cu succes corpusul juridic al Uniunii Europene privind egalitatea de șanse pentru a aborda problemele inegalității la nivel național. Analiza axată pe relațiile de gen a lui Hoskyns a arătat că procesul de integrare europeană a avut ca efect extinderea drepturilor sociale ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
specialitate. Poziția ecologismului internațional are, bineînțeles, trăsături comune cu alte teorii prezentate în această lucrare, pe care le voi sublinia în Concluzii. Însă capitolul se va concentra pe specificitatea poziției ecologiste. Capitolul este organizat în jurul unei discuții asupra a două corpusuri principale de literatură ce pot fi folosite pentru dezvoltarea unei poziții ecologiste în Relațiile Internaționale/politica globală. Este vorba de literatura ce tratează teoria politică ecologistă (de ex. Dobson 1990; Eckersley 1992) și de cea pe tema "ecologiei globale" (de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ale ecologismului amintite mai sus, și în care analiza situației actuale pornește de la aceste principii. Cu alte cuvinte, teoria politică ecologistă asigură o bază normativă pentru viziunile ecologiștilor asupra politicii mondiale, iar "ecologia globală" îi oferă o bază explicativă. Acest corpus științific poate fi asociat mai ales cu Wolfgang Sachs, Pratap Chatterjee și Matthias Finger, Vandana Shiva și reviste ca The Ecologist și Third World Resurgence. El tratează două teme centrale dezvoltarea ca principală cauză a problemelor de mediu, și protejarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nonliterar a fost pus adeseori un injust semn de egalitate. Sita cu ochiuri prea mărunte a cernut "balastul" și a reținut doar acele texte care întrunesc condițiile literarității, plecând de la însuși criteriul propus de Arghezi: invenția personală activă. Expertiza unui corpus de texte argheziene complet ignorate până astăzi, precum și reevaluarea critică a celor clasate de critica anilor 80, presupune atât asumarea demersurilor exegetice asupra pamfletului publicistic, într-o formulă centripetă care cumulează punctele de vedere inedite și le abandonează pe cele
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mai mult, le-a criticat ori de câte ori i s-a ivit ocazia semnifică propensiunea spre autonomie spirituală și, evident, refuzul de a intra într-un mediu cu potențial coercitiv pentru eul său creator. Astfel, ceea ce numim ars poetica argheziană reprezintă un corpus aparte din literatura de factură polemică și are câteva caracteristici care nu pot fi nicidecum eludate: ▪ implicitul polemic rezidă în negarea prin afirmație categorică. Atunci când își exprimă un punct de vedere teoretic, Arghezi o face radical, direct, într-o manieră
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
construi această paralelă începînd cu locul în care am aflat-o, deja deschisă, ca pe o provocare, într-o expertiză a Monicăi Spiridon aplicată discursului publicistic eminescian 213. Autoarea a inițiat un act de revalorizare, justă și argumentată, a unui corpus atât de important și întregitor, totodată, din creația eminesciană cum este proza jurnalistică un teren minat care a suscitat interpretări abuzive, futile, tendențioase sau, pur și simplu, abordări de suprafață, pe orizontală, iar nu o disecție profundă, aseptizată de morbul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]