6,252 matches
-
împietresc cruciș Din fila vibrătoare ca o tobă, Coroana literei, mărăciniș, Jos în lumină tunsă, grea, de sobă. Odaie, îndoire-n slabul vis! - Deretecată trece, de-o mătușe - Gunoiul tras în conuri, lagăr scris, Adeverire zilei - prin cenușe. DESEN PENTRU CORT O, veacul legiuise militar În litere ca turnul țuguiate! Urzite căi, neverosimil var, Prin dimineața ierbii înmuiate. Spălări împrăștiate! Înnoiți Arginturile mari botezătoare Și inima călărilor - spuziți De dreaptă ziua-aceasta suitoare. - Ei vor sălta, la drum cu Novalis, Prin
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Maraton. CERCELUL LUI MISS Cățelei mele Cineva, închis în stupul dintre pruni, aruncă pietre... Dar cu-atîta vrăjmășie că nu poți să faci sport: Ele trec și gard și ziduri, până dincolo de șetre Unde ziua umflă-n vânturi mătăsoase foi de cort. Da, e rece primăvara și golașe frunzătura, Însă greii bobi ai toamnei nu mai vor să doarmă-nchiși, Stupul sfredelit de soare își deșartă-ncărcătura: Jir și aur cad, în ciur, la buzatul urdiniș. - Împletire somnoroasă de miresme și albine
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de la Monos, la Una! Sparge hibridul acestei neecuații, creatoare de scădere, de ciclu, de temporal. Știe-te, singur Ochi, prin toată această spiritualitate a vederii, prin tot gândul cufundat și geometric la care te-am strigat! Mersul tău până sub corturile atîtei supunătoare frumuseți se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase. Dar două se dovediră căile Consistenței. Locuire, pornind din pământurile tale, pe orbitele rigide ale mărilor se imprimă în asimptotic declin. Să descuiem
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o mână sigură de neîntrecut combatant. Aici îndepărtează fierul cu care inerția somnolenței voia să te întunece; dincolo arată o potecă sigură în spatele taberei de întuneric; îți încheie armura slăbită de lovituri și din izbândă, în izbândă, te conduce în cortul bogățiilor lui Darius: diamantele proprietăților geometrice, tăiate după tetraedru, cub, octaedru, icosaedru. * Domeniul de cercetări al d-lui G. Țițeica e, mai ales, geometria diferențială. Ca să țineți o idee despre obiectul ramurii acesteia de matematice, închipuiți-vă o tablă mare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
caracterizată sau, ca să-i zic așa, sașie. Volumul de versuri Joc secund nu era cu putință potrivit arătărilor de mai înainte, o poetică expresă; în fapt, două: prima în Din ceas, dedus... și Timbru, iar a doua în Desen pentru cort. ă...î ... Barbu este fără îndoială un versificator totdeauna sigur, un autor de balade fantastice, cuprinzând poezie fără nici o specificare, adică adevărată, un poet, în sfârșit, care a scris prea frumoase lucruri în narativ și pitoresc, când nu s-a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
PIRU CUPRINS Notă asupra ediției ............................................................... 3 Tabel cronologic ................................................................... 4 VERSURI DUPĂ MELCI (1921) SECOL ............................. 27 DUPĂ MELCI ................... 10 MARGINI DE SEARĂ ...... 28 STEAUA IMNULUI .......... 28 JOC SECUND (1930) SUFLET PETRECUT ......... 29 DIOPTRIE ........................ 29 ăDin ceas, dedus adâncul ...î21 DESEN PENTRU CORT .... 30 TIMBRU .......................... 21 EDICT ............................. 30 GRUP .............................. 22 ÎNECATUL ....................... 22 UVEDENRODE ORBITE ........................... 23 31 31 IZBĂVITĂ ARDERE ......... 24 32 37 LEGENDĂ ........................26 39 42 STATURĂ ........................23 PĂUNUL ......................... INCREAT .........................24 PARALEL ROMANTIC...... POARTĂ .......................... 25 LAPONA ENIGEL ............. LEMN SFÎNT ................. 25 OUL DOGMATIC .............. AURA
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Și-au rămas și fără carte, flămânzi și desculți - Nicolae, Nicolae, moș ciumat și rău, Ce-o fi fost, nebun și-n moarte, și pe capul tău? Condamnat să aduci daruri, țării tale, mort - Ți-au acoperit calvarul foile de cort - Nicolae, Nicolae, sub drapelul roș, Ți se vede, goală pușcă, crucea ta de moș - Vino, moșule, și drege, ce mai e de dres - Ca pe-afară tragem linii, doar după deces - Nicolae, Nicolae, dac-ai înviat, Cântă internaționala limbii de la
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor, rase o oală de sarmale, un curcan la cuptor, iar pe la sfârșit, când se strigau darurile, și un purcel de lapte. Totul bine stropit cu distilate din toate
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
15 milioane de dolari, având în vedere că proprietatea se întinde pe o suprafață de 36 de acri. După ceremonia de dedicare a noului sanctuar, toți cei prezenți au fost invitați la „un lunch”, pentru care a fost amenajat un cort imens în parcarea bisericii. Preparatele culinare au fost, de asemenea, cu gust românesc. Pentru această cină au fost pregătite, printre altele, un numar de 40.000 de sarmale, aproximativ 500 de kilograme de cârnați și 5000 de pachete de prăjituri
LA PHOENIX (ARIZONA) S-A INAUGURAT CEA MAI MARE BISERICA ROMANEASCA DIN DIASPORA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361436_a_362765]
-
un platou presărat cu brazi răzleți, apoi dominant devine golul alpin. Case răzlețe, căpițe cu fân, țarcuri, cai pășunând în voie, întregesc tabloul din ținutul moților. Iubitorii de natură, aici în ținutul populat pe crestele Carpaților Apuseni, își pot monta corturile și petrece o zi, o noapte sau mai multe în aerul curat, reconfortant, în liniștea deplină din mijlocul naturii departe de tumultul citadin. Este un loc sfânt de meditație spirituală și relaxare trupească. De aici, ziua, zările se deschid către
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
putea gusta un mititel sau un cârnat prăjit, cu muștar. Simți că i se taie picioarele și se așeză pe iarba aceea bătrână și prăfuită, din spatele terasei, decorată cu tot felul de resturi de la presupuse dejunuri. Auzea prin foia de cort ce despărțea terenul viran de terasa cu mici și cu bere, hărmălaia și voia bună de dinăuntru. Nici una, nici două, într-un minut se trezi însă înconjurat de ortacii lui Jery, cu însăși namila în frunte. - Ce-ai zis, băi
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
stufoase, ochii ageri și pătrunzători, fața gravă și dură, bărbia puternică.) Într-o noapte, cu o ceată de oșteni credincioși, ageri la minte și la braț, am pătruns deghizați în straie păgâne în tabăra turcilor. Le-am dat foc la corturi și i-am încăierat de s-au măcelărit între ei. Dar năvala lor era de nestăvilit. CONTESA: În disperarea sa a cerut ajutor peste munți. CONTELE DRACULA: Așa-i. Dar voievodul Matei Corvin, din sânge de valah, a fost înșelat
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
toți tinerii, scârbiți de noul regim, ci spre Indii, pe drumurile lui Mircea Eliade. S-a instalat undeva la marginea pământului în Deșertul Vrăjitoarelor, un loc arid, plin de oamenii fără caste care se mută din loc țn loc cu corturi , cu cățel, cu purcel, cu femei și copii. L-a dus un conducător de cămile în Deșert la vrăjitoare. Și nu s-a mai despărțit de ele. Prima noapte a stat la foc lângă vrăjitoare, femeile au dansat pentru el
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
Legenda spune că atunci când bărbații erau plecați la război, femeile și copii se adăposteau în ea de teama năvălitorilor. Deoarece zona oferă un adevărat spectacol turistului avid de cunoaștere și liniște sufletească, turiștii pot poposi o noapte în mijlocul naturii, în cort, ca să asculte vuietul vântului și șoaptele tainice ale brazilor cocoțați pe stânci ca adevărați alpiniști. De la Peștera Muierii călătoria noastră imaginară se îndreaptă către Novaci, iar de acolo urcă în serpentine pantele Masivului Parâng până la stațiunea Rânca. Zona pitorească încântă
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
îngenunchezi și să te rogi în tăcere. Dar, câtă dezamăgire!..În fața altarului Trecutului nostru, acolo unde trebuia să fie sacralitatea luminoasă, de unde să primim energia continuității prin furtuna necruțătorului Timp, niște slujitori ai Istoriei noastre se bălăcăreau ca la ușa cortului, aruncându-și în față jigniri și porecle. Unii, care se considerau „istorici specialiști”, îi porecleau pe ceilalți, spunându-le „dacologi protocroniști” și „dacomani”. Iar aceștia din urmă le strigau „specialiștilor”: „trădători și falsificatori de istorie”. Era o hărmălaie de nedescris
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Țara Românească, nu Țara Cumanilor, dar nici Țara Românilor. Aceasta considerau Basarabii că este originea ei :ȚARĂ ROMÂNEASCĂ; -deci nu poate fi vorba de o organizare statală cumană, întrucât cumanii erau o populație migratoare care dormea în căruțe și/sau corturi, fără o cultură, diplomație și religie proprie. Neagu Djuvara s-a bazat pe documente ungurești și papale, pe care le-a interpretat greșit”. Spațiul nu-mi permite să prezint și părerile altor istorici intrați în această sfadă cu Djuvara, pentru
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
era Trimis de către Fiul Domnului. El venea în fiecare an, într-o caleașcă de aur, trasă de niște reni cu coarnele ramificate. Curierii și lăutarii urmau caleașca, pe sănii mari, trase de câini husky. Cum ajungeau, în grabă își așezau corturile, sacii mari și bine burdușiți de cadouri, scuturau crengile copacilor de zăpadă și îi împodobeau cu globuri și beteală, cu fel și fel de luminițe și podoabe. Apoi Moșul, după ce era înconjurat de căprioarele, cerbii, caprele și alte animale mai
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
zăpadă și îi împodobeau cu globuri și beteală, cu fel și fel de luminițe și podoabe. Apoi Moșul, după ce era înconjurat de căprioarele, cerbii, caprele și alte animale mai mari sau mai mici, se așeza confortabil pe o buturugă, lângă cortul său, le făcea semn cu mâna lăutarilor, și ei începeau să cânte colinde. După aceea își trimitea curierii prin lumea întreagă, să-i întrebe pe toți oamenii ce vor să le aducă Moșul. Curierii plecau îmbrăcați în veșminte omenești și
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
mici sau mai mari. Totul era sărbătoare și strălucea în jur. O mulțime de curieri, care semănau cu cel care îl luase pe Mitru de pe drum, se învârteau de colo-colo, treceau prin fața Moșului, vorbeau cu el, după care intrau în corturi și se schimbau în haine ca ale sale. Apoi, după ce-i făceau o plecăciune, își aruncau câte un sac imens sau mai mulți pe câte o sanie trasă de doi sau mai mulți câini, și plecau spre pârtia pe care
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
ea. Apoi Mitru îl mai îmbrățișă încă o dată pe Moș, după care se urcă alături de curierul cu barbă. Doar că de data asta, fără ca Mitru să observe, fiindcă era ocupat cu Moș Crăciun, curierul dăduse fuga pâna la unul din corturi și-și schimbă hainele cu cele roșii. Acum erau îmbrăcați la fel și asemănarea era izbitoare, încât n-ai fi putut să spui care dintre cei doi era Moșul și care era curierul. În timpul în care Moș Crăciun și Mitru
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
Sfântu Gheorghe, Levente Fazakas și ceilalți colegi ai săi, unguri și români,au pus pe scena de la ”Hungarian Heritage” un spectacol de zile mari. Muzica, dansurile și tradițiile transilvănene i-au atras și pe români, americani și alte nații în cortul unde s-a desfășurat programul artistic timp de câteva zile.Deși încorporate drept tradiții ungurești, dansurile și cântecele puse în scenă în capitala americană au amintit românilor de țara lor. Și cum nu, când aproximativ jumătate din numărul artiștilor a
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
Atmosfera minunată, creată de artiști excepționali, dincolo de militantismul lor pentru autonomie, s-a curmat brusc. Atunci o unguroaică vorbind engleză, care a și prezentat festivalul pe scenă, s-a apropiat de prietena Anei și a rugat-o să plece din fața cortului unde se vindeau băuturi alcoolice. Este vorba de Marcela Băjeanu, o româncă aflată în Statele Unite din 1999 și care iubește steagul României. De fapt, ea este recunoscută în comunitatea de la Washington pentru faptul că la fiecare eveniment românesc dăruiește steagul
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
unguroiacă și rugate să plece (nu i-am aflat încă numele) Marcela și Ana se fotografiau pe mall-ul național cu steagul României. Se aflau pe aleea din pietriș dintre Capitoliu și castelul Smithsonian. În spatele lor, la o masă în cortul unde se vindeau băuturi alcoolice, pe gazonul mallului național, un grup de unguri se găsise deranjat de priveliște și au trimis mesager să le fugărească. ”ȘI VREI SĂ SPUI CĂ TRANSILVANIA E ROMÂNIA?” În zadar s-a încercat explicarea faptului
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
scurg neîncetat. Fiecare secundă feliază minutul asta, că pe un tort, minutarul se învârte fix de 60 de ori, nu e mort, se duce ziua spre noapte precum Dunărea spre port, viață ne inundă ca și ploaia revărsată peste-un cort. Grăbiți în copilărie, vrem timpul iute că să treacă, adolescenți nu prețuim ce avem, sărim la altă treaptă adulți fiind am încetini ritmul, dar viață nu ne iartă, bătrâni am da orice să-ntoarcem iar a vremii roată! Și curgerea
DESPRE TIMP de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361044_a_362373]
-
în frumoase haine albe de zăpadă. Plecam în campania topografică încă din luna aprilie și acum mă bucuram că, deși doar pentru câteva luni, voi duce o viață mai confortabilă, la casa mea și nu tot timpul ca țiganul cu cortul. Nu sunt un alintat din fire, dar îmi lipsea confortul minim al locului și al lucrurilor mele. Pe teren, viața se desfășura între muncă și binefacerile naturii. Eram cazat în sate sau comune, care nu ofereau altă posibilitate de destindere
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]