1,557 matches
-
mai degradante metode. Mulți oameni cinstiți, patrioți și fără prihană stau departe sau sunt înlăturați. Prezența acestor oameni de mare onestitate și caracter ar aduce servicii mari în destinul istoric al neamului nostru. Suntem conduși de oameni fără scrupule din cortegiul bolșevicilor de ieri cu aceeași mentalitate înghețată și au rămas un club de profitori, râmători și răufăcători, hoți. Urgia comunistă a lăsat răni adânci și greu vindecabile. Au trecut decenii și vor mai trece și altele până vom cauteriza rănile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nici o diferență de castă sau rang social, și Calea pe care a predat-o era deschisă tuturor bărbaților și femeilor care erau pregătiți să-l înțeleagă și să-l urmeze. Învățătura lui Buddha atrăgea elita populației peste tot unde poposea. Cortegiul său era diferit de cel care-l urma pe Iisus. El includea brahmani, filosofi, prinți, nobili, negustori bogați, savanți, care fie deveneau monahi, fie reveneau în lume, dar manifestau față de Iluminat o simpatie activă. Clasa socială căreia îi aparținea Buddha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Cum să-ți spun? Trebuie să-l ai În gând mereu... Am scris o dedicație pentru cei care au trecut prin Balta Brăilei... Se cheamă: „Celor care-au trecut sau au rămas prin Balta Brăilei”. „Mai văd fantomele din Baltă, cortegiu sumbru și martir,/ Tânjind spre lumea cea Înaltă, precum pohodul la Sibir;/ Mă regăsesc pe diguri sumbre cu tinerețile-ngropate,/ Alai de morți livizi și umbre, de restul lumii lor uitate./ De-a lungu-și mână-n-nepăsare puhoiul apei ucigașe/ Din care bem
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lor uitate./ De-a lungu-și mână-n-nepăsare puhoiul apei ucigașe/ Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe./ Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe/ Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe./ Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir,/ Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir./ Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă/ Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă/ Și văd Îndrăgostiți la ceasuri sau cârciumile ce
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
1877-1878, Ed. Academiei, București, 1978, p. 94). Primar al Capitalei era atunci C.A. Rosetti, care a primit această însărcinare special pentru această festivitate. La gară, primire strălucită. Domnul și Doamna erau de față. De la gară la Palat, în mijlocul aclamațiilor, cortegiul a fost astfel format. În prima trăsură, Țarul, Doamna și doi fii ai Țarului. În a doua trăsură, Domnitorul cu Marele duce Nicolae. În a treia trăsură, cancelarul, prințul Gorciacof cu Ion Brătianu. În a patra, ministrul de Rezbel general
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
senator Rotică”, în Cernăuți. Ideea de a o duce pe mama de-acasă pînă în cimitir însoțită de muzică i-a aparținut Lucichii. Dezgustat de fanfarele de la oraș, alcătuite din mahalagii sastisiți și ireverențioși, care rîgîie și pîrțîie în timp ce însoțesc cortegiul, am avut anumite rezerve, „estetice”, dar nu m-am opus. Într adevăr, mama spusese nu o dată că „atunci cînd voi muri, să mă duceți cu banda”. Mi-o amintesc stînd în fundul grădinii, înspre Mihai al lui Gheorghe a Nuții și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mama am plîns fără rușine, deși am simțit tot timpul că sătenii mă scormoneau cu privirea, că nici un gest de-al meu nu le scăpa. Mă simțeam grozav de singur printre ei: expus, vulnerabil, rătăcit. Apoi, de la primii pași în cortegiu, amintirile și gîndurile mele au devenit mai puternice decît tot ce se petrecea în jur. Fiecare loc îmi evoca pierderea mamei: nu o voi mai întîlni - îmi spuneam - în casă, în prag, în ogradă, la poartă. Trecerea ei pe drumul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
covor de Nicolae Manolescu, ci faptul că azi noapte m-am trezit speriat de un vis - puțin spus! - ciudat. Mergeam la mătușa Marința, și cînd eram pe punctul să trec de ulița lui Vasile Dramba, de-acolo a ieșit un cortegiu funerar. În fruntea lui se afla un călugăraș hirsut, fără odăjdii, doar cu rasa pe el și cu potcap negru. Eu mai eram cu cineva (Valeriu?). În loc s-o ia spre biserică, înainte, coloana a luat-o spre dreapta, apoi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
încă de acum zece ani. E drept că intervenția aceasta miraculoasă nu a făcut decât să îndepărteze perspectiva sumbră a distrugerii muzeului cu câțiva ani. Regii și reginele pleacă; hotărârile rămân undeva prin sertare, dar rămân. Cum în ultima vreme cortegiul de capete încoronate în vizită la București s-a subțiat de tot, slabă speranță să se mai găsească cineva care să pună o vorbă bună pentru propria noastră cultură și propriul nostru trecut pe lângă aceia care ar trebui să le
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sale și a înaintării spre societatea comunistă pe care încă nimeni, în lume, n-a văzut-o funcționând; s-au desfășurat congrese în care liderii de ieri au fost dezavuați public, în care li s-a pus în spate întregul cortegiu al erorilor și fărădelegilor săvârșite într-o perioadă oarecare, omițându-se a se spune că și acuzatorii făcuseră parte din complot; au fost congrese care, trâmbițând mari transformări și îmbunătățiri ale vieții, au marcat, în realitate, o deteriorare a nivelului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din când În când, lui Raicu texte ale sale și ale altora, avea totală Încredere În el. * Nu rămăsesem, de fapt, În legătură cu „mentorul” nici după primirea faimoasei cărți poștale, nici după debutul editorial prefațat de el. Nu făceam parte din cortegiul „oniricilor” care Îl Înconjurau, nici prea sociabil nu eram, nici timp, după cele 12 ore de silnică inginerie zilnică, nu aveam. Când l-am revăzut, mi-a reproșat absența, părea jignit. Mi se mai Întâmplase, nu o dată, ca timiditatea, retractilitatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tiraniei. Muriseră deja câțiva prieteni, ne Înghițea bezna pe fiecare și pe toți, clipă de clipă. Frumusețea sucomba, oripilată de proximitățile pernicioase, adevărul devenise sălbatic, binele se retrăsese În vis. Când am intrat În casa de pe Pitar Moș de unde pornea cortegiul funerar, Adela Petrescu, În negru, a izbucnit, instantaneu, În plâns. „Nu l-ați mai iubit”, a murmurat când m-am apropiat. Nu știam ce să bâlbâi, nu știu cum am bâlbâit protestul, dar ne-am Îmbrățișat, Într-o disperare care nu avea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
subțire ca hârtia”, doldora de pitoresc și fisuri, dar și de „tensiunea pozei, gravitatea artificială a măștii”, acel „patos ironic” prin care „spiritul antrenat și interesat” al noii antreprize umane, atât de asemănătoare „unei călătorii demente, monotone, zadarnice, a unui cortegiu de marionete”, Își autoparodiază drama - prefigurând deja, În zorii modernismului, artificiile postmoderniste de mai târziu, o Întreagă tehnică a Înscenării și a citatului persiflant. Gustul hiper-intelectual al farsei și pantomimei, propriu copiilor geniali și impertinenți, care scot limba la dascălii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care atunci când va bate crivățul peste țară, va fi fugit de mult în alte orizonturi. Cum funcționează atunci această dreptate divină de neînțeles? De la aceste gânduri reverberate haotic, fără rezultat, în mintea lui obosită, sentimentul camaraderiei sfinte aduce un nou cortegiu de întrebări și răspunsuri ipotetice...... Ce s-a întâmplat cu Horia? A scăpat în adevăr în urma încercării disperate din grădina lui Neagu, de a reține atenția urmăritorilor asupra sa, pentru câteva clipe sau a fost împușcat sau prins de ei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Pătrașcu a tăcut, și noi deasemeni, meditând asupra celor ce ne relatase dânsul. Zilele treceau mai ușor cu tot felul de evenimente, care se petreceau la noi în celulă sau la vecini sau pe coridor, dar nopțile veneau cu tot cortegiul lor de gânduri și uneori cu amintiri frumoase, care aveau darul să ne îndurereze și mai mult: „Ne sun maggior dolore che ricordarsi da tempi felici nella mizeria” vorba lui Dante Aligheri. După câteva luni, în vară am reușit să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
versurilor, melancolia, motive precum lacrima, steaua, luna, fântâna etc. ori epitete precum „liniștit”, „dulce”, „rece”, „alb”, „albastru”), încă din Fântâni carteziene, sentimentul lumii și al sinelui ca spectacol derizoriu, ca succesiune de măști îl anunță pe adevăratul D., acela al cortegiilor comic-funerare, al peisajelor cu arlechini și jucători de zaruri. „Soarele negru” al lui Baudelaire și corbul lui Poe sunt figurile tutelare ale acestor tablouri încremenite: totul e dublu („omul despicat în două” din Abel), lumea și sinele sunt imperii ale
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
1918 scoate, pentru puțin timp, „Glasul Sucevei”, „publicație de propagandă culturală și cetățenească”. S-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Scriitorilor Români. În personajul Pitarcă, din romanul Mângâierile panterei de Mihail Sorbul, D. poate fi recunoscut cu întregul său cortegiu de ciudățenii. Revistele și gazetele la care a colaborat sau care l-au republicat sunt numeroase. Proza lui, schițe, povestiri, nuvele, fragmente memorialistice închinate copilăriei, dar și versuri sau o serie de articole politice, datând din preajma intrării noastre în primul
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
însă poemele de atitudine, care, în Vatra cu stele (1942), poartă însemne ale luminozității nordice, dar și evidente reminiscențe mioritice. Un lexic suculent îndeamnă retoric spre amintirile copilăriei, spre ieșirea din tristețe și durere, spre imnificarea gliei străbune, cu întreg cortegiul ei de frumuseți baladești și de fapte eroice. Cuvinte ca „baladă”, „legendă”, „stele” și „toamnă” sunt aici simboluri ce conturează obsesiile simțirii. În Însemnele anilor (1973) este evidentă încercarea poetului de a se regăsi pe sine și întreaga-i creație
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
pentru psihoterapiile familiale. Cele mai semnificative încercări psihoterapeutice implicând grupul familial au avut ca subiect familiile în care cel puțin unul din cei doi parteneri întruneau criteriile de diagnostic pentru TP borderline. Trăsăturile borderline imprimă instabilitatea vieții conjugale cu întreg cortegiul de perturbări cognitive, afective, motivaționale și atitudinale care o însoțesc. O primă condiție terapeutică este delimitarea exactă a grupului familial în raport cu familia extinsă și celelalte componente ale rețelei de suport social personale. În sens psihodinamic sunt căutate de către terapeut condiționările
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în propriile sale forțe, dar și în profesionalismul medicului, eficacitatea tratamentului, precum și în orientarea spirituală la care aderă. Cât privește activitatea de prevenție, ea trebuie privită cu toată deferența posibilă pentru că ea vizează nu doar instalarea unei maladii, cu întregul cortegiu de implicații multiplu solicitante, ci și posibilitatea cristalizării unui PTSD, care complică peisajul. Nu vom spicui toate interstițiile aferente și care exced obiectivul central al acestui subcapitol. Ne vom rezuma doar în a consemna că prin lansarea conceptului de stil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a fost și a rămas inegalabil în artă și în suflet, biciuia năravurile vremilor ca nimeni altul. Acesta a fost marele vasluian Constantin Tănase! Și ce-i mai biciuia pe scenă, doamne-doamne!, pe miniștri, pe bancheri, regimurile corupte și tot cortegiul de samsarlâcuri care se făceau pe atunci! În legătură cu Constantin Tănase, amintiri cu trăiri demne de reprodus, ne oferă și prof. Ilie Dan în „Tămâie și otravă" de Al.O.Teodoreanu, Editura Vasiliana '98, 2008, care redând portretul „Tănase" scris de Teodoreanu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
frumos“, ceea ce ar trebui să ne arate că există o netă separație între el și mlaștina în care e silit să înoate. Participă la înmormântări (se moare mult în romanul Gabrielei Gavril, dar rareori violent), uneori, bacovian, se înscrie în cortegii aleatorii, chefuind cu îndoliații ca și cum ar fi de-ai lor. Disprețuiește viața literară, pe care o cultivă totuși cu masochism. Artiștii menționați sunt, mai întotdeauna, unii tineri, chiar foarte tineri și, fără excepție, impostori. Se lasă exploatat de către un editor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
forțe necunoscute lui" să se simtă el însuși parazitat prin ospitalitatea oferită. Imaginea omului pe zid, "cu picioarele atârnând" și care își lovea genunchii unul de celălalt" este o imagine veche (care reapare în Castelul, imagine apărută în copilărie, cu cortegiul ei de gânduri vinovate. Acest fel de Humpty Dumpty, a cărui figură are o oarecare legătură cu o idee transgresivă, îi vorbește fără să-l vadă, privind peste el, anihilând astfel existența însăși a călătorului care ar vrea să-l
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
plâns deschis morții ei vechi și noi. La ceremonia de despărțire au venit mii de evrei, remarcându-se Îndeosebi numărul văduvelor și orfanilor de toate vârstele: „O lume imensă adunată la cimitir a fost cuprinsă de emoție, Încolonându-se În cortegiul ce a făcut Înconjurul zidurilor ce trebuiau să cadă sub loviturile târnăcoapelor, ziduri ce străjuiesc cavourile marilor rabini. Am văzut bătrâni, bărbați și femei, care stăteau la mormintele părinților despărțindu-se pentru totdeauna de rămășițele pământești, Înainte de dezhumare. În rugăciuni
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dată începe relatarea Naratorului în Craii de Curtea-Veche ( cartea-fetiș al autorului Vieții și opiniilor lui Zacharias Lichter, cu ea încheindu-se, simetric, A citi, a reciti) e aceasta 19 octombrie 1910, exact 33 de ani după trecerea prin București a cortegiului mortuar al prințului Serghie de Lichetenberg-Beauharnais, iubitul Penei Corcodușa ( ipoteză într-un final respinsă), ori 16 noiembrie al aceluiași 1910, praznicul Sf. Matei, protectorul autorului?, trecînd prin ( într-o notă) semnificația zilei de 16 iunie, din Ulysses, rămasă incertă ( ea
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]