3,100 matches
-
ne-o arată evoluțiile politice ulterioare, președintele Băsescu a decis să joace o altă carte în raport cu "partenerii" din Alianță: cea a compromiterii politice a liberalilor prin convingerea opiniei publice că tot răul guvernării se trage de la PNL, un partid incompetent, corupt și imoral, predispus la înțelegeri secrete cu PSD, în ciuda eforturilor făcute de pediști și a șefului lor suprem de a îndrepta lucrurile. Pe scurt, cartea separării dintre bad guys și good guys, prin care să-i demonizeze pe liberali și
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a urmat declarației președintelui de delimitare față de premier? Un război pe față între "partenerii" din Alianță, ce îl escalada pe cel al hărțuielii reciproce de după august 2005. Un război în care ofensiva va aparține democraților, grupați sub stindardul luptei împotriva corupților. În timp, războiului politic al lui Traian Băsescu și alor lui democrați se va extinde de la liberali la toate celelalte partide politice, adică la întreaga clasă politică. Deși reacția celui direct vizat de declarațiile lui Traian Băsescu a fost una
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de corupție sunt extrem de periculoase pentru calitatea democratică a guvernării și pentru alocarea echitabilă a resurselor publice. 3. Teorii despre corupțietc "3. Teorii despre corupție" Fenomenul corupției nu a beneficiat deocamdată de o abordare teoretică sociologică unitară. Tezele privind tranzacțiile corupte provin din domenii diferite, precum economia, teoria alegerii raționale, școala capitalului social sau a rețelelor sociale și diverse abordări neoinstituționaliste. Noua sociologie economică, bazată pe teza incluziunii sociale a fenomenelor economice, va produce - cât de curând, în opinia mea - un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
opinia mea - un model satisfăcător, atât pentru economie, cât și pentru sociologie, al acestui fenomen. Corupția presupune un schimb, ceea ce justifică tendința de a o reduce printr-o explicație strict economică. Din punct de vedere economic, actorul va alege strategia coruptă, de maximizare a utilității, atunci când utilizarea subiectivă expectată a acesteia este mai mare decât a strategiilor alternative. Dar ce anume determină persoanele să ia în considerare opțiunea mitei, a acțiunii ilegale, ca o strategie viabilă și chiar recomandabilă? Este evident
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
furnizat în poziție de monopol, dar permite o putere aproape discreționară în exercitare - presupunându-se că predarea și evaluarea constituie atribuția suverană a profesorului și implică o responsabilitate destul de mică. Alterarea responsabilității depinde, în microstructurile sociale, de rețelele sociale, practicile corupte fiind de cele mai multe ori incluse în rețele sociale. Analizând indicii corupției calculați de către Transparency International, se poate observa (Varese, 2000) că țările tind să se grupeze în categorii ce reflectă existența a două puncte de echilibru în incidența fenomenului: națiuni
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rețele sociale. Analizând indicii corupției calculați de către Transparency International, se poate observa (Varese, 2000) că țările tind să se grupeze în categorii ce reflectă existența a două puncte de echilibru în incidența fenomenului: națiuni cu o mare frecvență a tranzacțiilor corupte - printre care și România - și țări cu indici ai corupției foarte scăzuți. În 1998, de exemplu, 19 țări au avut un scor al indicelui rezistenței la corupție de 10, puține țări având scoruri intermediare între cele mai corupte - mai puțin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a tranzacțiilor corupte - printre care și România - și țări cu indici ai corupției foarte scăzuți. În 1998, de exemplu, 19 țări au avut un scor al indicelui rezistenței la corupție de 10, puține țări având scoruri intermediare între cele mai corupte - mai puțin rezistente la corupție - și cele mai puțin corupte. În cazul țărilor cu scoruri mici ale indicelui rezistenței la corupție - România a obținut 3 puncte în 1998, similar cu Rusia sau Iugoslavia -, se poate vorbi de corupție generalizată. Corupția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
indici ai corupției foarte scăzuți. În 1998, de exemplu, 19 țări au avut un scor al indicelui rezistenței la corupție de 10, puține țări având scoruri intermediare între cele mai corupte - mai puțin rezistente la corupție - și cele mai puțin corupte. În cazul țărilor cu scoruri mici ale indicelui rezistenței la corupție - România a obținut 3 puncte în 1998, similar cu Rusia sau Iugoslavia -, se poate vorbi de corupție generalizată. Corupția generalizată se perpetuează deoarece corupția ca mod de rezolvare a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și riscurile sunt la rândul lor mici, tocmai datorită faptului că toată lumea corupe pe toată lumea. Din punctul de vedere al școlii capitalului social (Warren, 2001; Uslaner, 2002), specifică fenomenului corupției este dependența de rețelele sociale cu înalt capital social. Tranzacțiile corupte sunt ilicite - altfel nici nu ar purta calificativul de corupte -, ceea ce determină un risc mai mare decât al schimburilor legale. Aceste schimburi nu sunt întărite de contracte protejate prin lege, pe de o parte, iar descoperirea lor poate duce la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
că toată lumea corupe pe toată lumea. Din punctul de vedere al școlii capitalului social (Warren, 2001; Uslaner, 2002), specifică fenomenului corupției este dependența de rețelele sociale cu înalt capital social. Tranzacțiile corupte sunt ilicite - altfel nici nu ar purta calificativul de corupte -, ceea ce determină un risc mai mare decât al schimburilor legale. Aceste schimburi nu sunt întărite de contracte protejate prin lege, pe de o parte, iar descoperirea lor poate duce la sancțiuni aspre pentru părțile implicate din partea instituțiilor represive, pe de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aspre pentru părțile implicate din partea instituțiilor represive, pe de altă parte. Doar relațiile bazate pe încredere puternică, reciprocitate verificată și norme ce prevăd sancționarea celor care încalcă termenii înțelegerilor pot reduce în mod semnificativ riscurile pe care le incumbă actele corupte. Prin urmare, este nevoie de un capital social puternic pentru ca schimburile corupte să fie inițiate. Este vorba aici de aspectul negativ al capitalului social (Portes, Landolt, 1996). Cea mai favorabilă structură de rețea pentru tranzacții ilicite este cea familială din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
relațiile bazate pe încredere puternică, reciprocitate verificată și norme ce prevăd sancționarea celor care încalcă termenii înțelegerilor pot reduce în mod semnificativ riscurile pe care le incumbă actele corupte. Prin urmare, este nevoie de un capital social puternic pentru ca schimburile corupte să fie inițiate. Este vorba aici de aspectul negativ al capitalului social (Portes, Landolt, 1996). Cea mai favorabilă structură de rețea pentru tranzacții ilicite este cea familială din societățile tradiționale. Apartenența la o asemenea structură înseamnă de multe ori limitarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la nivelul comunității, care blochează relațiile deschise dintre indivizi, pe de o parte, și societatea civilă și stat, pe de altă parte, menținându-i pe cei dintâi în postura de captivi ai grupurilor familiale de apartenență. Multe tipuri de tranzacții corupte au același substrat social și în România. Nepotismul, frecvent și în învățământ, este doar unul dintre acestea, fiind și unul din mecanismele prin care rețelele corupte se produc și se reproduc cel mai sigur. Luana Pop (2003) are pentru cazul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dintâi în postura de captivi ai grupurilor familiale de apartenență. Multe tipuri de tranzacții corupte au același substrat social și în România. Nepotismul, frecvent și în învățământ, este doar unul dintre acestea, fiind și unul din mecanismele prin care rețelele corupte se produc și se reproduc cel mai sigur. Luana Pop (2003) are pentru cazul României o explicație mai holistă, pe care autoarea o înscrie în tradiția gândirii neoinstituționaliste. A stabili un model de gândire și de acțiune normat înseamnă instituționalizare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ilegitime. Un sistem de învățământ necorupt urmărește selecția și evaluarea meritocratică, reușind, cel puțin prin mecanismele sale interne, să asigure egalitate de șanse între copiii care participă la competiția pentru diplome. Prin urmare, cu cât un sistem educațional este mai corupt, cu atât este mai puțin egalitar, asigurând un acces ieftin la acreditări celor care au pozițiile cele mai bune în sistemul de învățământ. Cei cu bani sau cu capital relațional, adică cei apropiați de rețelele sistemului, obțin în mod preferențial
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cinismul și individualismul. Încrederea în ceilalți și spiritul de cooperare vor fi considerate slăbiciuni și luate în derâdere, la fel ca și adeziunea la anumite sisteme axiologice care promovează solidaritatea, altruismul sau compasiunea. Noii eroi ai copiilor formați în sisteme corupte nu sunt învățătorii, ci indivizii cei mai îndrăzneți sau eficienți în înșelarea statului (Bennett, 2001). Corupția produce efecte de învățare necivice, care pun în pericol funcționarea viitoare a instituțiilor moderne, democratice ale sistemului. 5. Corupția românească...tc "5. Corupția românească
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o mare atenție în ceea ce privește destinația lor odată ajunse la beneficiari. Pe de altă parte, relațiile cu aceste instituții sau state sunt condiționate de adeziunea la un anumit sistem normativ sau ideologic, ce include invariabil domnia legii și intransigența față de practicile corupte; - organizațiile societății civile. Fiind dependente de organizațiile donatoare internaționale, aceste organizații au trebuit să se facă purtătoarele de cuvânt ale platformelor partenerilor lor în lupta împotriva corupției. Printre instituțiile cu o activitate eficientă în lupta împotriva corupției putem aminti Transparency
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
copilul la școala și clasa dorită; - profesorii își constrâng propriii elevi să plătească meditații, alternativa fiind corigența și umilirea în fața colegilor. În cel mai rău caz, promovarea se plătește pur și simplu, fără nici o oră particulară; - profesorii rezolvă pe căi corupte titularizarea în posturi „călduțe”, la oraș, acceptând sau chiar solicitând ulterior cadouri de la părinți și elevi pentru a recupera investiția; - colectarea de sume neînregistrate pentru „fondul clasei”; - elevii adună „protocolul” pentru bacalaureat. Acesta este folosit de fapt pentru a induce
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studențești; - examenele de la facultate promovate pe baza unor atenții sau cadouri distribuite profesorilor. Interpretările raportului au limitat corupția la situațiile în care actorul din sectorul public obține beneficii materiale efective prin utilizarea incorectă a poziției sale. Alte tipuri de acte corupte, precum traficul de influență sau nepotismul, lipsesc, în mod bizar, din studiu. Raportul sondajului CURS efectuat în cadrul proiectului „Nu da șpagă” (Fundația Concept, 2004) oferă informații despre incidența mitei în sistemul educațional comparativ cu alte servicii publice: Tabelul 17. Incidența
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
2004) oferă informații despre incidența mitei în sistemul educațional comparativ cu alte servicii publice: Tabelul 17. Incidența plăților informale pentru accesarea serviciilor publice Sursa: Fundația Concept, 2004 Datele dovedesc ceea ce se știa deja: instituțiile sanitare și vama sunt cele mai corupte sectoare publice din România. În instituțiile de învățământ, mituirea angajaților este un fenomen mult mai rar decât în sănătate (unde pare a fi norma, având în vedere că multe dintre interacțiunile cu instituțiile publice nu pot conduce la corupție). În timp ce
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școli, o soluție generală de creștere a controlului public asupra proceselor interne constă în intensificarea colaborării dintre școală și comunitate, însă pe principii de bilateralitate și de transfer de autoritate de la școală la membrii comunității. 3. Întărirea conștiinței civice. Practicile corupte sunt necivice și imorale, iar educația civică și morală trebuie să aibă un impact pozitiv în ceea ce privește raportarea la corupție. Din păcate, programele formale de educație în astfel de domenii nu sunt făcute să aibă astfel de efecte. În locul programelor teoretice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
iar apariția fenomenului este explicată prin poziția corpului profesoral și prin situația infrastructurii educaționale. Reprezentând această perspectivă, am cunoștință de lucrările lui Biswal (1999) sau Bray și Kwok (2003). Analizând sursele corupției, Klitgaard (1988) a arătat că practicile de tip corupt sunt încurajate de poziția de monopol a funcționarilor în furnizarea unor servicii, de lipsa de supraveghere în realizarea activității și de lipsa de responsabilitate în raport cu modul de realizare a sarcinilor. Această caracterizare descrie situația cadrelor didactice din anumite colțuri ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Izbitoare este și similaritatea în ceea ce privește formele educației paralele la care face referire Biswal: ca și în țările Lumii a Treia, în România educația paralelă se reduce la meditații neoficiale. În fine, în România, ca și în țările în care meditațiile corupte sunt regula, nu au existat, până recent, norme care să interzică profesorilor să mediteze. Deosebirile excedează însă, în opinia mea, asemănările. Chiar dacă România este o țară săracă, este greu de spus că oferta de educație este monopolistă. Situația de monopol
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
șanse cât mai mari de ocupare a pozițiilor sociale dorite, în condițiile organizării meritocratice a sistemului de învățământ. Din acest punct de vedere, educația paralelă apare ca indicator al unui sistem meritocratic și în nici un caz al unor instituții educative corupte sau ineficiente. Accesul la educația paralelă este însă dependent de resursele materiale ale familiei, ceea ce califică meditațiile ca rută școlară nemeritocratică. Aceasta este consecința structurală cea mai importantă a meditațiilor presupusă de Bray și Kwok (2003): făcând accesul la rezultate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Ați fi de acord ca elevul să participe la pregătiri suplimentare la anumite discipline?”. Datele atestă o cerere mare pentru pregătire suplimentară. Aceasta, generată de angoasa eșecului la examene, alimentează piața meditațiilor. Evident că, așa cum arată alte studii, ipoteza meditațiilor corupte nu poate fi eliminată complet. Cu siguranță, anumiți profesori își constrângeau elevii să plătească meditații prin practici „neortodoxe” la clasă, la fel cum unii profesori universitari ofereau meditații candidaților în schimbul unei șanse sporite la admitere. Așa cum arată Bray și Kwok
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]