1,450 matches
-
și o anumită experiență în ceea ce privește formarea târgușoarelor - ele fiind un vechi privilegiu domnesc, sosit în Moldova odată cu domnia secolului al XIV- leacând deja exista un lanț al târgurilor ale cărui verigi au tot sporit. Baia, Siret, Suceava, Neamț, Hotin, Hârlău, Cotnari, Iași, Trotuș, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Galați trec peste începuturile primelor domnii în Moldova. Asistăm la întemeierea altora: Piatra, Roman, Tg. Frumos, Botoșani, Huși, Fălciu, iar altele - Putna, Sărata, Crăciuna, pur și simplu dispar. Discutând despre „Pecetea Târgului Frumos" care sub
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de drept și un institut teologic în care se predau și se învățau lecții în acest sens, ca și dogmele bisericii timpului. Studiul dreptului a fost încurajat în Moldova și de Universitatea care a funcționat la Cotnar în Moldova (astăzi Cotnari). Reamintim aici deslușirile arhidiaconului Paul de Alepp care, călătorind prin Moldova în anii 16501660, când în scaunul Țării se afla Vasile Lupu, se referă și asupra pedepselor ce se aplicau. Se observă că înălțimea sa beiul Vasile Vodă, ține divan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de priveghi și de toate angăriile mai mărunte care sunt pe ceilalți târgoveți"... În Descrierea Moldovei, tipărită la Iași în 1851, Domnul Cantemir spune că la Huși erau vii domnești, că vinul de Huși se califica după cel de la Cotnari, dar, iată, viile acestea, se lucrau cu târgoveții din Huși, iar priveghiul era stăpânirea de noapte, în timpul coacerii roadelor mai ales, ca să nu se fure, și era tot în sarcina târgoveților. Zicerea cu priveghiul și privigherea s-a păstrat și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai târziu în cimitirul din Beiuș, iar în anul 1964, osemintele sale au fost aduse la Iași și reînhumate în catedrala "Adormirea Maicii Domnului". Preotul Dumitru Herghelegiu S-a născut la data de 4 septembrie 1915 în județul Iași, la Cotnari, unde a făcut și clasele primare. În anul 1928 a intrat la seminarul diecezan din Iași. A fost trimis la studii în străinătate în 1934, la colegiul internațional De Propaganda Fide; aici a avut mai mulți colegi din România, printre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
S. / 33 Columbia / 169, 176, 204 de Comillas / 78, 80 Como / 89 Concha, Iosif V. / 169 Constantin cel Mare / 168 Constantinescu, Mița / 266 Constantinescu, P. I. / 266 Constantinopol / 104, 151 Constanța / 195 Cordun / 192 Coste, Alimpii / 116 Coșbuc, George / 117 Cotnari / 194 Coty, Francois / 95 Cracovia / 157, 193 Craiova / 113, 155 Crispolti, Filippo / 52, 56 Crișana / 104 Curci / 87 von Czernin, Hokar / 152 D Daianu, Ilie / 116 Dame, Frederic / 117 Danemarca / 157 Danzig / 157 Da Passano / 89 Dănilă, G. / 131 Dărmănești
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu sistem de apărare. Localitatea Scobiți este o așezare veche, atestata documentar în 1665, cănd Ducă Vodă întărește lui Pavăl Contăș, al treilea logofăt, stăpânirea peste satul Scobinți „care acum se numește Dialul lui Vodă care iaste între târgul nostru Cotnari și între Tg. Hîrlău”. În partea de apus a Dealului lui Vodă, se găsește Baltă Stîrcioaei, ce-și trage numele astfel: la 1667, Maria Stîrcea, văduva lui Isac Stîrcea, dăruiește 3 fălci de vie la Cotnari „în dealul lui Vodă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
iaste între târgul nostru Cotnari și între Tg. Hîrlău”. În partea de apus a Dealului lui Vodă, se găsește Baltă Stîrcioaei, ce-și trage numele astfel: la 1667, Maria Stîrcea, văduva lui Isac Stîrcea, dăruiește 3 fălci de vie la Cotnari „în dealul lui Vodă). Denumirea satului Scobinți vine de la așezarea satului într-o depresiune, sub formă de scobitura, afirmație realizată și de scriitorul Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară sau era unul dintre ostenii creștini rămași pe frumoasele plaiuri moldave, după luptele purtate împotriva păgânilor. Satul a existat și pe vremea lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă din partea de sud a Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
întărește Mănăstirii Neamț stăpânirea peste „o prisaca din Dealul lui Vodă cu 4 fălci de vie, cu crama și pivniță dăruite de mitropolitul Varlaam. O situatie din 1830, întocmită de ispravnicul ținutului Hîrlău pentru „suma pogoanelor de vie din podgoria Cotnari”, spre a se stabili producția aproximativa și, în raport cu aceasta, suma banilor vădrăritului, ne dă următoarele suprafețe ocupate cu vii, pentru satul Scobinți: „ 198 pogoane viile țărănești, 80 pogoane cele boierești”, de unde se scoteau , conform „Catagrafiei vedrelor viilor ce să arată
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Moldova (1996). Distincții: Ordinul Serviciu credincios, 2002, Ordinul Meritul cultural, 2004. Legătură dintre satul Scobinți și șoseaua națională Iași-Botoșani o formează Podul lui Contăș, construit de dregător, pe la 1679, probabil pentru a înlesni trecerea carelor cu butoaie de vin de Cotnari. Din șoseaua care duce la cel mai apropiat oraș, Hîrlău, după ce treci Podul lui Contăș, se desprinde, pe dreapta, un drum care urmeaza Valea Bahluiului, folosit intens în trecut, dar și în zilele noastre de locuitorii satului Bădeni și de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
că un început de răscoală era organizat, dar a fost potolit...Cazul astăzi se află înaintea judecătorului de instrucție”. În toamna anului 1904, ziarul Evenimentul relata că importante mase de țărani din plasa Tîrgu Frumos, printre care țărani din comunele Cotnari, Hodora și Bădeni, se agitau nemulțumite de felul în care se făcea vânzarea în loturi” a moșiei Băiceni. Același cotidian relata, pe larg, evenimentele din 1907, cănd țăranii au atacat administrațiile moșiilor și primăriilor locale, unde erau păstrate registrele de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
1868-1937), fiu al satului, a făcut studii de pedagogie la Geneva, iar în 1918 a devenit directorul Școlii pregătitoare mixte Bădeni, înființată sub patronatului ministrului Simion Mehedinți. În 1920, s-a înființat, cu elevii școlilor pregătitoare mixte din Bădeni, Hîrlău, Cotnari și Belcești, Școala Normală Mixtă Principele Mircea din Bădeni, care a funcționat până în anul 1930, dând aproape 300 de învățători. Din inițiativa foștilor elevi, în iunie 1971 s-a dezvelit un bust al eruditului director al vestitei „școli normale” din
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
foarte expresiv în ceea ce privește proprietatea particulară a domnului, de care el putea dispune după bunul plac, lucru ce nu îi era îngăduit cu acele bunuri ce făceau parte din moșia domneasca, întărește stăpânirea asupra satului Fetești, „sub dealul lui Vodă”, între Cotnari și Hîrlău, lui Eustratie , al treilea logofăt, „pentru slujba credincioasa”. Pe lângă acest sat, care făcea parte din podgoria Cotnarilor, îi mai vinde 7 fălci de vie în Dealul lui Vodă, din care 3 fălci fusese ale mătușii sale , Maria, și
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
plantelor de câmp * cereale, * oleaginoase * legurninoase * plante tehnice * legume de câmp * culturi furajere pe o suprafață de 3576 ha teren arabil; cultură vitei de vie pe o suprafață de 238 ha, din care 184 ha vii nobile, cu sortimentul podgoriei Cotnari și 54 ha vii hibrid producător.; cultură plantelor pomicole *cireș, * vișin, * prun, * măr, ș.a pe o suprafață de 140 ha; creșterea animalelor * ovine, * bovine, * cabaline, * porcine, * păsări, * albine ș.a. pe suprafața de 1 189 ha pășune și 747 ha
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
lucrez la primărie.“ „Dumnezeu, afirmă primarul Gheorghe Hrițcu, ne-a așezat într-un loc cum puține sunt. Avem șes de pe care obținem an de an recolte bogate, dealurile sunt acoperite cu vii - să nu uităm că ne aflăm în podgoria Cotnari - livezi - de aici pleacă la fiecare început de vară vestitele cireșe Boamba de Cotnari - iar în zare, vedeți, pădurile ce înconjoară comună. Având toate acestea nu facem altceva decât să le punem în valoare.“ La Scobinți există un serviciu de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cum puține sunt. Avem șes de pe care obținem an de an recolte bogate, dealurile sunt acoperite cu vii - să nu uităm că ne aflăm în podgoria Cotnari - livezi - de aici pleacă la fiecare început de vară vestitele cireșe Boamba de Cotnari - iar în zare, vedeți, pădurile ce înconjoară comună. Având toate acestea nu facem altceva decât să le punem în valoare.“ La Scobinți există un serviciu de dezvoltare a comunității unde se lucrează toate proiectele care schimbă față comunei. „E nevoie
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Plugari 13. Butea │ 64. Pocreaca 14. Ceplenita │ 65. Podul Iloaiei 15. Ciortesti │ 66. Popești 16. Ciurea │ 67. Popricani 17. Coarnele Caprei │ 68. Prisacani 18. Comarna │ 69. Probota 19. Cornesti │ 70. Rachiteni 20. Costești │ 71. Raducaneni 21. Costuleni │ 72. Rediu-Tatar 22. Cotnari │ 73. Românești 23. Cozia │ 74. Roscani 24. Cozmesti │ 75. Ruginoasa 25. Cristesti │ 76. Schitu Ducă 26. Dagita │ 77. Scînteia 27. Sinesti 29. Dolhesti │ 80. Șirețel 30. Draguseni │ 81. Spineni 31. Dumesti │ 82. Stolniceni-Prajescu 32. Epureni │ 83. Stroesti 33. Erbiceni │ 84
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
de Prelucrări producție str. cauciuc, mase prelucrare a lemnului metal, Crasna plastice Cluj cauciuc, nr. 2 mase plastice ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Zalău, Cărămizi Întreprinderea - de lucru str. ceramice și de produse Fabricii prefabricate ceramice Zalău nr. 10, din beton Simleu Silvaniei, str. Cotnari nr. 7, Jibou, str. Meri nr. 1 și comunele: Nusfalau și Surduc ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Sibiu - Întreprinderea județeană de industrie locală Sibiu ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Sibiu, Mobilă corp, Întreprinderea - de lucru str. 11 tapițerie, de prelucrare Iunie ambalaje a lemnului Sibiu
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Maxut 1047 1994 VII/1-2 Amară 1037 1983 1999 VI/3-VII/1 Ana 1040 1999 VI/1-2 Armonia 1024 1972 1999 VI/ 3-VII/1 Bigarreau Burlat 1991 radiat (2002) V/2-3 Bing 1992 radiat (2002) VI/ 3-VII/1 Boambe de Cotnari 1037 1999 VI/ 3-VII/1 Cătălina 1047 2001 VI/1-2 Cerna 1037 1984 2000 VI/2-3 Cetățuia 1047 1999 VI/2-3 Clasic 1040 1996 VI/2-3 Colina 1037 1989 VI/2-3 Daria 1037 1993 VII/1-2 Germersdorf 1037 1999 VII
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Furmint 1065 1998 V-VI Furmint de Miniș 1065 1988 2002 V-VI Galbenă de Odobești 33 Od. 1067 1979 2000 V-VI Galbenă de Odobești 50 Od. 1067 1985 2001 V-VI Golia 1064 1999 IV-V Grasă de Cotnari 1068 1999 V Grasă de Cotnari 4 Pt. 1068 1975 1999 V Grasă de Cotnari 45 Pt. 1068 1989 V Haiduc 1025 1988 2002 V b Iordană 1065 1998 V-VI Majarca 1065 1999 V Majarca albă 204 Mn 1065
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
de Miniș 1065 1988 2002 V-VI Galbenă de Odobești 33 Od. 1067 1979 2000 V-VI Galbenă de Odobești 50 Od. 1067 1985 2001 V-VI Golia 1064 1999 IV-V Grasă de Cotnari 1068 1999 V Grasă de Cotnari 4 Pt. 1068 1975 1999 V Grasă de Cotnari 45 Pt. 1068 1989 V Haiduc 1025 1988 2002 V b Iordană 1065 1998 V-VI Majarca 1065 1999 V Majarca albă 204 Mn 1065 2003 V-VI Mamaia 1066 1991
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Odobești 33 Od. 1067 1979 2000 V-VI Galbenă de Odobești 50 Od. 1067 1985 2001 V-VI Golia 1064 1999 IV-V Grasă de Cotnari 1068 1999 V Grasă de Cotnari 4 Pt. 1068 1975 1999 V Grasă de Cotnari 45 Pt. 1068 1989 V Haiduc 1025 1988 2002 V b Iordană 1065 1998 V-VI Majarca 1065 1999 V Majarca albă 204 Mn 1065 2003 V-VI Mamaia 1066 1991 V b Merlot 1065, 1069 1999 V Merlot 8
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
furajera pe tipuri de ferme și zone de cultură Anexă 5 ───────── la fișa tehnică SITUAȚIA suprafețelor de sere în anul 1999 JUDEȚ SUPRAFAȚĂ DE SERE CONSTRUITĂ-Ha Anexă 6 ──────── la fișa tehnică REPARTIZAREA zonelor tradiționale ale podgoriilor 1. Regiunea de nord-est: Cotnari, Iași, Huși, Răcăciuni 2. Regiunea de sud-est: Nicorești, Panciu, Odobești, Cotești, Dealurile Buzăului, Dealurile Bujorului, Ostrov, Murfatlar, Istria, Babadag, Sarica Niculițel 3. Regiunea de sud a Munteniei: Dealu Mare, Pietroasa, Valea Călugăreasca, Ștefănești 4. Regiunea de sud-vest a Olteniei: Samburesti
HOTĂRÂRE nr. 535 din 8 mai 2003 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţă tehnică" din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat prin SAPARD. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149923_a_151252]
-
de Dunăreni - de Porolissum - de Apold - de Mediaș - de Jidvei Rachiu de pere - de Cluj - de Dealu Mare - de Bihor - de Circea - de Varvor - de Goiesti - de Porolissum - de Mediaș Rachiu de cireșe - de Circea - de Goiesti - de Bihor - de Cotnari - de Simnic - de Bradesti Rachiu de vișine - de Circea - de Goiesti - de Brabova - de Calafat Rachiu de căise - de Timburesti - de Bihor - de Făclia - de Circea - de Ostrov - de Dăbuleni - de Brabova Rachiu de piersici - de Valu lui Traian - de
ORDIN nr. 334 din 14 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru băuturile alcoolice distilate din vin, din subproduse rezultate la fabricarea vinului şi din fructe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150090_a_151419]
-
una dintre următoarele denumiri: 1.1.1. Blaj; 1.1.2. Jidvei; 1.1.3. Mediaș. 1.2. Albă Iulia; 1.3. Apold; 1.4. Aiud; 1.5. Lechinta. 2. Vinuri originare din Regiunea Viticola a Dealurilor Moldovei: 2.1. Cotnari; 2.2. Iași, însoțită sau nu de una dintre următoarele denumiri: 2.2.1. Copou; 2.2.2. Bucium; 2.2.3. Uricani; 2.3. Bohotin; 2.4. Huși; 2.5. Dealu Bujorului; 2.6. Nicoresti; 2.7. Panciu; 2
ORDIN nr. 458 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Listei denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor traditionale ale vinurilor, a Listei denumirilor de origine ale vinurilor spumante şi a Listei denumirilor de origine ale vinarsurilor admise spre utilizare în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151387_a_152716]