1,970 matches
-
Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, a făcut reforma agrară, s-a produs un cutremur de pământ în București, la ora 2 și 20 de minute. * în urma cutremurului din anul 1883, între localitățile Râmnicu Sărat și Tecuci, s-a format o crăpătură lungă de 2,5 km. * La 31 august 1894, în regiunea Focșani Galați, cutremurul a avut gradul 9, fiind resimțit și provocând mari pagube materiale în Moldova și Muntenia. * La 31 august 1896, în zona Vrancea, cutremurul a fost de
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
5 km. * La 31 august 1894, în regiunea Focșani Galați, cutremurul a avut gradul 9, fiind resimțit și provocând mari pagube materiale în Moldova și Muntenia. * La 31 august 1896, în zona Vrancea, cutremurul a fost de gradul 9, provocând crăpături în pământ, din care a țâșnit apă cu diferite emanații, iar malurile râului Prut sau prăbușit pe o lungime de câteva sute de metri. * La 29 ianuarie 1900, cutremurul a afectat zona Timișoara-Vinga-Perian-Lavriu. * 2 aprilie 1901: cutremurul declanșat a afectat
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
mituri, este preferabil să păstrăm, așa cum de altfel a făcut și Fournière Însuși, o privire critică, singura care ne poate informa cu privire la eventualele disfuncționalități. Este adevărat, dacă ar fi să preluăm o metaforă alpină, că „ghețarul solidarității” poate avea uneori „crăpături”, „alunecări de plăci” sau „crevase”. Așa cum scria Alfred de Vigny, multe dintre asociații au defecte specifice mănăstirilor: reconstituie În interiorul lor aceleași tare și aceleași imperfecțiuni pe care se străduiesc să le reducă sau să le combată În lumea din afară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pielii care apare într-un caz de sifilis vechi sau ereditar, care deja fusese și acum este franc tuberculinic. În echimoză sau orice formă de purpură, este o formă tuberculinică. Impetigo și lepră. Eczema pustulară, în mod special urechi cu crăpături. Zona zooster. Urticarie. Hiperhidroză. Anhidroză. Abcese și ulcere dureroase - cu margini anfractuoase. Pistrui. Piele curată, fină, netedă. Piele de găină (Natrium muriaticum, Hepar sulphur și Silicea). Abcese și ulcere după lovituri. Leziunile de la albine și gândaci îi afectează rău pe
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
apar astfel: toamna rugina brună și galbenă, primăvara devreme rugina brună care iernează la noi ca miceliu de rezistență în frunze, apoi rugina galbenă și mai târziu rugina neagră. Pe tulpini, pe tecile frunzelor și uneori chiar pe ariste, apar crăpături în care se observă la început un praf roșcat, apoi un praf negru (fig. 9). Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau sub formă de miceliu de infecție în mugurii lăstarilor de dracilă. Sporii rezultați din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
verde, dar nu produce pagube însemnate. În anii deosebit de favorabili pentru evoluția ciupercii au fost înregistrate pagube de 8 % din producție. Simptome. Boala apare numai pe frunzele secarei sub forma unor pete mici, de decolorare, în centrul cărora se deschid crăpături pe fața superioară a frunzei, brune-ruginii, pline cu spori de vară. Grupările sporilor de rezistență care au formă eliptică asemănătoare cu forma grupurilor de spori de vară, au răspândire neuniformă pe suprafața frunzei, sunt negre, lucioase, la început subepidermice, apoi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
între nervuri, vizibile pe ambele fețe. În dreptul petelor, subepidermic, se formează lagăre de spori de vară, eliptice, de 1 mm lungime, de culoare brună deschis. Ceva mai târziu apar lagărele cu spori de rezistență, brune-negricioase care pot produce în frunză crăpături pline cu un praf negru. Transmitere-răspândire. În țara noastră, această ciupercă ce are ca plantă gazdă măcrișul iepurelui (Oxalis), de pe care sporii vin pe porumb, dar poate apărea chiar dacă măcrișul nu este prezent, căci sporii de vară-toamnă rezistă pe resturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
superioară, atârnă în jos dar rămân mult timp verzi. În acest stadiu de atac simptomele pot fi confundate cu cele produse de Fusarium oxysporum f.sp. phaseoli Kends. et Snyder. În cazul unor infecții grave, pe tulpini pot să apară crăpături prin care se scurge exudatul bacterian iar planta se usucă imediat. Pe semințele albe infectate se observă pete galbene, foarte variate ca formă și dimensiuni. Transmitere-raspândire. Bacteria se transmite greu de la plantă la plantă, deoarece ea este o traheobacterioză clasică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și păstăi sub forma unor pete mici brun-roșiatice cu aspect prăfos (fructificații cu spori de vară), iar mai târziu pete brune închis, prăfoase (fructificații cu spori de rezistență). Pe tulpini și cozile frunzelor apariția acestor fructificații poate da naștere la crăpături, urmate de uscarea prematură a plantei iar păstăile ce rămân pe tulpini nu au boabe, ori au câteva boabe zbârcite, mici (fig43). Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație ciuperca este răspândită de primii spori apăruți și sporii de vară, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un stadiu mai avansat, în zona inelului cu vase conducătoare apar caverne în care țesuturile sunt înmuiate (fig. 49). Tuberculii atacați, prin presare elimină din caverne exudat bacterian. În acest stadiu se observă în jurul ochilor pete roșiatice, iar învelișul are crăpături neregulate, stelate. Transmitere-răspândire. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul tuberculilor bolnavi, iar atacul este amplificat dacă se practică secționarea tuberculilor mari înainte de plantare. La plantele bolnave, infectarea tuberculilor se face prin tulpinile subterane, primele simptome apărând în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cultivatoare, acolo unde nu se respectă un asolament riguros. Simptome. În faza de înflorire a plantelor se constată o veștejire bruscă a întregului frunziș, însoțită de răsucirea și uscarea frunzelor. Tulpinile rămân mai mult timp verzi, însă prezintă la bază crăpături de a lungul tulpinii prin care se observă o colorație cenușie-violacee. Tulpinile putrezite se usucă rapid, se smulg ușor și pe ele se observă numeroși scleroți mici negri (fig. 53). Rădăcinile sunt de asemenea, putrezite și acoperite cu mici scleroți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
galbene apoi brune, acoperite de exudat și în final negre. Păstăile de la plantele bolnave produc puține semințe mici, cu tegumentul zbârcit și uneori acoperit de gomă bacteriană. În cazul unui atac mai grav boabele au pete cenușii, brune și chiar crăpături. Transmitere-răspândire. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul semințelor infectate, care nu-și pierd facultatea germinativă, decât cel mult în proporție de 66 %. Bacteria rămâne cel mult 6 luni viabilă în semințe. Semințele păstrate mai mulți ani își
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fiind semnalată de Ana Hulea și Maria Tîrcovnicu. Simptome. Boala se recunoaște ușor datorită brunificării părții bazale a tulpinii. Pe rădăcini apar pete ruginii, ce se pot confunda cu cele produse de antracnoză, iar pe tulpini apar la bază, mici crăpături brune-negricioase pe care se observă puncte mici negre. Infecțiile sunt favorizate de eventualele răniri de la baza tulpinii. Atacul poate fi semnalat și pe capsule, acestea având o creștere redusă, devin brune, conțin puține semințe fără luciu, cu o capacitate germinativă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culoarea verde închis, apoi devin cenușii sau brune și sunt dispuse în special de-a lungul nervurilor, spre marginile frunzelor. În cazul unor infecții puternice, zonele brunificate se unesc, iar țesuturile se rup. Pe tulpini apar zone suberificate (aspre) și crăpături variate ca formă și lungimi. Florile infectate în primele faze nu leagă și cad. Fructele infectate prezintă pete circulare, umede, galben-brunii sau cenușii înconjurate de un inel alb gri (fig.100-b). În zonele atacate, țesuturile fructului se scufundă ușor, devin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau cenușii înconjurate de un inel alb gri (fig.100-b). În zonele atacate, țesuturile fructului se scufundă ușor, devin crustoase și chiar dacă fructul se coace, în jurul rănilor rămâne o zonă verde. Crustele apărute pot crăpa pe parcursul creșterii fructului, iar prin crăpături pot pătrunde alți agenți ce depreciază mai mult fructele. Transmitere răspândire. Bacteria infectează țesuturile prin deschiderile naturale din frunză, răni ale frunzelor și tulpinilor sau ale perișorilor absorbanți de pe rădăcini. Primele infecții pornesc de la sămânța infectată, în coaja căreia bacteriile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la plantele mature ce au 4-6 inflorescențe, plante ce manifestă simptome de decolorare și ofilire. Ofilirea evoluează foarte rapid și în câteva zile tulpina prezintă pete brune, este strangulată și se rupe. Tulpinile au pete lungi de 25-30 cm, cu crăpături în țesuturi și chiar cu adâncituri evidente prin care se vede măduva. După irigarea culturii din aceste răni se scurge un lichid bacterian vâscos, de culoare albicioasă. Secțiunile în tulpini evidențiază brunificarea măduvei și a vaselor conducătoare. Transmitere-răspândire. Pătrunderea bacteriei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala a apărut în Olanda însă acum este cunoscută în multe țări ale Europei. În România a fost semnalată în 1965, în serele de la Lemeni și Ișalnița. Simptome. Rădăcinile plantelor atacate prezintă zone suberificate, brune, în dreptul cărora în țesuturi apar crăpături ce se adâncesc. Țesuturile au o consistență moale, spongioasă, din care cauză se numesc, "rădăcini de plută". Partea aeriană a plantei prezintă simptome de îngălbenire, creștere întârziată, fructificare slabă și ofilire. Pe zonele atacate, apar mici puncte negre (fig. 106a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezentând perforații (fig. 107). În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la desfrunzirea înainte de vreme și oprirea din creștere a fructelor, ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii de la plantă la plantă, de la un etaj de frunze la altul, se face prin intermediul sporilor duși de vânt sau de picăturile de apă. Temperatura cuprinsă între 2-35șC și umiditatea atmosferică de 100 % sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inferioară, apar aceste bășici. Pe frunzele bătrâne, petele sunt mari de 1-10 mm, galbene-deschis, înconjurate de o zonă cu aspect umed, care devine brună-închis. La soiurile sensibile, petele sunt numeroase, se unesc, frunza se îngălbenește și cade. Pe tulpini apar crăpături alungite, de 1-5 mm, ce în final se brunifică și zona devine aspră. Fructele atacate au pete circulare de 2-5 mm, cu aspect umed, apoi brune cu aspect aspru. Simptomele sunt foarte evidente pe vreme umedă când, din răni apare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
partea superioară a plantelor care, în final se usucă fără a mai fructifica, iar fructele ce erau formate se zbârcesc și nu mai pot fi valorificate (fig. 108-a). Ofilirea evoluează rapid din cauza sistemului radicular care este brunificat și cu crăpături longitudinale și transversale. Secțiunile longitudinale și transversale ale tulpinii evidențiază o brunificare a sistemului vascular de la baza plantei până la cozile frunzelor și fructelor. Boala apare mai ales la vinetele cultivate în terenuri acide. Transmitere-răspândire. Ciupercile rezistă mult timp în sol
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunifică și dispar. Dacă solul este foarte umed, la baza tulpinii, zona brunificată se acoperă cu un mucegai fin, alb. Pe fructe, atacul apare mai târziu, sub formă de putregai umed. Petele moi de pe fructe, au coaja crăpată și prin crăpături apare un puf albicios. Atacul a fost sesizat numai pe terenuri acide și numai în condiții de umiditate atmosferică ridicată de peste 80-90 %. Transmitere-răspâdire. Speciile genului Pythium sunt niște ciuperci de sol care, pot deveni parazite în condiții de umiditate și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
face prin spori. Rezistența ciupercii în sol este asigurată de sporii de rezistență ce se formează pe miceliu; ei au 1-2 celule ce sunt globulose sau ovale. În cazul ciupercii F. oxysporum, sporii se formează la exteriorul țesuturilor atacate, în crăpături sau chiar în vasele conducătoare, unde pot apărea și sporii de rezistență În vasele astupate, brunificate, se constată prezența miceliilor și sporilor. Transmitere-răspâdire. Ciupercile rezistă în sol sub formă de spori de rezistență, spori și chiar scleroți. Din aceste organe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai groase. Așa se explică răspândirea relativ slabă a atacului în comparație cu cel al focului bacterian. Lăstarii atacați prezintă pete cu o separare clară între partea vie și cea brunificată. Rănile de pe ramuri sunt de culoare mai deschisă, iar scoarța prezintă crăpături. Lăstarii atacați de arsura comună nu se îndoaie sub formă de cârjă ca la atacul de foc bacterian (Erwinia amylovora). Fructele sunt atacate din momentul legării și până la maturitate; pe fructele tinere, care au și cel mai mult de suferit
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ramurile mai vechi, șarpante sau trunchiuri, produce răni (ulcere) cu lichid și brunificarea țesuturilor sub scoarța atacată. Arsura bazei tulpinii se produce în urma infecțiilor prin răni. Țesuturile atacate sunt umede și mai întunecate, sau de culoare purpurie și scoarța prezintă crăpături. Transmitere-răspândire. Bacteria este rezistentă la uscăciune și la razele solare, putând supraviețui în picăturile de lichid ferite de razele soarelui între 3 și 12 luni. Peste iarnă, bacteriile se mențin viabile în zonele marginale ale ulcerelor de pe ramuri, mai ales
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită miceliului cu spori. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se întăresc, se brunifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic, iar pulpa lor nu are gust bun. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii altor ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină o ușoară cojire a scoarței, iar sub țesutul atacat se formează un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]