2,854 matches
-
pentru extinderea prerogativelor statului În detrimentul drepturilor cetățenilor. Este necesar În acest punct să precizez unele aspecte legate de legătura dintre mișcarea eugenistă și extrema dreaptă Între 1918 și 1940. Există, cu siguranță, unele afinități Între unele idei ale lui Nichifor Crainic despre statul etnocratic și tipul de stat biopolitic imaginat de Iuliu Moldovan 32. Există, de asemenea, paralelisme Între rasismul exclusivist și antisemitismul din lucrările lui A.C. Cuza și unele dintre scrierile lui Iordache Făcăoaru și ale câtorva alți eugeniști de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și ale câtorva alți eugeniști de orientare extremistă - chiar și Sabin Manuilă (dar numai În 1940). Totuși, membrii mișcării eugeniste nu au Încercat să stabilească legături explicite cu intelectualii de extremă dreaptă și mișcarea lor, iar aceștia din urmă (Cuza, Crainic, Octavian Goga sau Corneliu Zelea Codreanu) nu au folosit nici ei ideile eugeniste În propriile lucrări, cu câteva excepții. De aceea, nu se poate stabili o legătură directă și inechivocă Între extrema dreaptă din România și mișcarea eugenistă, ceea ce nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
liberi 81. Critica idealurilor Revoluției franceze era o temă recurentă printre cercurile conservatoare din România, după 1918. Istoricul român Zigu Ornea a identificat o linie de gândire comună printre intelectualii care aveau legături directe cu extrema dreaptă - printre alții, Nichifor Crainic, Nae Ionescu și Mihail Manoilescu 82. În același timp, Ornea susține și că, În ansamblu, majoritatea intelectualilor erau de partea democrației parlamentare și a idealurilor liberale, criticate de extremiștii de dreapta 83. Cu alte cuvinte, criticile antiliberale nu erau norma
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
voce activă, autonomă. După 1918, o dată cu afirmarea ca prezență publică masivă, rezultat al sufragiului universal masculin, țăranii au impus o reorientare a mentalităților publice către o cultură mai apropiată de religie. Unele mișcări literare și politice, precum gândirismul lui Nichifor Crainic sau Liga Arhanghelului Mihail, considerau populația rurală ca fiind sursa noii vitalități a culturii românești și a comunității politice și Încercau să se folosească de această resursă de potențiali aderenți 103. Pentru ei, ortodoxismul era o componentă vitală a identității
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenistă propusă de Iordache Făcăoaru și Își exprima aprecierea pentru lucrările acestuia despre structura rasială a populației din România și pentru discuția lui Făcăoaru despre superioritatea rasei ariene 68. Ideile lui Moldovan se apropie și de cele ale lui Nichifor Crainic, mai ales despre etnocrație și ortodoxism. De fapt, dat fiind că lucrările lui Crainic au fost publicate În anii ’30, este posibil ca acesta să fi fost influențat de ideile și limbajul lui Moldovan 69. Programul lui Crainic, „Românie pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rasială a populației din România și pentru discuția lui Făcăoaru despre superioritatea rasei ariene 68. Ideile lui Moldovan se apropie și de cele ale lui Nichifor Crainic, mai ales despre etnocrație și ortodoxism. De fapt, dat fiind că lucrările lui Crainic au fost publicate În anii ’30, este posibil ca acesta să fi fost influențat de ideile și limbajul lui Moldovan 69. Programul lui Crainic, „Românie pentru toți românii și numai pentru români”, definește etnicitatea parțial În termeni biologici. Autorul adaugă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lui Nichifor Crainic, mai ales despre etnocrație și ortodoxism. De fapt, dat fiind că lucrările lui Crainic au fost publicate În anii ’30, este posibil ca acesta să fi fost influențat de ideile și limbajul lui Moldovan 69. Programul lui Crainic, „Românie pentru toți românii și numai pentru români”, definește etnicitatea parțial În termeni biologici. Autorul adaugă Însă că „noțiunea de stat etnocratic este spiritualistă” și că legile sale trebuie să se bazeze pe principiile creștine fundamentale, așa cum sunt ele interpretate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În termeni biologici. Autorul adaugă Însă că „noțiunea de stat etnocratic este spiritualistă” și că legile sale trebuie să se bazeze pe principiile creștine fundamentale, așa cum sunt ele interpretate de teologia ortodoxă 70. În acest sens, principiile fondatoare ale lui Crainic diferă esențial de corporatismul științific care stă la baza viziunii lui Moldovan. În plus, limbajul lui Crainic și măsurile specifice de „purificare” propuse erau explicit antisemite și xenofobe, În timp ce teama lui Moldovan de revizionismul maghiar este doar o componentă implicită
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trebuie să se bazeze pe principiile creștine fundamentale, așa cum sunt ele interpretate de teologia ortodoxă 70. În acest sens, principiile fondatoare ale lui Crainic diferă esențial de corporatismul științific care stă la baza viziunii lui Moldovan. În plus, limbajul lui Crainic și măsurile specifice de „purificare” propuse erau explicit antisemite și xenofobe, În timp ce teama lui Moldovan de revizionismul maghiar este doar o componentă implicită a lucrării sale. Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovantc " Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan" De-a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un Îndemn la segregarea grupurilor etichetate ca indezirabile etnic sau biologic, mesajul era, cu siguranță, unul foarte difuz, lipsit total de agresivitatea ideilor promovate de Partidul Național-Creștin condus de Goga-Cuza sau de cele conținute În viziunea statului etnocratic susținută de Crainic. De-a lungul deceniului următor, Moldovan a reiterat nevoia de reorientare a priorităților statului către protejarea capitalului biologic, dar a redus amplitudinea programelor sale de la scopul maximal de a crea un stat total la obiective specifice precum asigurarea tratamentelor preventive
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
organicismul se juxtapunea raționalismului, iar puterea, responsabilității - reprezenta o poziție distinctă În peisajul ideologic al României interbelice. Alți actori ai scenei politice Încercau să se identifice fie cu o ideologie organică, precum naționalismul tradiționalist sau gândirismul mistic al lui Nichifor Crainic, fie cu un Weltanschauung raționalist către care aspirau liberalii și, Într-o anumită măsură, țărăniștii (În special aripa Mihalache). Eugeniștii Încercau să reconcilieze aceste tendințe, arătând că opoziția dintre ele este o problemă depășită. Soluția lor a fost să transforme
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
caz idealistă și În cel mai rău naivă. Crearea unei imagini a țăranilor ca participanți inocenți la transformările istorice sau ca sursă de vitalitate pură era În vogă În perioada interbelică și, de altfel, scriitori precum Nicolae Iorga sau Nichifor Crainic descriau viața satului ca pe un paradis pierdut 34. Este posibil ca numeroși adepți ai eugeniei să fi fost convinși de astfel de descrieri idilice ale satului datorită unei nostalgii a faptului că cei mai mulți dintre ei se născuseră și unii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
amintirea anilor copilăriei petrecuți la sat, așa cum demonstrează pagini ample din scrierile autobiografice ale ambilor autori 35. Adepții eugeniei au integrat Însă această viziune nostalgică Într-o perspectivă mult mai agresivă și mai pragmatică decât alți contemporani, printre care Nichifor Crainic. Mișcarea eugenistă nu Își propunea să mențină intactă energia umană a satelor, ci să transforme țărănimea Într-o forță reală, nu doar potențială de asigurare a sănătății viitoare a națiunii. Eugeniștii Își asumaseră ca imperativă necesitatea de a direcționa programele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Vezi Imperfect Conceptions, capitolul 1. 25. Vezi Ștefan Bârsănescu, Politică culturală În România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937, p. 50. 26. Hitchins, Rumania, p. 157. 27. Hitchins, Rumania, p. 298-300, 295-296. 28. Printre susținătorii autorității religioase se număra Nichifor Crainic, care avea să devină un adept convins al extremei drepte și fondator al mișcării „Gândirea”, bazată pe unele precepte fundamentale ale teologiei ortodoxe, asumate Într-o accepțiune largă. Vezi Keith Hitchins, „Gândirea: Nationalism in Spiritual Guise”, În Jowitt, Social Change
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Pentru o evaluare critică a ideilor acestui grup și a contribuției la dezbaterile intelectuale și politice din România interbelică, vezi Ornea, Anii treizeci; Micu, „Gândirea”, și Hitchins, Rumania, pp.298-319. 104. Vezi capitolul 3 pentru o discuție a noțiunii lui Crainic de etnocrație. 105. Ioan Agârbiceanu, Preotul și familia preoțească. Rostul lor etnic În statul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942 106. Vezi capitolul 3. Deși multe dintre lucrările importante pe această temă nu discută explicit atitudinea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cunoscut la nivel mondial prin analiza pe care o face economiilor subdezvoltate din țările aflate la periferie. Vezi Love, Crafting the Third World. 68. Mșihailț Mșanoilescuț, „Date rasiale românești”, Lumea nouă, vol. 10, nr. 5-8, mai-august 1941, pp. 282-283. 69. Crainic nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență o recunoaște, dar acest grup nu include numele nici unui promotor al ideilor eugeniste (Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, Editura Albatros, București, 1997). 70. Crainic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vol. 10, nr. 5-8, mai-august 1941, pp. 282-283. 69. Crainic nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență o recunoaște, dar acest grup nu include numele nici unui promotor al ideilor eugeniste (Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, Editura Albatros, București, 1997). 70. Crainic, Ortodoxie, pp. 251-252. Vezi și Puncte cardinale În haos, Timpul, Iași, 1996. 71. Vezi capitolul 1. 72. Iuliu Moldovan, „Cuvântul președintelui Astrei”, Transilvania, vol. 67, septembrie-octombrie, pp. 489. 73. Hitchins, Rumania
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Crainic nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență o recunoaște, dar acest grup nu include numele nici unui promotor al ideilor eugeniste (Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, Editura Albatros, București, 1997). 70. Crainic, Ortodoxie, pp. 251-252. Vezi și Puncte cardinale În haos, Timpul, Iași, 1996. 71. Vezi capitolul 1. 72. Iuliu Moldovan, „Cuvântul președintelui Astrei”, Transilvania, vol. 67, septembrie-octombrie, pp. 489. 73. Hitchins, Rumania, pp. 416-25. 74. Moldovan, Statul etnic, p. 7. 75
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nr. 7, 16 august 1936, p. 1. 32. Gheorghe Banu, „Biologia satelor”, Arhiva pentru Reformă și Știință Socială, vol. 7, nr. 1-2, 1927, pp. 87-121. 33. Banu, Sănătatea. 34. Nicolae Iorga, O viață de om, așa cum a fost, București, 1934; Crainic, Ortodoxie. 35. Moldovan, Amintiri; Petre Râmneanțu, „Visuri de pe Semenic”, ms. nepublicat. Obținut prin generozitatea domnului Romeo Lăzărescu, din arhiva sa personală, București. 36. Vezi capitolul 6. 37. G. Retezeanu, „La o răspântie: (Capitalul uman de mâine)”, Buletin Eugenic și Biopolitic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Ocrotire, vol. 4, nr. 4-6, 1946, pp.28-36. Costres, Eugenia, „Familia germană”, Sora de Ocrotire, vol. 1, nr. 3-4, 1943, pp.36-39. Crăciun, Ioachim, „Les classes sociales en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 5, nr. 4, 1939, pp. 448-467. Crainic, Nichifor, Puncte cardinale În haos ș1936ț, Timpul, Iași, 1996. Crainic, Nichifor, Ortodoxie și etnocrație ș1938ț, Albatros, București, 1997. Cristescu, Grigore, „Cultul competenței și organizarea elitelor sociale”, Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313. Cupcea, Salvator, „Biologia teoretică și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Eugenia, „Familia germană”, Sora de Ocrotire, vol. 1, nr. 3-4, 1943, pp.36-39. Crăciun, Ioachim, „Les classes sociales en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 5, nr. 4, 1939, pp. 448-467. Crainic, Nichifor, Puncte cardinale În haos ș1936ț, Timpul, Iași, 1996. Crainic, Nichifor, Ortodoxie și etnocrație ș1938ț, Albatros, București, 1997. Cristescu, Grigore, „Cultul competenței și organizarea elitelor sociale”, Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313. Cupcea, Salvator, „Biologia teoretică și aplicată În U.R.S.S”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
B. Fundoianu. Numărul 1-4/1992 se ocupă de Basarabia și selectează corespondență despre provincia românească, sub iscăliturile lui B.P. Hasdeu, C. Stere, Camil Petrescu, Ion Petrovici, Ioan Pelivan. Un număr în egală măsură interesant este 1-4/1995, consacrat lui Nichifor Crainic și alcătuit din versuri, memorii, corespondență și publicistică, majoritatea fiind documente din arhivele Securității. Numărul 1-4/1999, dedicat lui Cristian Popescu, e însoțit de volumul Arta Popescu, al autorului omagiat, iar numărul 1-4/2001 scoate la vedere o seamă de
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
ciceroniană, Iași, 1931; Răsfoind scriitorii clasici, București, 1942; Străini vestiți în luptele din Roma veche, pref. Lucian Dumbravă, Iași, 1982. Traduceri: Petronius, Satyricon, București, 1923; Juvenal, Satire, București, 1928. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 57, 68; Nichifor Crainic, „Figuri din Antichitatea clasică”, „Gândul nostru”, 1930, 5; I. Al-George, „Figuri din Antichitatea clasică”, CL, 1930, 2; C. Balmuș, „Figuri din Antichitatea clasică”, VR, 1930, 4-5; Călinescu, Ist. lit. (1941), 859, Ist. lit. (1982), 946; Th. Simenschy, „Răsfoind scriitorii clasici
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
Limba noastră, apărută tot atunci în „Cuvânt moldovenesc”. M. impune prin opera sa nu doar un om creștin doctrinar, ci și un homo christianus genuin, organic. Acordul dintre Hristos și popor, asemenea aceluia dintre sămânță și arătură, cum zicea Nichifor Crainic, este intuit și exprimat ca marea temă, ca toposul fundamental al poeziei sale mesianice. Poetul, ca preot, o înalță în tonuri psalmodiate, de rugăciune pământească spre cerurile pline de taină ale lui Dumnezeu. El se închide în cercul credinței ca
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
care o întruchipează. Hristos este măsura universală vie cu care sunt măsurați oamenii. M. îl despoaie, în poezie, și îl împământenește, făcându-l să semene cu păstorul cel bun (bonus pastor), cu semănătorul și plugarul. Mitul cristic crește, ca la Crainic, „din vlaga pământului românesc”, Iisus este mereu cu cei mulți și necăjiți: „Când crucea vieții te doboară/ Pe tine la pământ, creștine,/ Grozava soartă te-nfioară/ Fă-ți pace: Domnu-i cu tine” (Mângâiere). Se valorifică în cheia folclorului de inspirație religioasă
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]