1,251 matches
-
științifică "Brassica oleracea acephala" și face parte din familia "Cruciferae", în care sunt incluse, de asemenea, și varza albă, varza de Bruxelles și broccoli. Mai poartă și denumirea de "borecole", lucru care, în limba olandeză (Boerenkool), înseamnă varza țăranilor. Varza creață derivă din varza sălbatică ("Brassica oleracea"), care își are originea în Sud-Vestul Europei și regiunea mediteraneană. Solurile benefice creșterii ei sunt țărmurile stâncoase. Cu timpul, varza sălbatică a fost descoperită de oameni, iar, mai apoi, a început să fie cultivată
Varză creață () [Corola-website/Science/325035_a_326364]
-
și regiunea mediteraneană. Solurile benefice creșterii ei sunt țărmurile stâncoase. Cu timpul, varza sălbatică a fost descoperită de oameni, iar, mai apoi, a început să fie cultivată, dezvoltându-se astfel mai multe varietăți comestibile ale acesteia, printre care și varza creață. Deși originea verzei crețe este în zonele cu climat temperat, în zilele noastre, aceasta este cultivată peste tot în lume. Spre deosebire de alți membri ai familiei "Cruciferae", cum ar fi broccoli sau varza de Bruxelles, varza creață păstrează forma veche - frunze
Varză creață () [Corola-website/Science/325035_a_326364]
-
benefice creșterii ei sunt țărmurile stâncoase. Cu timpul, varza sălbatică a fost descoperită de oameni, iar, mai apoi, a început să fie cultivată, dezvoltându-se astfel mai multe varietăți comestibile ale acesteia, printre care și varza creață. Deși originea verzei crețe este în zonele cu climat temperat, în zilele noastre, aceasta este cultivată peste tot în lume. Spre deosebire de alți membri ai familiei "Cruciferae", cum ar fi broccoli sau varza de Bruxelles, varza creață păstrează forma veche - frunze verzi albăstrui, așezate foarte
Varză creață () [Corola-website/Science/325035_a_326364]
-
printre care și varza creață. Deși originea verzei crețe este în zonele cu climat temperat, în zilele noastre, aceasta este cultivată peste tot în lume. Spre deosebire de alți membri ai familiei "Cruciferae", cum ar fi broccoli sau varza de Bruxelles, varza creață păstrează forma veche - frunze verzi albăstrui, așezate foarte aproape una de cealaltă pe tulpină. După cum indică și numele legumei, frunzele acesteia sunt, de asemenea, crețe și plisate. O altă caracteristică a acesteia este faptul că este o plantă bienală, adică
Varză creață () [Corola-website/Science/325035_a_326364]
-
Spre deosebire de alți membri ai familiei "Cruciferae", cum ar fi broccoli sau varza de Bruxelles, varza creață păstrează forma veche - frunze verzi albăstrui, așezate foarte aproape una de cealaltă pe tulpină. După cum indică și numele legumei, frunzele acesteia sunt, de asemenea, crețe și plisate. O altă caracteristică a acesteia este faptul că este o plantă bienală, adică timpul în care aceasta se dezvoltă total este de doi ani. Această perioadă îndelungată permite depozitarea în frunze a multor substanțe nutritive, însă planta se
Varză creață () [Corola-website/Science/325035_a_326364]
-
frunze a multor substanțe nutritive, însă planta se recoltează în primul an de viață, deoarece în cel de-al doilea an substanțele nutritive precizate sunt folosite de plantă pentru a produce flori și semințe. Asemenea celorlalți membri ai familiei, varza creață conține foarte multă apă în frunze, lucru care o face să fie un aliment suculent și cărnos. O altă particularitate a acesteia este și faptul că este o legumă de iarnă, rezistând cu ușurință frigului, condiție în care alte plante
Varză creață () [Corola-website/Science/325035_a_326364]
-
frunze, lucru care o face să fie un aliment suculent și cărnos. O altă particularitate a acesteia este și faptul că este o legumă de iarnă, rezistând cu ușurință frigului, condiție în care alte plante se dezvoltă mai greu Varza creață este o legumă bogată în vitamine, minerale și substanțe fitochimice protectoare. Conține vitaminele A, C, E, K, B2, B3, B6, folați, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, mangan, fier, zinc, bioflavonoizi, steroli, fibre, proteine. Prin intermediul acestor proprietăți, varza creață contribuie la menținerea
Varză creață () [Corola-website/Science/325035_a_326364]
-
mai greu Varza creață este o legumă bogată în vitamine, minerale și substanțe fitochimice protectoare. Conține vitaminele A, C, E, K, B2, B3, B6, folați, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, mangan, fier, zinc, bioflavonoizi, steroli, fibre, proteine. Prin intermediul acestor proprietăți, varza creață contribuie la menținerea sănătății inimii, nervilor și mușchilor, sprijină sistemul imunitar, ajută la controlarea grăsimilor în sânge, este antialergică, anticancerigenă, detoxifiantă și protejează împotriva hipertensiunii arteriale.
Varză creață () [Corola-website/Science/325035_a_326364]
-
meandre a Brațului Sfântul Gheorghe, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația adăpostește și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), lebădă ("Cignus cygnus"), lopătar ("Platalea leucorodia") sau cocor ("Grus grus"). oferă de hrană și condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), caracudă ("Carassius
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
Merania. A fost al doilea fiu al cupului ducal, însă curând a devenit cel mai mare copil al familiei atunci când Boleslav, primul copil născut, a murit în 1206. Șapte ani mai târziu (1213), decesul fratelui său mai mic, Conrad cel Creț, petrecut la o vânătoare, l-a lăsat pe Henric unicul moștenitor al Sileziei de Jos. În jurul anului 1218, tatăl său i-a aranjat căsătoria cu Prințesa Ana, fiica Regelui Ottokar I de Boemia. Unirea cu dinastia regală Přemyslid i-a
Henric al II-lea cel Pios () [Corola-website/Science/330649_a_331978]
-
cu cap negru ("Larus melanocephalus"), sitarul de mal nordic ("Limosa lapponica"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
Galerida cristata"), piciorong ("Himantopus himantopus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
ferina"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), prundaș gulerat mic ("Charadrius dubius"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo") sau nagâț ("Vanellus vanellus").
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
4.473 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și rezervația naturală Balta Suhaia. Situl Suhaia (începând din iunie 2012) este protejat prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională, important pentru ocrotirea a două specii faunistice: pelicanului creț ("Pelecanus crispus") și a unui pește cunoscut sub denumirea populară de țigănuș ("Umbra krameri"), specii considerate ca vulnerabile și aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului (alături de pelicanul creț) este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlia-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rața lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), prundaș de nămol ("Limicola falcinellus"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), rață-cu-ciuf ("Netta rufina"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
cachinnans), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), ferestraș mare ("Mergus merganser"), presură sură ("Miliaria calandra"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață-cu-ciuf ("Netta rufina"), rață-cu-cap-alb ("Oxyura leucocephala"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatura albă ("Motacilla alba"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), grangur ("Oriolus oriolus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
de verdețuri. Poți mânca frunze de la orice legumă, însă urizicile și spanacul au conținutul nutritiv cel mai ridicat. Nu este necesar să fierbi îndelung spanacul, poți adăuga frunze proaspete și în salate, alături de alte legume de sezon, pătrunjel și salata creață roșie. POSTUL PAȘTELUI. Prima săptămână din Postul Mare se numește Săptămâna Curată. Oamenii de la țară, în special cei vârstnici, țin cu sfințenie câteva reguli, astfel încât, gospodăriile și animalele lor să fie ferite de rele. După Lăsatul Secului de brânză, în
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
Muscicapa striata"), codobatură galbenă ("Motacilla alba"), culic mare ("Numenius arquata"), nagâț ("Vanellus vanellus"), grangur ("Oriolus oriolus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cristeț cenușiu ("Porzana parva"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), pitulice ("Sylvia nisoria"), mărăcinar
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
stuf ("Locustella luscinioides"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), muscar sur ("Muscicapa striata"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), grangur ("Oriolus oriolus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu cioc subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), corcodel mare
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
mai mic decât mine cu 1-2 ani și cred că aveam și alți frați, dar nu locuiau cu mine. Tatăl meu se numea Dorel, mama mea, Constanța, iar frațiorul meu Cristi sau Cristian. Tatăl meu semăna cu mine, avea păr creț, închis la culoare". Știe că locuia în București, însă nu-și mai amintește numele străzii sau numărul casei "Pe strada pe care locuiam eu erau case cu două etaje. Pe stradă trecea tramvaiul și era un cinema micuț". În viața
Circa 300 de copii dispăruți, căutați în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102284_a_103576]
-
sufletul. Binz nu era singura femeie-gardian atât de temută. Maria Mandl, la numai 23 de ani, care i-a luat locul ca șef al gardienilor lui Langefeld, era renumită pentru cruzimea cu care vâna și trata toate fetele cu păr creț sau ondulat. Se plimba printre prizonierele înșirate pentru inspecție și dacă prindea vreun cârlionț rebel o bătea pe „vinovată“ până nu mai mișca, apoi o trimitea să fie rasă pe cap și venea înapoi să fie dată exemplu celorlalte deținute
Ravensbruck, lagăr nazist pentru femei. Cruzimea femeilor-gardieni care lăsau nou-născuții să moară... () [Corola-website/Journalistic/102398_a_103690]
-
de rezistență a expoziției este vestitul costum popular purtat de Maria Tănase în turneele sale artistice, datat în anul 1920, provenit din zona de nord a Olteniei, de o sobrietate și un rafinament aparte, alcătuit din ie (pânză de casă creață și învărgată, decorată cu râuri pe piept și mâneci, cusute cu arnici negru și paiete), fustă (confecționată din catifea neagră, decorată în mod inedit, cu flori stilizate realizate din coconi de mătase naturală și paiete) și brâu (catifea roșie brodată
Maria Tănase. Testamentul artistei, expus la Casa Băniei din Craiova-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102001_a_103293]
-
în volumul "Poveștile Peleșului", (Leipzig, 1883) se va observa mai bine decât în oricare altă parte puternica amprentă a poveștilor românești. Fiecare munte din Bucegi își are legenda lui. Astfel, în viziunea scriitoarei, Peleș e un voinic minunat cu părul creț și ochi adânci, albaștri, Jepii, doi frați gemeni care iubesc aceeași fată...” Felul în care Carmen Sylva își construiește poveștile dovedește cunoașterea profundă a vieții oamenilor obișnuiți, a realităților satului românesc. De la horele din zilele de sărbătoare, când flăcăii își
Cărți pe care le veți savura cu plăcere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104401_a_105693]