1,316 matches
-
au fost considerate de autor ca „erori ale tinereții” și așa și sunt, raportate la scrierile dintre 1906 și 1910. Între acestea, Urlătoarea este o cuminte povestire vânătorească, într-o scriitură fără notă personală, iar Pâine albă anunță pornirea satirică, creionând câteva portrete de burghezi, în care nu lipsesc unele accente teziste. Ampla narațiune Vinul de viață lungă se încadrează perfect literaturii începutului de secol, atât prin zugrăvirea mediului de provincie abrutizant, cât și prin figura bătrânului boier Manole Arcașu, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
o premerge, la Moromeții lui Marin Preda și la unele scrieri ale lui Ion Agârbiceanu și Pavel Dan. Memorabile sunt certurile pentru pământ (pentru avere în general) din sânul familiei, precum și tirania „Moșului” asupra copiilor. De altfel, „Moșul” și „Buna”, creionați după chipul real al bunicilor din Ogra ai scriitorului, cu delicatețea și sensibilitatea ivite din dragostea pe care le-o păstra, dar și cu privirea rece, a observatorului imparțial, sunt, poate, personajele cele mai reușite ale cărții. Dacă în romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
bucuria împlinirilor și mai ales continua îndoială privitoare la sensul existenței și la valoarea artei răzbat din aceste pagini emoționante. Demnă de consemnat e în Obraze și măști (1995) suita de portrete ale unor personalități pe care le-a cunoscut, creionate în tonuri alb-negru intense. SCRIERI: Am plecat din sat, Sighișoara, 1938; ed. București, 1957; ed. pref. Dan Grigorescu, București, 1988; Amintiri, cu desene de Valentin Bardu, București, 1941; Poveste cu năluci, București, 1941; Drum spre oameni, Sibiu, 1947; ed. București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
operele lor, au militat pentru necesitatea unei educații feminine și a unei deschideri către nou care să îi ofere o nouă perspectivă asupra vieții, au motivat și au scuzat toate acțiunile ei negative, atunci când porneau din dorința de a-și creiona singură destinul și de a nu-l accepta ca fiind trasat de cei din jur, sub autoritatea cărora se afla, lipsită fiind complet de drepturi. Sunt însă și momente în care cei doi scriitori devin, am putea crede, tributari epocii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Meale, Cambridge, Cambridge University Press, 1993, pp. 43-44. (trad. n.) 44 George Lyman Kittredge apud S. H. Rigby, op. cit., p. 119. 45 S. H. Rigby, op. cit., p. 135. 28 III. Statutul social al femeii în operele celor doi scriitori Societatea creionată de Giovanni Boccaccio și de Geoffrey Chaucer este una încă patriarhală, și nu se putea altfel la sfârșitul Evului Mediu, în care locul femeii este unul retras, marginal, ignorat. Cu toate acestea, personajele feminine sunt numeroase în scrierile ambilor creatori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
chiar și după standardele medievale, accentuându-se astfel provincialitatea femeii, rudimentarismul ei, dar, în același timp, poate fi privit și pozitiv acest aspect al provenienței: sugerează situarea marginală a femeii care reușește, în cele din urmă, prin abilitate, să-și creioneze un drum propriu, un destin ce se evidențiază în rândul celorlalți.280 Târgoveața a fost asociată de critica literară cu legea Vechiului Testament, deoarece în acea epocă antică textele erau percepute doar cu sensul lor literal, de aici și conotația
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sub înfățișarea bătrânei din povestirea ei se găsește de fapt imaginea unei zâne. Târgoveța visează să i se ofere o a doua șansă, în care să își poată păstra puritatea, are nostalgia unei vieți pe care ar fi putut-o creiona într-un mod diferit.405 De aceea nu suntem de acord cu remarca critică potrivit căreia Alison nu cunoaște bunătatea și nici devenirea morală 406. Simpla tristețe care se resimte în glasul personajului este o dovadă a moralității de care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tot./ 645 „faimoasa descriere a ducesei Dalba și a caracterului ei, pe care Lowell a admirat-o atât de mult și în legătură cu care a afirmat că este <<unul dintre cele mai frumoase portrete ale unei femei care au fost vreodată creionate>>” George Lyman Kittredge, op. cit., pp. 37-72 passim. 646 Geoffrey Chaucer, Legenda ..., p. 51. 647 Robert O. Payne, op. cit., passim. 648 Dan Duțescu, comentariu introductiv în Geoffrey Chaucer, Legenda ..., pp. 29-30. 649 Geoffrey Chaucer, Legenda ..., pp. 54-55. 650 Ibidem, p. 58
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
eroii povestirii, care acceptă însă împăcați sfârșitul, creștinismul oferind o viziune luminoasă a vieții de dincolo, dar și garanția unei recompense pentru toate încercările dureroase cărora li s-a făcut față cu demnitate. Geoffrey Chaucer a încercat prin Constanța să creioneze de fapt viața unei sfinte 758, între ea și Sfânta Cecilia, eroina din Povestirea celei de-a doua maici, nu sesizăm o mare deosebire. Remarcăm, vis-à-vis de perceperea acestor personaje, sentimentul sacrului, al miraculosului, care depășește limitele firești ale omenescului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
soț. La un nivel de suprafață sau empiric al lecturii, ceea ce îi cere ea pare a însemna acceptul sau consensul la adulter, însă la un nivel mai profund, în adâncime, ea devine o expresie a dragostei conjugale 835. Avem puternic creionat un contrast între aparență și esență, iar rocile joacă un rol important în conturarea acestei dihotomii. Dorigena și Arveragus devin, indiscutabil, imaginea unui cuplu ideal. „Obstacolele reale, cum ar fi rocile, doar par a fi dispărut. Ele sunt onoarea, decența
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
manifeste aceste sentimente de nesiguranță. Tocmai această stare de perpetuu provizorat, de tensiune interioară îi conferă personajului feminin adâncime.998 Cresida rămâne conștientă de poziția ei socială nesigură și de locul pe care îl ocupă în ierarhia cetății, scriitorul englez creionând un personaj mai puțin mândru și încrezător decât cel al confratelui său italian, conferindu-i, prin această conștientizare a propriei condiții, un tragism aparte.999 Personajul feminin adoptă o poziție rezervată, căci știe că este fiica unui trădător. Are toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și credem că teza de față poate reprezenta un prim pas spre aprofundarea receptării personajului feminin aparținând unor contexte sociale și mai ales culturale diferite. Talentul și originalitatea lui Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer, pe care le-am creionat în capitolul prim al lucrării noastre, am încercat să demonstrăm, pe parcursul tezei, că rezidă în eleganța stilului, în bogăția subiectelor abordate, în sinceritatea narațiunii, în dialogul viu și satira fină și nu numai atât.1047 Acești scriitori au rămas nume
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
servesc la comunicare și le dă valoare de simboluri (de exemplu, saluturile)"24. Chiar dacă Adam Kendon și Cornelia Müller precizează că termenul ,,gest" face parte din ,,conceptele fuzzy", al căror conținut semantic este dificil de precizat 25, vom încerca să creionăm definiția limbajului gestual plecând de la etimologia cuvântului (în limba latină, gestus desemnează atitudinea sau mișcarea corpului). Din perspectiva noastră, limbajul gestual cuprinde gesturi propriu-zise mișcări și poziții ale părților corpului (cap, gât, trunchi, brațe, picioare, degete) și mimica mișcări ale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și activitate, în cazul cercetării de față, a gesturilor profesorilor în sala de clasă. Astfel, am putut să consemnăm ,,tabloul gesticii" unor profesori diferiți cu ajutorul liceenilor, iar analiza și interpretarea datelor ne-au condus către o grupare aproximativă a acestora, creionând astfel profiluri pe baza anumitor gesturi comune în cadrul deosebirilor constatate. În vederea aplicării metodei, am elaborat ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor" alcătuită din zece categorii: 1) postura specifică a profesorului la intrarea în sala de clasă; 2) expresia facială a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să o încaseze! 7. Erving Goffman (1959/2003) menționează preocuparea fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine însuși, iar această imagine a Eului este o punere în scenă a ținutei, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc. Creionați limbajul nonverbal al seducătorului, ludicului, profesionistului și pragmaticului. 8. Cercetarea comparativă a repertoriului gestual masculin și feminin relevă faptul că există gesturi specifice în funcție de variabila gen. Încadrați tipurile de gesturi în repertoriul potrivit și descoperiți explicațiile oferite de specialiști în legătură cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnificative. Era necesară o reîmbinare a forțelor culturale locale, acțiune venită la timp odată cu promoțiile specifice momentului. Dimensiunea cea mai relevantă a „Baaad-ului” ține tocmai de afirmarea regionalismului creator”, scrie cel care în 1957, la îngropăciunea lui G. Tutoveanu îi creiona statuia pe care o merita poetul plopilor dar și al dragostei de țară și tineret, în timp ce presa din Bârlad tăcea. Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte și sentimentele adânci, în raport cu valorile localității, apreciez încă odată observațiile subtile ale Cronicarului din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
3 ianuarie 1888)" de Costin Clit, „Prof. Colea Damian Gheorghe" de Dumitru Bahrim, „N.C. Bejenaru" și „învățătorul Vasile Alexa (1861-1928)" de Ion Diaconu, a merituosului arheolog Ghenuță Coman, reliefată cu ocazia organizării simpozionului științific „Sărățeni 513 ani de istorie", eveniment creionat de prof. Laurențiu Chiriac și alți publiciști, a titlului cu nuanță de regret și durere „A plecat Horia Stamatin" din Bogdănești Vaslui, „Familia Talpeșfamilie de ctitori", „Profesorul Nicolae Bălan la 70 de ani" de prof. D. Apostolache; alt gen de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
federal cooperativ". Urmând aceste modele, varianta construcției europene stipulează o diviziune formală legală de responsabilități între conceptul de supra stat / instituții la nivel Uniunii și conceptul de stat / instituții politice substituite statului. O schemă a acestui model ar putea fi creionată astfel într-o separare a puterilor la nivel comunitar: Comisia putere executivă, un Parlament servind drept primă cameră legislativă și un Consiliu de Miniștri, activând ca o a doua cameră în zonele de competențe curente între Uniune și statele membre
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Sù, Departe). Adesea alegoria și parabola sunt transparente, iar aluziile de natură livrescă. Valențele autentice ale scrisului literar al lui Ț. vor ieși însă la iveală când dă tiparului mai multe cărți cu caracter memorialistic. În Amintiri și evocări (1994) creionează atmosfera cercului „Gavriliada”, frecventat de studențimea boemă din jurul poetului Valentin Strava (Gavril Pop), dar introduce și portrete ale unor magiștri precum Yves Auger, George Giuglea, D. D. Roșca sau Victor Papilian, continuând cu perioada refugiului după Dictatul de la Viena, succinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
mască a eului liric, care, de altfel, se exprimă și direct („Haiduc m-am vrut pe-a cerului Vlăsie...”, - Îndrăzneața haiducie). Atât motivele, cât și cele două modalități sunt reluate în Poeme cu vin și haiduci, unde un text, Eu, creionează un autoportret („Sunt din Pietrari, un cot de văgăună,/ Nepot al răposatului Coman,/ Rumân pietros și bulgăr de furtună/ Când mirosea ucazul că-i dușman”) și o „artă poetică” („Îmi place versul dur, ca o ghioagă/ S-aud din slove
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
scenetă O adunare a trii cucoane, unde sunt ironizate cochetăria și mania clevetelii, vădește predispoziții de autor dramatic. În colaborare cu Costache Conachi și Dumitrache Beldiman, scrie Comedie banului Costandin Canta, ce-i zâc Căbujan și cavaler Cucoș, unde e creionată figura grotescă a unui avar. I s-a atribuit și piesa Sfatul familiii (publicată de Șerban Cioculescu în 1961), una dintre primele comedii românești originale. Din câteva linii mai îngroșate, autorul știe să surprindă un profil. SCRIERI: Comedie banului Costandin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
ce se manifestă într-o recluziune silită de intemperii. Nu are frămîntări interioare asupra dificultăților ridicate de procesul de creație, ceea ce îl preocupă sînt "Condițiile exterioare ale stării de a scrie" (E.S.). Criticul propune o bună comparație, prin care îl creionează întocmai pe poetul Lăcrămioarelor: "cum un arbitru al eleganței nu acceptă în ruptul capului să iasă cu o cravată care nu se potrivește întocmai cu nuanța costumului, tot astfel poetul nu pune mîna pe toc dacă soba nu trage cum
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Dimensiunea creștină este însă, evident și fără echivoc, prezentă în paradigma europeană, cu toate coordonatele ei: înălțimea majestuoasă a catedralelor romano-catolice, profunzimea tulburătoare a liturghiei ortodoxe, cumpătarea și corectitudinea protestanților, insurgența justițiară a reformaților, abilititatea socială a evangheliștilor, pentru a creiona, în fugă, câteva linii din chipul creștinismului european. Ceea ce e mai interesant, poate, e faptul că anvergura creștină integrează atât moștenirea romană (vezi impactul civilizator al extensiei catolice), cât și amprenta elină (capacitatea de integrare activă a tradițiilor și mitologiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
efortul general al comunității internaționale canalizat în acest sens. Ținând cont de toate aceste considerente, am structurat lucrarea după cum urmează: lista de abrevieri, introducere, șase capitole de continut (la care se adaugă subcapitolele aferente) și bibliografie. În penultimul subcapitol am creionat câteva previziuni, scenarii pe termen scurt, mediu și lung, având ca reper realitățile momentului și evenimentele care au marcat ultimele luni3 regiunea Orientului Mijlociu și Apropiat și Africa de Nord. În ultimul subcaptiol: "Concluzii de final", pornind de la interogația: Se dorește cu
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
anchetă și studii de documente, este cel de-al VI-lea capitol, în opinia noastră, cel mai spectaculos și mai consistent din întreaga lucrare. Conceput că un capitol final, capitolul al VI-lea este elaborat din dorința autoarei de a creiona o radiografie a nivelului de percepție asupra conflictului israeliano-palestinian în paralel cu identificarea căilor concrete de soluționare a acestuia. Pornind de la aceste considerente, autoarea analizează puncte de vedere diferite oferite de experți în problematică Orientului Mijlociu, de specialiști în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]