3,054 matches
-
a doi, trei directori la fel de eficace precum cel de la prima uzină; nu pot fi tot timpul introduse în cultură pămînturi noi la fel de fertile ca primele etc. Dacă utilizarea anumitor factori nu poate fi reprodusă în mod identic, costurile vor rămîne crescătoare (și randamentele descrescătoare) pe termen lung. f) Randamentele de substituție Se numesc "randamente de substituție" sporurile de productivitate, realizate în întreprindere prin substituirea unui factor de către altul. Invers decît în cazul randamentelor de scară, ce se operează cu o proporție
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în cazul randamentelor de scară, ce se operează cu o proporție K/M constantă, randamentele de substituție provin dintr-o modificare a raportului K/M. Cînd o întreprindere atinge scara minimum eficace, ea este incitată să caute randamente de substituție crescătoare. Într-adevăr, după ce au fost exploatate toate posibilitățile legate de o mai bună diviziune a muncii în cadrul unui proces de producție dat, singurul mijloc de a ameliora, în continuare, productivitatea constă în căutarea altui proces de producție, adică a altui
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de satisfacție indivizilor care compun societatea. Într-un prim timp, teoria neoclasică demonstrează că piețele perfect concurențiale conduc la o alocare optimală a resurselor, în sensul accepțiunii lui V. Pareto. Dar acest fapt nu este valabil decît în absența randamentelor crescătoare, a bunurilor publice (serviciilor colective) și a interdependențelor dintre satisfacțiile indivizilor (efecte externe). În aceste trei cazuri, libera concurență nu mai conduce la un optim de tip paretian și intervențiile statului sînt necesare pentru a corecta aceste defecțiuni ale pieței
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
procedură democratică nu poate garanta alegeri eficace, stabile și coerente. Teoria economică pură nu are, prin urmare, de oferit recomandări simple și sistematice pentru a ghida alegerile publice. 14.1. DEFICIENȚELE PIEȚEI Există deficiențe ale pieței (cum ar fi randamentele crescătoare și imperfecțiunile concurenței) care nu permit tarifarea sau practicarea de prețuri la nivelul costului marginal, deci al optimului lui Pareto. Dar chiar dacă toate întreprinderile se comportă ca firme perfect concurențiale, piața rămîne ineficientă în fața a două probleme majore: efectele externe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
optimului lui Pareto. Dar chiar dacă toate întreprinderile se comportă ca firme perfect concurențiale, piața rămîne ineficientă în fața a două probleme majore: efectele externe și bunurile colective. 14.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă În activitățile în care randamentele rămîn crescătoare pentru o anumită scară de producție, conform mărimii pieței de satisfăcut, tinde să se instaleze un monopol natural. Acesta practică un preț superior costului marginal și se îndepărtează de optimul lui Pareto. Această situație conduce adesea statul să naționalizeze monopolul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fiind deci ambiguu. Pe de altă parte, pe piețele unde condițiile tehnice de producție nu conduc în chip inevitabil la monopol, concurența determină întreprinderile să facă tot ce pot pentru a-l evita sau surmonta. Producătorii încearcă să obțină randamente crescătoare, cel puțin în anumite perioade, dispunînd momentan de monopolul unui produs nou sau realizînd randamente de substituție. Pe de altă parte, importanța costurilor fixe și a strategiilor disuasive ale firmelor prezente pe piață pot limita conte stabilitatea acesteia. Iată că
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
efectelor externe; * teoria optimului de rang secund; * funcția bunăstării sociale; * frontiera lui Pareto; * teoremele imposibilității. Probleme de studiat: * Ce este economia bunăstării? * De ce este necesară dezvoltarea unei teorii economice a alegerilor colective? * În ce constau deficiențele pieței? * Ce sînt randamentele crescătoare? * Ce este concurența imperfectă? * Ce sînt externalitățile, pozitive și negative? * Ce sînt bunurile sau serviciile colective pure? * În ce constă teoria optimului de rang secund? * Poate fi definit un optim social? * În ce constă funcția bunăstării sociale (Bergson-Samuelson)? * Prezentați teoremele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ciclicitate moderată, dar totuși regulată. Austria și Olanda pot fi atașate acestei zone; * zonă est-europeană, caracterizată printr-o ciclicitate puternică, dar neregulată. Foarte multe alte țări înregistrează evoluții specifice (Japonia, Italia, Australia ș.a.). Există, de asemenea, o desincronizare persistentă și crescătoare a mișcărilor conjuncturale în curs între zona europeană și cea americană, semn al regionalizării crescînde a economiilor și al ultimelor evoluții geopolitice. 15.5. INVESTIȚIILE MOTOR AL CREȘTERII ECONOMICE A investi înseamnă a crea noi mijloace de producție. Investiția este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Debreu (în 1975). Teorema celor trei poate fi enunțată astfel: Dacă toate ipotezele lui Arrow-Debreu necesare existenței unui echilibru general sînt respectate, atunci forma funcțiilor cererii nete pentru diferite bunuri este nedeterminată. Altfel spus, cererile nete pot fi la fel de bine crescătoare sau descrescătoare. Chiar dacă prețurile sînt perfect flexibile, nimic nu garantează că mișcările de prețuri asigură convergența simultană a tuturor piețelor spre o situație de echilibru. Bineînțeles, acest rezultat esențial contribuie la reorientarea lucrărilor referitoare la echilibrul general. Economiștii caută acum
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din componentele acestei balanțe (E, I, și Vn). Putem explicita mai curînd variabilele ce determină nivelul exporturilor. E reprezintă cererea externă pentru produsele naționale. Aceasta depinde de nivelul activității și de venitul real al importatorilor. E este deci o funcție crescătoare a veniturilor reale din afara țării (notate cu Y*). Pe de altă parte, cumpărătorii străini trebuie să compare prețurile produselor exportate spre țările lor cu prețurile din aceste țări. Exportatorii dintr-o țară depind deci, în egală măsură, de prețurile relative
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
produselor naționale, care stimulează activitatea. Pe total, exporturile depind deci de venitul real interior, în țările de destinație și de rata reală de schimb: E = E (Rrs, Y*). În mod simetric, este rațional să considerăm că importurile sînt o funcție crescătoare a venitului real interior din țara considerată (Y). Dacă nivelul activității interne crește, cererea internă devine mai puternică. O parte din această cerere internă fiind satisfăcută cu produse străine, importurile cresc. Pe de altă parte, importurile sînt cu atît mai
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un exces de resurse: un Înalt nivel al șomajului, capacități de producție neutilizate, capital neantrenat În producție. Keynes formulează . Din care rezultă că odată cu creșterea venitului, cererea efectivă asigurată prin consum personal este În continuă scădere, din aceste considerente volumul crescător al economiilor trebuie să acopere cerereaa ascendentă a investițiilor. Dar realizarea investițiilor depinde de capacitatea de a transforma economiile În investiții reale. În cadrul școlii clasice această problemă lipsea, din simplul motiv că se considera că momentul realizării economiilor coincide cu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
schimbări maj ore în ceea ce privește atât v olumul fluxurilor tranzacționate pe piețele financiare internaționale, cât mai ales direcția de orientare a acestor fl uxu ri. În anul 2008, intrările nete de capital au scăz ut la 780 miliarde $, inversâ d tendința crescătoare începută în anul 2003, care a atins cea mai înaltă aloare, de 1.22 n v 2 miliarde $, în 2007 (tabelul nr. 3.13.). Analizând datele din tabel, observăm că fluxurile private (datorii și capital propriu) au intrat, în 2008
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la cumpărare)12. De obicei prețurile cerute sunt scăzute, iar cele oferite sunt ridicate, pentru a impulsiona tranzacțiile. Există mai mulți creatori de piață pentru același titlu și prețurile cu care aceștia creează piața sunt ordonate în mod continuu, fie crescător (la cumpărare), fie descrescător la vânzare. Market-maker-ii câștigă la fel ca și dealerii din diferența de curs. Bursele sunt organizate fie ca piețe de licitație ("auction markets") sau ca piețe inter-dealeri ("over the counter" = "la ghișeu") sau "negociated markets" = "piețe
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
transformă în risc, care este subiectiv. Prima de risc are două exprimări: a) în accepțiune "relativă" un supliment adăugat la rata câștigului la capital, dacă aceasta nu include volatilitatea (nesiguranța) rezultatului investiției. Nu trebuie, însă, trasă concluzia că riscul este crescător ca funcție de timp, ci din contră, el se diminuează pe măsura apropierii orizontului de timp; b) în accepțiune "absolută" o parte din venitul la capitalul investit, care remunerează proprietarul acestuia pentru riscul indus de operațiunea de investire. Considerăm că prima
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
0). Rentabilitatea lor este superioară rentabilității fără risc și inferioară rentabilității pieței. Fig. II.4. Modelul de evaluare a activelor financiare Elementul central al MEAF este dreapta pieței de active de risc (security market line). Ecuația dreptei este o funcție crescătoare de coeficientul de volatilitate a titlului: ) rf = (E(rp) rf)(i-0) (6) Ecuația precedentă este de tipul y-y0 = m(x-x0), unde x0=0, corespunzător volatilității nule a unui împrumut fără risc. Panta dreptei ne arată surplusul de rentabilitate al
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
11: În acest caz particular, riscul portofoliului apare ca o sumă ponderată a riscurilor individuale. Introducem în ecuația (9a): Ecuația precedentă pune în evidență relația dintre rentabilitatea portofoliului (rP) și riscul acestuia (P). Dependența este liniară, reprezentată de o dreaptă crescătoare, deoarece panta este pozitivă (conform ipotezei de lucru). Fig. II.5 Corelație perfectă pozitivă a unui portofoliu compus din două titluri. Extremitățile segmentului corespund portofoliilor degenerate, formate numai din titlul x sau titlul y. În cazul titlurilor perfect corelate și
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
celuilalt titlu. Maniera de lucru fiind identică cu cea de la cazul a), vom scrie numai relațiile care conduc la educația rentabilității. Dependența este liniară, reprezentată de o dreaptă descrescătoare, deoarece panta este negativă. Rentabilitatea portofoliului este reprezentată printr-o dreaptă crescătoare de riscul acestuia, deoarece coeficientul lui p este pozitiv conform ipotezei de lucru. b.3) Există o situație pur teoretică în care putem anula riscul portofoliului, alegând corespunzător ponderile celor două titluri. În graficul următor, segmentul A,x corespunde subcazului
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
baza operațiunii de alocare, semnificând încheierea tranzacției (cu respectarea criteriilor amintite anterior). Dacă prețul limită la cumpărare este peste prețul pieței, iar prețul limită la vânzare este sub prețul pieței, ordinele se alocă integral, în limita existenței disponibilului, în ordinea crescătoare a numărului de titluri specificat în ordinele respective. Dacă aceste cantități sunt egale, se aplică principiul FIFO. La prețuri limită egale cu prețul pieței, alocarea se poate face integral, parțial sau deloc, tot în ordinea crescătoare a volumelor de titluri
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
existenței disponibilului, în ordinea crescătoare a numărului de titluri specificat în ordinele respective. Dacă aceste cantități sunt egale, se aplică principiul FIFO. La prețuri limită egale cu prețul pieței, alocarea se poate face integral, parțial sau deloc, tot în ordinea crescătoare a volumelor de titluri prevăzute în ordinele adresate. b) Compensarea și decontarea. La finele unei zile de tranzacționare, bursa înaintează fiecărui SVM care a avut activitate în ziua respectivă, următoarele rapoarte: Raportul de Tranzacționare; Raportul de Compensare; Raportul de Decontare
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
fixată); 3 variante tip "RM" în ziua strigării primelor (ziua precedentă lichidării generale) la 6 luni (fixată); 6 variante tip RM variabilă în cadrul unei durate de viață de 9 luni, cu 4 luni scadente Prețul prestabilit prestabilit; în trei variante crescătoare pentru fiecare scadență prestabilit (borne); identic pentru toate cele 6 scadențe prestabilit Tab. III.6 Unele caracteristici ale tranzacțiilor la termen (element original) Observație: Toate scadențele fiind de "tip RM", operațiunile de acoperire sau speculative se pot efectua combinând diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
curs la care oferta depășește cererea (C < O), indicând o tendință de scădere a pieței. Rezistența transmite un semnal de vânzare și corespunde punctelor de maxim relativ din evoluția titlului.24 Fig. IV.1 Suportul și rezistența pentru un curs crescător, respectiv descrescător Studierea suportului și rezistenței pe perioade medii și lungi poate duce la obținerea unor "benzi" suport și rezistență utile în actul investițional de piață. În cazul în care investitorul efectuează tranzacții de ambele sensuri la prețul de achiziție
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
fluctuații inferioare neregulate) Nivelurile suport și rezistență nu au importanța și valențele unui trend. Ele sunt însă constructe grafice cu valoare operațională situată imediat sub cea a trendului, deoarece permit judecăți cu valoare de reguli asupra evoluției cursului. Astfel: Forma crescătoare sau descrescătoare a nivelului suport și rezistență ne oferă reguli de acțiune bazate pe revenirea cursului "la nivel": a) Scăderea cursului sub nivelul suport ascendent este o indicație de cumpărare; b) Scăderea cursului sub nivelul suport descendent este o indicație
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
este de interes aplicativ extinderea naturală a tuturor considerațiilor cu privire la nivelul suport și nivelul rezistență când acestea nu au formă rectilinie, ci curbilinie "clasică": parabolă, exponențială, logaritm. Deoarece aceste funcții matematice au puncte de extrem bine precizate și deci secvențe crescătoare/descrescătoare bine delimitate, se poate oferi o gamă mai bogată de "indicații" de vânzare/cumpărare. CAP. V. PIEȚELE DE CAPITAL ȘI ECONOMIA REALĂ: COMPLEMENTARITĂȚI ȘI ANTAGONISME 5.1. RELAȚIA FINANȚE ECONOMIA REALĂ Finanțarea economiilor naționale (în mod deosebit a celor
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
și <Start measurement>. Desfășurarea, în timp, a reacției de hidroliză a ureei poate fi urmărită pe monitorul calculatorului. La sfârșitul măsurătorilor, se salvează datele, apelând comenzile: <File> și <Save measurement as...>. Se repetă măsurătorile pentru celelalte cinci probe (în ordinea crescătoare a concentrației de uree). 4. Obținerea și interpretarea rezultatelor Viteza medie a enzimolizei se determină într-un interval de 100-200 s. Astfel, se folosește diferența (ΔY) dintre valorile conductivității, măsurate la 100 s și, respectiv, la 200 s, care se
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]