1,743 matches
-
semiotică a operei eliadești (alcătuiește careuri (în sensul propus de Greimas) ale semiozei, observă neputința de a denumi semnificatul sacru care, prin numire, ar deveni profan, precum și funcția naratorului de a amâna și destrăma toți semnificații propuși pentru a evita cristalizarea unui sens sacru, pe care l-ar putea numi) afirmă că semnificatul religios "nu este secundar, ci terțiar; nu este produsul unei codificări secundare pentru că aceasta este de natură culturală, comunitară și, deci, cel puțin în principiu accesibil tuturor vorbitorilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fantastic, dezvoltând sugestii din Nopți la Serampore și Secretul doctorului Honigberger". Dacă Un om mare continuă ca modalitate Șarpele, în schimb, Fata căpitanului, Ghicitor în pietre și O fotografie veche de 14 ani "sondează drumuri noi", iar La țigănci înseamnă "cristalizarea evidentă a noului tip de fantastic, care se va instaura de aici înainte definitiv în opera lui Mircea Eliade"185. Dacă la început povestirile fantastice răspund convingerii lui Eliade, formulată în studiul Folclorul ca instrument de cunoștere, în ciclul "idiotului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
așa cum o propune Eliade: semnificatul sacru, o dată numit, ar deveni profan; povestirea propune un semnificat sacru pe care îl destramă mai târziu, refăcând enigma inițială și evitând producerea unui sens ultim, iar funcția naratorului este destrămarea semnificaților propuși și împiedicarea cristalizării unui sens sacru care ar putea fi numit. În permanență, textul este străbătut de două mișcări contradictorii: înainte (de propunere a semnificatului) și înapoi (de retragere a lui)9. Dintr-o perspectivă strict etimologică, multe din numele pe care Eliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acest prilej au trecut toți gânditorii, mai ales ai Apusului, fără să ancoreze în dogmatic. Unul singur a făcut-o și acesta e un gânditor pornit de la noi. A trebuit să vină Blaga, cu unghiul său personal de prindere și cristalizare a lucrurilor, dar instalat pe un precedent psihic teologic și mai ales etnic, pentru ca să declanșeze conștiința metodologiei dogmatice și să-i lămurească articulațiile"410. Acest punct de vedere a fost aspru criticat uneori. O critică usturătoare, care practic îl desființează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu acidifierea lor. Cu cât mediul este mai acid, cu atât activitatea endopeptidazelor PC2 și PC3 este mai mare. Procesul de acidifiere al granulelor secretorii este asigurat de pompa de protoni dependentă de ATP. Acidifierea granulelor creează condiții optime pentru cristalizarea insulinei (inițial dimeri de insulină, și în prezența zincului, hexameri de insulină). Zn+2 se leagă de histidina din poziția 10 a lanțului B al insulinei. Hexamerii de Zn+2 se asociază sub forma unei trame cristaline. Aceasta imprimă densitatea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
produce din exterior spre interior și este improbabil că ar determina răcirea subendocardului și a septului interventricular, datorită returului prin colateralele mediastinale și bronșice, care pot determina încălzirea endocardului în absența hipotermiei. Răcirea miocardică profundă determină apariția leziunilor miocardice prin cristalizarea lipidelor membranare și prin scăderea performanței de perfuziei ventriculară. Hipotermia, ca metodă de limitare a consumului miocardic de oxigen, și astfel a leziunilor de ischemie, a început cu Bigelow [70] iar ulterior, cu Shumway și Lower [71]. Hipotermia reduce consumul
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
al formalismului lui Simmel ?i teoreticianul �sistematic� cel mai consecvent al acestei genera?îi. De la catedră să de economie creat? �n 1919 la K�ln, el promoveaz? o teorie a socialului că ansamblu al rela?iilor interindividuale a c?ror cristalizare produce �formele� esen?iale ale oric?rui fenomen observabil. Că ?i magistrul s?u, el refuz? o concep?ie realist? despre social: obiectul sociologiei este studiul proceselor care asociaz? sau disociaz? ?i opun indivizii ?i grupurile. Aceste procese pot fi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
erau obținute din prestarea unor diverse activități lucrative, mai ales că, și din punct de vedere economic, în Moldova evreii au reprezentat o forță însemnată. Ei au jucat un rol important în procesul de modernizare a societății românești și de cristalizare a burgheziei în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Meseriile sau profesiunile practicate de evreii din Iași erau din cele mai diverse. În 1774 sunt atestați evrei covrigari și brutari, în 1820 era atestată o breaslă a căciularilor evrei
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de față nu este una prea optimistă: „...politica de locuire din România este între două țărmuri: retragerea statului și colapsul pieței private. O serie de inițiative din ultima perioadă par să orienteze politica de locuire spre un nou început. Până la cristalizarea lor, însă, prezentul se arată sumbru, iar viitorul doar o promisiune” (p. 240). Volumul recenzat se dovedește a fi un excelent ghid în domeniul locuirii, prin abordarea comparativă a situației din România înainte și după 1989, a situației din România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
nivelul de educație al popoarelor, în speță al poporului român, au fost direct influențate de evoluția instruirii școlare și de răspândirea științei de carte. Educația și învățământul se constituie în motorul de primenire continuă a civilizațiilor, în factori decisivi de cristalizare a matricei cultural-civilizatorii a societății în orice timp istoric. Instituția de învățământ are misia să deștepte mintea și judecata oamenilor, să le ofere suportul informațional util și folositor vieții lumești. Prin procesul instructiv-educativ orice comunitate umană se cultivă, își desăvârșește
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
însemnați ideologi ai creștinismului, canonizat de Biserica Catolică, fiind considerat printre primii părinți latini fondatori ai Bisericii, susținea teza păcatului originar, iar în plan teosofic argumenta ideea grației divine și a predestinării. Marele teolog a avut un rol decisiv în cristalizarea dogmaticii catolice în general, a concepției creștin-medievale despre om în special. În lucrarea sa Confesiuni, teologul se străduia să realizeze o punte de legătură între educația preconizată de antichitatea greco-romană și educația creștină. Învățământul devenise un monopol al clerului în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
PERIOADA RENAȘTERII ȘI REFORMEI Odată cu debutul secolului XVI, spiritualitatea apuseană se concentrează tot mai mult asupra redescoperirii omului și a naturii umane, proces care atrăgea după sine reafirmarea omului ca subiect al libertății, ca entitate demiurgică mereu perfectibilă. Fondarea și cristalizarea unui nou ideal de umanitate impunea, într-o primă etapă, reîntoarcerea la cultura și spiritualitatea greco-romană, cea care cu multe secole înainte ilustrase tipologia omului universal. Secolele XIV-XVI au rămas în istoria culturii și civilizației europene sub simbolul Umanismului, perioada
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
s-a afirmat cu preocupări în domenii dintre cele mai variate (filozofie, pedagogie, filologie) fiind recunoscut ca o figură enciclopedică de la cumpăna veacurilor XV și XVI. Reflecțiile sale teoretico-filosofice și pedagogice au produs o mare contribuție la laicizarea învățământului, la cristalizarea unui nou ideal de viață umanist. Erasmus persistă în mentalul colectiv al istoriei mai ales prin efortul său de a supune unei critici severe teologia și scolastica medievală, pretențiile fățarnice și fariseismul Bisericii în general. Lucrarea sa de căpătâi, Elogiul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
membri ai familiei, mai târziu față de grupul de la școală, pentru ca la tinerețe acest sentiment să se constituie în fundamentul pe care se va înălța conștiința apartenenței la umanitate. Sentimentul de dragoste odată format și sistematizat, va sta și la baza cristalizării deprinderilor copilului pentru acțiuni morale. Prin exercitarea și repetarea unor astfel de acțiuni se constituie la copii spiritul de disciplină, stăpânirea de sine, sentimentul de întrajutorare etc. Abia odată cu formarea deprinderilor morale, copilul și, mai apoi, tânărul pot însuși maximele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
celor care au inițiat o altă perspectivă de abordare în cadrul didacticii și pedagogiei. Ion Nisipeanu (1885-1945), profesor la Școala Normală din Râmnicu-Vâlcea, apoi tot restul vieții președinte al Asociației profesorilor secundari din București, rămâne un virulent susținător al ,,școlii active”. Cristalizarea concepției sale pedagogice privind școala activă a fost legată indiscutabil de spiritul filosofic schopenhauerian. Dacă esența lumii constă în voință, dacă esența ființei umane constă tot din voință, atunci omul nu se poate împlini decât tot prin procese volitive, prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Radu Petre a urmărit maniera în care astfel de metode erau experimentate în Belgia, după care a procedat la aplicarea acestora în propria sa activitate didactică. În ce privește metoda ideo-vizuală, pedagogul român ne oferă o explicație justă, care va contribui la cristalizarea unei opțiuni generale în România în legătură cu aplicarea acesteia: ,, Această metodă o socotim mai mult ca o metodă de aplicare, nu de învățare propriu-zis, care interesează pe copil, după ce a trecut prin faza de învățare rațională, după care va preciza mai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a acțiunii, gândirea umană are prin definiție un mecanism de orientare a conduitei individuale. În aceeași viziune acționalistă, structurile operaționale ale gândirii nu sunt altceva decât acțiuni practice cu obiectele, transfigurate în plan ideal și derulate ca acțiuni/activități mentale. Cristalizarea unor demersuri/acțiuni practice depinde de modul cum se realizează orientarea în acțiune a subiectului, respectiv de măsura în care sunt luate în considerare notele specifice ale subiectului și ale situației problematice care declanșează respectiva acțiune. În vreme ce Jean Piaget consideră
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de caracterul și intensitatea activității prin care elevii se simt legați afectiv-emoțional și caracterial de propriul lor educator. Demersul instructiv-educativ al profesorului cu proprii săi elevi trebuie să aibă un caracter directiv pentru a putea contribui la continuarea demersului de cristalizare a ,,supraeului” la elevi, absența spiritului autoritar al educatorului provocând elevilor un sentiment de neliniște, așa cum prezența activă a acestuia le furnizează stări și sentimente de siguranță și de securitate. Comunicarea didactică devine, la rândul său, stimulată de tendința elevului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
personalității umane la cerințele inovațiilor și reformelor sociale înregistrate la cumpăna secolului XX cu secolul XXI și în perspectiva actualului mileniu. Educația pentru tehnologie și progres are ca obiectiv esențial formarea și cultivarea unor atitudini generale și speciale, dar și cristalizarea unor atitudini afective, motivaționale și caracteriale, aferente liniei de aplicare socială a tehnologiilor de ,,vârf” în condiții economice, politice și culturale, specifice modelului societății postindustriale de tip informațional. Educația mediatică urmărește formarea și cultivarea abilității de valorificare culturală a informației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de înțelegere și de aplicare a democrației la nivelul principiilor sale de reprezentare, separare a puterilor în stat și legitimitate, racordarea acestor atitudini față de instituțiile democratice universale în care conservă drepturile omului. Educația pentru sănătate are ca scop formarea și cristalizarea unor abilități specifice de organizare rațională a vieții, în condițiile soluționării unor probleme specifice educației sexuale, raționalizarea timpului afectat odihnei și învățării, diminuării formelor de abuz și violență domestică etc. Implementarea și evoluția noilor dimensiuni ale educației marchează și procesul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prevestește calitatea analizei sociologice prin care va fi depășită filosofia socială. * Construcțiile teoretice sunt de mare diversitate, nota lor comună fiind însă încercarea de a aduce în prim plan, ca definitorie, gândirea laică, depărtarea de teoriile teocentrice, aspirație pornită din cristalizarea reală a unei vieți ne-creștine, chiar anticreștine, ce pretindea ca diversele domenii ale vieții sociale să-și afle sursa devenirii numai în criteriile lor imanente. * Problematica socială abordată a fost deosebit de largă, proiectele de reorganizare a vieții sociale cuprinzând
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
timp al emancipării) Ca decupaj temporal, Iluminismul cuprinde intervalul 1680-1780. A apărut în Anglia, inițiat fiind de revoluția burgheză. S-a constitut într-o mișcare de idei care se opunea ideologiei de tip feudal. Pe plan social, Iluminismului îi corespunde cristalizarea burgheziei, clasa care găsește în ideile acestei mișcări spirituale o exprimare a propriei esențe. Sub raport ideologic, Iluminismul prinde contur în Franța în sec. XVIII. De aici s-a răspândit în toate țările Europei, îmbrăcând forme specifice fiecăreia. Se pot
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
femei din viața sa: prima fază, cuprinsă între anii 1830-1842, corespunde cu ceea ce noi numim pozitivism, Comte fiind concentrat asupra principiilor de organizare socială și crearea termenului sociologie, iar cea de-a doua fază, între 1846-1857, corespunde cu preocuparea pentru cristalizarea teoretică a ceea ce este uneori numit pozitivism religios. El însuși recunoaște rolul imens jucat de cele două femei în direcționarea preocupărilor sale. Prefața și titlul complet al ultimei sale lucrări sunt edificatoare: Catéchisme positiviste ou sommaire exposition de la religion universelle
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
obiectul sociologiei, pentru că au ales prima accepțiune a societății și oferă următoarea soluție: * Obiectul sociologiei este legitim numai dacă este reprezentat de formele posibile de interacțiune în care intră oamenii (unii față de alții, unii pentru alții, unii împotriva altora) și cristalizarea grupurilor. Formele în marea lor varietate nu sunt în stare pură, așa cum nici fenomenele concrete nu ating această stare ideală, ci sunt într-o multitudine de interferențe. Nu vom găsi în viața socială un conflict pur, tot așa cum nu există
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și valorile fondatoare ale proiectului constituțional, pe de altă parte. Introdus în forma lui actuală în 2003, el reflectă evoluțiile intervenite în primul deceniu de evoluție constituțională. Din acest punct de vedere, un pas salutar ar fi finalizarea efortului de cristalizare al unui preambul, prin indicarea ca atare a textului care descrie intențiile constituantului și valorile de la care acesta pornește. O asemenea alegere ar fi justificată de mai mult argumente punctuale, ce pot avea semnificație pe durată medie și lungă: 1
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]