2,476 matches
-
p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a fost confirmat și de Iuliu Barasch, care În 1842 observa următoarele despre „comunitatea zisă judeo -polonă” din București : „Evreii sunt, În mare parte, meșteșugari, [pre]cum croitori, cizmari, tâmplari, tinichigii ș.a.m.d. Și se bucură de multă Încredere pe lângă locuitorii creștini, ba chiar pe lângă boierii cei mari. Cu toate acestea, găsești printre ei și câțiva comer cianți bogați, precum și factori [= mesageri], samsari, boccegii și alte parazite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comer cianți bogați, precum și factori [= mesageri], samsari, boccegii și alte parazite de acest soiu din lumea comercială” <endnote id="(194)"/>. Meșteșugarii evrei s-au orga nizat În bresle proprii, care și-au Înălțat sinagogi proprii, precum, la București, Sinagoga Breslei Croitorilor (fondată În 1837), Sinagoga Cizmarilor (1855), Sinagoga Tinichigiilor (1896) etc. Mai ales În Vechiul Regat, multe denumiri de meserii au devenit nume patronimice preluate de evrei. Pe lângă nume ca Breslașu, Bacalu (Băcanu), Bărbieru, Sacagiu, Birjaru, Făinaru (Moraru), Casapu (Măcelaru), Dascălu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Stoleru, Tăbăcaru, Tinichigiu, Zugravu <endnote id="(611, p. 66)"/>. Vorbind despre modul În care se reflectă imaginea evreului În oglinda românească, trebuie subliniat că aceste nume au fost date tocmai de români. Folosite inițial ca forme de identificare (gen „Lazăr croitorul”), ele au devenit nume de familie, transmise apoi din tată În fiu. Interesant și chiar paradoxal este faptul că găsim cam aceeași repartiție profesională după aproximativ un secol (În primele decenii ale secolului XX), atât În România (În 1913, 45
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIX-lea și la Începutul secolului XX : „Cu excepția unui mic număr de notabili (bancheri și comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă de meseriași și proletari, având caracteristicile unei populații subdezvoltate” <endnote id="(125, p. 167)"/>. În 1891, socialistul dr. Ștefan Stâncă ajungea la aceeași concluzie. El făcea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
colaboreze la Întocmirea unei statistici a evreilor pe profesiuni. Scopul era de „a contracara propaganda antisemită care judecă o populație de aproape 300.000 de oameni după rapacitatea a câțiva cămătari mizerabili, ignorându-se astfel mulți mea de muncitori, ciubotari, croitori, zidari, zugravi, curelari, tinichigii, ca și mizeria neagră a numeroși mici negustori” <endnote id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote id="(744)"/>. În România anului 1900, 70% dintre tinichigii, 50% dintre tapițeri, 45,8% dintre croitori, 16
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote id="(744)"/>. În România anului 1900, 70% dintre tinichigii, 50% dintre tapițeri, 45,8% dintre croitori, 16,6% dintre cizmari ș.a.m.d. erau evrei <endnote id=" (488, p. 48)"/>. Cu trecerea deceniilor, situația nu s-a schimbat substanțial : În 1941, de exemplu, toți tinichigiii din orașul Cernăuți erau evrei, În afară de unul <endnote id="(499 și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tout”) <endnote id="(193)"/>. Uneori, În astfel de cazuri, sentimentele evreofobe se amestecau cu cele germanofile. În 1831, de pildă, Într-o carte despre Basarabia și Chișinău (Kyschneff), un doctor neamț, I.H. Zucker, scria și el despre meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
9 fete și 16 băieți. În ianuarie 1935 cu adresa nr.455, președintele Bercu Solomon comunică poliției că organizația Poale Zion are 25 de membri. Din comitetului executiv făceau parte: președinte Bercu Solomon (comerciant lemne), Cusen Tesler vicepreședinte, Gherșon Schwartz (croitor) secretar, Simon Cușmariu (comerciant) casier, Hoișie Davidsohn (lucrător tipograf) controlor. Organizația sionistă „Poale Zion” din Dorohoi era legal constituită și îndreptățită să-și desfășoare activitățile pentru îndeplinirea scopului propus. Prefectul județului, A.Beiu dă aviz favorabil pentru o „șezătoare literară
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lui Peco Rozen. La 24 octombrie 1939 președintele comisiei interimare trimite un tablou al sinagogilor din Dorohoi cerut de controlorul fiscal cu nr.730 din 14 octombrie 1939. Un total de 22 de sinagogi: sinagoga Mare și Beth Solomon, Rândari, Croitori, Fonea din str.Piața Unirii, Gaverona și Cotiugari în str.Regele Ferdinand, Iosub Aron Rabin și Oir Hudeș din str.Carmen Silva, Klaus din str.Moruzi, Hoișie Leibovici din str. erou lt.Poplicher, rabin Șmerler, Sobel din str.Principele Carol
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
meseriași pentru lucrări de reparații. 810 La 22 mai 1942, Regimentul 29 infanterie solicită repartizarea unor evrei meseriași pentru lucrări de reparații la acoperiș. La 9 ianuarie 1942, legiunea de jandarmi Dorohoi solicită cercului de recrutare repartizarea unor meseriași evrei: croitori și cizmari. Poliția Dorohoi solicită repartizarea unor evrei croitori și cizmari pentru lucrări de reparații ale uniformelor. La 18 aprilie 1942, medicul orașului înaintează poliției un tabel cu numele a 10 evrei pe care cercul de recrutare i-a repartizat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1942, Regimentul 29 infanterie solicită repartizarea unor evrei meseriași pentru lucrări de reparații la acoperiș. La 9 ianuarie 1942, legiunea de jandarmi Dorohoi solicită cercului de recrutare repartizarea unor meseriași evrei: croitori și cizmari. Poliția Dorohoi solicită repartizarea unor evrei croitori și cizmari pentru lucrări de reparații ale uniformelor. La 18 aprilie 1942, medicul orașului înaintează poliției un tabel cu numele a 10 evrei pe care cercul de recrutare i-a repartizat la munca de folos obștesc. Solicită să li se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
rămână la Cameră. Conductori tractori: David Zoler, Lecca Zoler, Alter Solomon; sortatori de piei de miel de rasă caracul la secțiile Hănești și Trestiana: Zisu Calman, Herșcu Chitlaru; fierari: Ungureanu Avram Pohaci, Ciubotaru Șmil, Croitoru Șmil. Meseriași evrei, în special croitori, cizmari, curelari, erau solicitați pentru munca obligatorie, la instituții precum Poliția Dorohoi, Legiunea de jandarmi, Regimentul 29 infanterie. La 19 decembrie 1941, comandantul Cercului de recrutare, lt.col. Emil Săculeanu trimite Poliției Dorohoi, un tabel cu numele a 16 evrei meseriași
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cizmari, curelari, erau solicitați pentru munca obligatorie, la instituții precum Poliția Dorohoi, Legiunea de jandarmi, Regimentul 29 infanterie. La 19 decembrie 1941, comandantul Cercului de recrutare, lt.col. Emil Săculeanu trimite Poliției Dorohoi, un tabel cu numele a 16 evrei meseriași: croitori și cizmari și cere să se asigure prezența acestora pentru prestarea muncii obligatorii la Legiunea de jandarmi Dorohoi, după care să fie trimiși Regimentului 29 Infanterie Dorohoi. De asemenea, cu adresa nr.42079 din 16 decembrie 1942, Poliția Dorohoi solicită
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se asigure prezența acestora pentru prestarea muncii obligatorii la Legiunea de jandarmi Dorohoi, după care să fie trimiși Regimentului 29 Infanterie Dorohoi. De asemenea, cu adresa nr.42079 din 16 decembrie 1942, Poliția Dorohoi solicită Cercului de recrutare ca, evreii croitori Ciubotaru Solomon, Ciubotaru Avram, să rămână la atelierul de croitorie a poliției, unde de altfel, lucrau din 8 aprilie 1942. Prin adresă se cere intervenția la Comandament pentru aprobarea rămânerii la această instituție la muncă obligatorie, cu motivația că sunt
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sunt compromise. Cu toate greutățile nu sunt nemulțumiri. Industria - lipsesc întreprinderile mari. Sunt câteva mori, două fabrici de oale, o fabrică de săpun și lumânări. Situația producției este normală. Capital străin minoritar inexistent. În Dorohoi s-a resimțit lipsa meseriașilor croitori, cizmari, din cauză că majoritatea erau evrei și neavând brevete de meserii, atelierele lor au fost închise de Camera de muncă. Este necesar să se aducă din alte părți meseriași români pentru nevoile populației, înlăturându-se nevoia de a apela la evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
meserii. De exemplu Max Bojet comerciantul de coloniale, are carnet eliberat de camera de muncă cu meserie de cizmar. Alt evreu Groper avea magazin de coloniale ciorapi pălării și acum are carnet eliberat de Camera de muncă că ar fi croitor. Sau S.Moscovici cunoscut cârciumar are carnet de tâmplar și mulți evrei au asemenea carnete de la Camera de muncă. în Dorohoi se afla un evreu Zaharia Hecht fost mare comerciant de lemne, mare bogătaș care urma să fie evacuat cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
CDE-ului; Smeer dela OSE și dr. Froimovici dela Comunitate”, pentru a dezbate importantele probleme de pe ordinea de zi a cinstitei adunări. La punctul 1, s-a hotărât „...a se trimite mâine dimineață cererea de Împrumut a cooperativei Cismarilor și Croitorilor cu avizul favorabil al delegatului Jointului către asociația băncilor de credit mărunt pentru un Împrumut de 300.000 lei. Prietinii Lazan și Afebam (sic!, n.n.) vor face mâni primele forme legale ale cooperativei”. Punctul al doilea era cel mai delicat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-i spun; − Apăi de, ca mamă mă interesează să știu despre ce e vorba, dacă nu-i un secret așa mare; − Iaca, am să-ți spun și matale de ce întreb de Emilia. în Pungești a venit de curând un nou croitor, îl cheamă Gică Gruia. E de loc de prin părțile mele, suntem din sate vecine, el este din Valea Oanei dar a învățat croitoria când era copilandru, la București unde avea el niște rude. A lucrat acolo până l-au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plecării, când toate documentele erau aprobate și "Partea spaniolă" își dăduse avizul. Bucuria soției a fost exprimată "latin", respectiv cu entuziasm și felicitări euforice, continuate cu o cascadă de telefoane la părinți, neamuri și prieteni. Au urmat probele zilnice la croitori și croitorese pentru pregătirea ținutelor impuse de o "capitală UE" și a bagajelor, abia despachetate după sosirea de la Rio. Pe ambasadorul al cărui prim-colaborator fusesem numit îl cunoșteam. Nu era, cum se spune, "diplomat de carieră", dar era un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picior), dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. În Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
chiaburi”, treceau la colectivă umiliți și înfricoșați, și nu mai puteau să-i dea ca zestre decât o origine socială nesănătoasă. În condițiile nou create, de comuniștii aduși din URSS, sora Netuța s-a căsătorit, împinsă de părinți, cu un croitor din Măntăila, care a devenit ofițer de securitate, a fost trimis la deținuții politici care lucrau pentru construirea canalului Dunărea-Marea Neagră. Acolo a fost folosită toată naivitatea și egismul tânărului ofițer de securitate, pentru distrugerea clasei conducătoare din România. Soțul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
-și arde existența de-a-ntorsul calului, ultimul coborâtor din spița de acolo a Calimachilor avea o inimă de aur. Având oarece stare m-am dus la Plopana, călare, vai de capul meu, și am făcut prima comandă de haină la un croitor evreu. Când a fost gata, la un alt drum, sunt invitat la masă. Nu pot să refuz din cauza candelii de bunătate din ochii lor. Erau amărâți fiindcă aveau un băiat în armată și primeau vești că era mereu înjosit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]