KorAP: Find »[drukola/base=cromozom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...141 >

3,503 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

contribuție redusă la susceptibilitatea pentru neoplazia de sân, se presupune că mai există cel puțin încă o gena în afară de brca1 și brca2 care contribuie la acest tip de neoplazie. S-a sugerat că această genă ar putea fi localizată în cromozomul 8p12 - p22, într-o regiune care prezintă frecvent LOH la pacientele cu cancer mamar. Studiile realizate de Seitz și colaboratorii (1998) și Sobol și colaboratorii (1994) în această direcție nu au fost însă concludente. Liu și colaboratorii (2007) au comparat

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
inhibiție de contact. Timpul de dublare a numărului de celule a fost de 66 ore. Cariotipul bandat a evidențiat că 66% dintre celule au avut un complement diploid, XX. În celelalte celule, cariotipul prezintă numeroase rearanjamente cromozomale numerice (numărul de cromozomi variază între 43 și 46) și structurale (deleții, inversii, translocații etc.) (fig. 26.2). Deși contribuția factorilor genetici la apariția cancerului de sân este evidentă, rolul factorilor de risc nongenetici nu trebuie subestimat. Studiile epidemiologice au arătat că menarha timpurie

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
2003). Modalitățile prin care hipometilarea ADN conduce către un fenotip canceros sunt multiple. De exemplu, la numeroși pacienți cu imunodeficiență, instabilitate centromerică, anomalii faciale asociate cu diferite tipuri de cancer s-a constatat că heterocromatina pericentromerică de la nivelul perechilor de cromozomi 1 și 16 este hipometilată, conducând la instabilitatea cromatinei (Okamo și colab., 1999). De asemenea, s-a emis ipoteza că hipometilarea ar putea contribui la oncogeneză și prin activarea oncogenelor c-myc și h-ras(Feinberg și Vogelstein, 1983) sau prin activarea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
diagnosticării au prezentat insule CpG nemetilate, au prezentat invariabil metilarea acestor insule, ulterior, în fazele avansate ale bolii. O modificare genetică comună în liniile celulare tumorale și, într-o măsură mai mică, în tumorile primare, este pierderea stării heterozigote, la cromozomul 9p21 care conține genele p16 INK 4A/CDKN2/MTSI și p15 INK 4 B. Hipermetilarea CpG este un mecanism dovedit al inactivării genei p16, într-o diversitate de linii celulare derivate din neoplazii umane, dar și în tumorile primare (Gonzalez

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Rampino și colab., 1997). Proteina BID - de la BCL-2 Interacting Domain BID este un membru proapoptotic al familiei de proteine BCL-2 (Wang și colab., 1996). Gena Bid care codifică pentru această proteină are aproximativ 16,6-16,64 Mb, este localizată în cromozomul 22 și conține nouă exoni, dintre care cinci sunt similari cu cei ai genei murine și patru exoni sunt nou identificați. Gena suferă splicing alternativ, generând mai multe variante de transcripte mature și de proteine (Stephen și colab., 2004). BID

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
are un domeniu de aminoacizi hidrofili la mijloc și un segment carboxi-terminal la exterior. Regiunea extracelulară are 150 aminoacizi, fiind similară cu regiunile omoloage ale membrilor familiei TNF. La om și șoarece acest ligand este codificat de o genă de pe cromozomul unu, având cinci exoni. FAS L este o proteină transmembranară de tip II, cu greutatea de 40kDa (Suda și colab., 1997). Calea apoptotică inițiată de interacțiunea FAS-FAS L are următoarele etape (fig. 30.2): a) FAS L leagă FAS de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
nu a clivat PARP, sugerând că PRICE este distinctă de ICE (Tewari și colab., 1995). 30.2.5.2. Caspaza-2 (ICH-1) Caspaza-2 este cea de a doua caspază identificată la mamifere. Gena care codifică pentru această caspază este localizată în cromozomul 6. La om, caspaza-2 este formată din 452 aminoacizi și are o masă moleculară de 50685Da. Este un heterotetramer format din doi heterodimeri antiparaleli, fiecare alcătuit dintr-o subunitate P18 și o subunitate P42. Prezintă două isoforme, care diferă la

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cât și funcțional, deoarece ea are un singur domeniu BIR și o regiune α-helix carboxi-terminală, iar nivelul expresiei sale este corelat cu fazele ciclul celular, în mitoză înregistrându-se nivelul cantitativ maxim al acestei proteine. Gena survivin este localizată în cromozomul 17 și conține patru exoni. Până la această dată au fost descrise patru variante de Survivin rezultate în urma unui splicing alternativ. Aceste variante rezultă prin: păstrarea exonului 2 (izoforma Survivin-2B), eliminarea exonului 3 (Mahotka și colab., 1999), introducerea unui nou exon

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
nu doar în mitoză (Bao și colab., 2002). Această expresie alterată poate fi determinată de anomalii moleculare frecvent întâlnite în cancer. Astfel, s-a observat că în neuroblastom supraexpresia survivin este determinată de amplificarea locusului survivin în regiunea 17q25 din cromozomul 17q suplimentar, această trisomie 17q fiind cea mai comună anomalie genetică întâlnită în neuroblastom (Plantaz și colab., 1997). În cancerul de ovar, supraexpresia survivin este determinată de reducerea sau absența metilării care determină menținerea genei în stare activă din punct

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
un interval scurt, care începe cu ziua embrionară E 4,5 (Uren și colab., 2000). Studii imunohistochimice au evidențiat că Survivin este asociată mai mult cu microtubulii fusului de diviziune decât cu kinetocorii, și că este implicată în controlul progresiei cromozomilor în metafază (Fortugno și colab., 2002). Legarea proteinei Survivin la microtubulii polimerizați, prin intermediul domeniul coiled-coil carboxi-terminal reprezintă un mecanism prin care această proteină intervine în cancerogeneză. Deleția acestui domeniu împiedică legarea proteinei Survivin la microtubuli, abolindu-se astfel capacitatea acesteia

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în controlul regional al expresiei genelor amprentate (Reik și Walter, 2001). Cap. 31. Imprinting genetic in tumorigeneză 490 IC-urile au fost studiate inițial pe modele murine. La om, delețiile apărute la nivelul regiunilor amprentate (de exemplu, delețiile de la nivelul cromozomului 15 care au fost asociate cu sindroamele Prader-Willi (PWS) și Angelman (AS) pot conduce la alterarea expresiei și a patern-ului de metilare a genelor din vecinătate, chiar dacă aceste gene se află localizate la câteva megabaze (Buiting și colab., 1995

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
se află localizate la câteva megabaze (Buiting și colab., 1995). Acest fenomen a fost definit „epigenotype spreading”. Până în prezent au fost identificate o serie de IC-uri, cel mai cunoscut element fiind cel de la nivelul clusterului ortolog situat la nivelul cromozomului 7, la șoarece și la nivelul cromozomului 11p15.5, la om. Acest cluster prezintă două centre de control al imprintingului desemnate H19 DMR și Kcnq1ot1 DMR. (Maher și Reik, 2000; Reik și Walter, 2001). Aceste gene amprentate sunt bogate în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
și colab., 1995). Acest fenomen a fost definit „epigenotype spreading”. Până în prezent au fost identificate o serie de IC-uri, cel mai cunoscut element fiind cel de la nivelul clusterului ortolog situat la nivelul cromozomului 7, la șoarece și la nivelul cromozomului 11p15.5, la om. Acest cluster prezintă două centre de control al imprintingului desemnate H19 DMR și Kcnq1ot1 DMR. (Maher și Reik, 2000; Reik și Walter, 2001). Aceste gene amprentate sunt bogate în insule CpG; la șoarece, peste 88% dintre

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
a genelor amprentate bazat pe expresia maternă sau paternă a genei amprentate, cu includerea a 19 gene exprimate matern și a 20 de gene exprimate patern (Luedi și colab., 2007). În figura 31.2 se prezintă distribuția genelor amprentate în cromozomii umani. Figura 31.2. Distribuția genelor amprentate în cromozomii umani. Genele exprimate matern sunt reprezentate prin pătrate, cele exprimate patern prin cercuri, iar cele cu expresie bialelică (neamprentate) sunt figurate cu cercuri mici, negre. Pătratele/cercurile umplute reprezintă gene demonstrate

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
a genei amprentate, cu includerea a 19 gene exprimate matern și a 20 de gene exprimate patern (Luedi și colab., 2007). În figura 31.2 se prezintă distribuția genelor amprentate în cromozomii umani. Figura 31.2. Distribuția genelor amprentate în cromozomii umani. Genele exprimate matern sunt reprezentate prin pătrate, cele exprimate patern prin cercuri, iar cele cu expresie bialelică (neamprentate) sunt figurate cu cercuri mici, negre. Pătratele/cercurile umplute reprezintă gene demonstrate a fi amprentate, celelalte fiind doar prezise (prelucrare după

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
pozițională, determinarea expresiei monoalelice a genelor prin hibridizare substractivă (Mondon și colab., 2005), analiza seriată a expresiei genelor (Horvath și colab., 2006), microarray, utilizarea ARNi etc. Clonarea pozițională a fost tehnica utilizată pentru identificarea genelor amprentate din clusterii localizați în cromozomii 11 și 15 în pozițiile 11p15.5 și 15q11-q13. Tehnici precum hibridizarea substractivă, utilizând ADNc au fost folosite pentru identificarea de noi gene amprentate la șoarece: Peg1/Mest, localizată în cromozomul 6, Peg3, localizată în cromozomul 7 sau Peg5/Nnat

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
utilizată pentru identificarea genelor amprentate din clusterii localizați în cromozomii 11 și 15 în pozițiile 11p15.5 și 15q11-q13. Tehnici precum hibridizarea substractivă, utilizând ADNc au fost folosite pentru identificarea de noi gene amprentate la șoarece: Peg1/Mest, localizată în cromozomul 6, Peg3, localizată în cromozomul 7 sau Peg5/Nnat, localizată în cromozomul 2 (Falls și colab., 1999). Identificarea genelor amprentate Grf1 și U2afl-rs1 s-a realizat prin metoda denumită restriction landmark genome screening sau RLGS. Expresia exclusiv paternă a genelor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
din clusterii localizați în cromozomii 11 și 15 în pozițiile 11p15.5 și 15q11-q13. Tehnici precum hibridizarea substractivă, utilizând ADNc au fost folosite pentru identificarea de noi gene amprentate la șoarece: Peg1/Mest, localizată în cromozomul 6, Peg3, localizată în cromozomul 7 sau Peg5/Nnat, localizată în cromozomul 2 (Falls și colab., 1999). Identificarea genelor amprentate Grf1 și U2afl-rs1 s-a realizat prin metoda denumită restriction landmark genome screening sau RLGS. Expresia exclusiv paternă a genelor pentru cele trei subunități ale

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
15 în pozițiile 11p15.5 și 15q11-q13. Tehnici precum hibridizarea substractivă, utilizând ADNc au fost folosite pentru identificarea de noi gene amprentate la șoarece: Peg1/Mest, localizată în cromozomul 6, Peg3, localizată în cromozomul 7 sau Peg5/Nnat, localizată în cromozomul 2 (Falls și colab., 1999). Identificarea genelor amprentate Grf1 și U2afl-rs1 s-a realizat prin metoda denumită restriction landmark genome screening sau RLGS. Expresia exclusiv paternă a genelor pentru cele trei subunități ale receptorului GABA a fost demonstrată prin utilizarea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
și colab., 1999). Identificarea genelor amprentate Grf1 și U2afl-rs1 s-a realizat prin metoda denumită restriction landmark genome screening sau RLGS. Expresia exclusiv paternă a genelor pentru cele trei subunități ale receptorului GABA a fost demonstrată prin utilizarea transferului de cromozomi mediat prin microcelule (Falls și colab., 1999). Tehnica microarrays este utilizată pentru explorarea paternului metilării (Carter și Vetrie, 2004). De asemenea, în acest scop sunt utilizate enzimele de restricție sensibile la metilare sau tehnica PCR cu amplificarea diferențiată a locilor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
LOI (Loss of Imprinting). Identificarea cu acuratețe a expresiei diferențiate în funcție de originea parentală a alelelor genelor amprentate a condus la concluzia că în reglarea imprintingului pot fi implicate mecanisme diferite, în funcție de stadiul de dezvoltare al organismului: - la nivelul gametului matern: cromozomul X se reactivează înainte de meioză, metilarea de novo și resetarea imprinting-ului (posibil incompletă) apare în timpul dezvoltării ovocitului; - la nivelul gametului patern: metilare de novo și resetarea imprinting-ului (posibil incompletă) apare în stadiul prospermatogonial al gametogenezei. 31.1. MECANISME CARE INTERVIN

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Locke și colab., 1988; Lloyd și colab., 1999). Comparând datele obținute la Drosophila cu tumorigeneza de la mamifere, a fost emisă ipoteza implicării genelor modificatoare (prin formarea de domenii heterocroma-tinice) în inactivarea genelor amprentate. Conform acestei ipoteze, poziționarea genelor modificatoare în cromozomii sexului este responsabilă de amprentarea genică diferențiată în funcție de originea gametică. Imunogenetică și Oncogenetică 495 31.1.2. PATTERN-UL TEMPORAL DE REPLICARE AL GENELOR AMPRENTATE Majoritatea studiilor realizate pe gene amprentate au indicat faptul că imprinting-ul genetic implică și elemente

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
un bun exemplu în ceea ce privește studiul metilării și imprintingului genetic. Genele H19 și IGF2 aparțin unui cluster de gene amprentate, cu organizare și expresie monoalelică bine conservate la șoarece și om. La șoarece, acest cluster este situat în partea distală a cromozomului 7, în timp ce la om este amplasat în regiunea 11p15.5. În ambele cazuri, alela paternă inactivă a genei H19 este metilată, iar alela maternă activă este nemetilată (Bartolomei și colab., 1993; Ferguson și colab., 1993). Pentru gena Igf2/IGF2, alela

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
expresia alelei paterne H19 normal silențiată și inactivarea alelei paterne IGF2 normal activă. Ambele gene prezintă enhaceri localizați în regiunea situată în aval de H19, enhancerii mezodermici (M) fiind situați mai departe decât cei endodermici (E) (fig. 31.5). În cromozomul patern, IGF2 interacțonează cu enhancerii și astfel este inactivată H19, în timp ce în cromozomul matern H19 interacționează cu enhancerii și astfel este inactivată IGF2 (Peters, 2000). În această zonă există două regiuni metilate diferențiat: DMD situată înaintea lui H19 și DMR1

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Ambele gene prezintă enhaceri localizați în regiunea situată în aval de H19, enhancerii mezodermici (M) fiind situați mai departe decât cei endodermici (E) (fig. 31.5). În cromozomul patern, IGF2 interacțonează cu enhancerii și astfel este inactivată H19, în timp ce în cromozomul matern H19 interacționează cu enhancerii și astfel este inactivată IGF2 (Peters, 2000). În această zonă există două regiuni metilate diferențiat: DMD situată înaintea lui H19 și DMR1 situată înaintea lui IGF2, ambele fiind metilate în cromozomul patern și nemetilate în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]