3,579 matches
-
Știința, învățământul, producția își vor mobiliza, la rândul lor, resursele pentru a sprijini subsistemul de apărare; își vor impune însă limitări pentru a nu-l afecta negativ. Într-o perioadă revoluționară, activitatea politică devine dominantă. Lupta pentru putere este problema crucială, subordonând toate celelalte sfere ale vieții sociale. În anumite condiții, religia a devenit un subsistem dominant, subordonând logicii sale toate celelalte subsisteme - știință, învățământ, politică și chiar economie. Interferențele dintre sisteme provoacă adesea fenomene sociale complexe, producând patologii cronice ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Competența, în condițiile cunoașterii actuale, nu este suficientă pentru a funda autoritatea. • Procedee „absurde”, „iraționale” de decizie. Chiar și în colectivitățile carecultivă un grad ridicat de raționalitate, teoretică și pragmatică, putem găsi practici de decizie în probleme, adesea de importanță crucială, care par absurde,iraționale. Atenienii, alături de procedura democratică de decizie (ai căror autori necontestați sunt), recurgeau și la proceduri ca tragerea la sorți (zarurile, considerau ei, exprimă voința zeilor) sau consultarea oracolului de la Delphi. Romanii, poate cel mai pragmatic popor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formează sisteme, fie ele stabile, ori dinamice (schema analizei structurale). Caracterul complex al vieții sociale face ca explicarea ei să fie dată atât în termeni de sistem, cât și în termenii relațiilor dintre sisteme. Dialectica relației sistem-suprasistem mi se pare crucială pentru orice analiza sociologică. Ce se întâmplă însă cu modelul cauzal? Mai este el de vreo utilitate pentru sociologie? Dincolo de diversitatea punctelor de vedere teoretice care ar putea fi formulate în această privință, este necesar să pornim de la un fapt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologia explicativă are o tradiție mai bogată, oferind un material amplu de analiză, sociologia constructivă are o tradiție mai recentă, oferind un materialde reflecție mai limitat. În această lucrare m-am oprit doar la câteva aspecte care mi se par cruciale pentru o analiză preliminară a structurilor sociologiei în ipostaza sa constructivă. Capitolul 9 este dedicat punctării cadrului general a sociologiei constructive: relația dintre sociolog și societate. Următorul explorează procesul de integrare a sociologiei în activitatea socială practică, drept instrument cognitiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este de natură să ducă la o sociologie de tip tehnocratic. Acceptarea diversității sociale presupune în schimb o sociologie de tip democratic. Pentru a ilustra condițiile și posibilitatea unei poziții echidistante, să luăm analiza unui fenomen social care pune probleme cruciale pentru relațiile dintre diferitele categorii socioprofesionale ce compun societatea noastră actuală: variația calității vieții și factorii ei (Zamfir et al., 1984). Încercând să identifice factorii care generează variația calității vieții, cercetările au scos la iveală că unul dintre aceștia este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
testat decât teoriile din științele naturii. Faptele naturii sunt mult mai clare decât faptele sociale datorită diferențelor de complexitate. Gradul ridicat de interacțiune specific vieții sociale face dificilă izolarea aici a variabilelor și a determinării lor reciproce. Organizarea de experimente cruciale este și mai limitată în sociologie. În cele mai multe cazuri, teoriile fizice sau chimice sunt testate prin organizarea unor experimente de laborator; rareori se face apel la fapte cruciale provenite din observarea fenomenelor naturale. În sociologie însă, experimentarea în condițiide laborator
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
izolarea aici a variabilelor și a determinării lor reciproce. Organizarea de experimente cruciale este și mai limitată în sociologie. În cele mai multe cazuri, teoriile fizice sau chimice sunt testate prin organizarea unor experimente de laborator; rareori se face apel la fapte cruciale provenite din observarea fenomenelor naturale. În sociologie însă, experimentarea în condițiide laborator este fundamental limitată. Cele mai multe fenomene sociale, având un caracter macroscopic, nu pot fi reproduse în laborator. Nu poți modela, încondiții de laborator, procesul de industrializare a unei țări
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai adesea imagini simplificate sau chiar eronate („mituri”). Corectarea acestor „teorii” comune și înlocuirea lor cu teorii cu un grad mai ridicat de elaborare și adecvare sunt de natură să producă modificări majore în însuși comportamentul sistemelor. Una dintre problemele cruciale ale organizării și conducerii întreprinderilor o reprezintă motivarea performanțelor. Strategiile de motivare se constituie însă pe diverse „teorii” asupra naturii umane. Teoria cea mai răspândită asupra naturii umane la nivelul conștiinței practice a sistemelor industriale, așa cum s-au constituit acestea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Mai pe larg asupra teoriei problemelor sociale, a se vedea Zamfir, 1977.) Frecvent, sociologul este solicitat să sprijine un sistem social în activitatea acestuia de soluționare a problemelor cu care se confruntă. Dar imediat se pune o întrebare de importanță crucială. Sociologul trebuie să ia formularea de către sistem a problemelor sale drept dată, ca punct indiscutabil de pornire sau este necesar să supună analizei însăși această formulare, să sprijine sistemul în a-și formula mai întâi într-o modalitate cât maiadecvată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
stabile, de a învinge dificultățile. În fapt, specialistul poate descoperi că problema reală constă în conducerea incompetentă, care impune sarcini neraționale sau nerealiste, fapt ce induce o atitudine de pasivitate, indiferență, de-motivând performanțele profesionale. Formularea problemelor de soluționat este crucială, pentru că de ea depinde tipul soluțiilor care vor fi adoptate. Dacă problema unei întreprinderi este „nivelul scăzut al conștiinței și responsabilității muncitorilor”, vor trebui aplicate anumite soluții. Dacă, dimpotrivă, problema este „incompetența conducerii” sau „centralizarea excesivă și birocratică”, atunci vor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acționează actorii. Robin Collingwood aprecia că analiza situației reprezintă un instrument esențial al înțelegerii. Henri-Irénée Marrou sugera o așa-numită „psihanaliză existențială”. Situația își pune amprenta asupra modului de a gândi și de a acționa. Există însă în acest punct crucial al relației dintre situație și comportament o diferență netă între punctul de vedere determinist și cel indeterminist. Determinismul consideră că situația este aceea care, în ultimă instanță, determină comportamentul. Analiza situației are aici o finalitate cauzală: găsirea factorilor determinanți. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
raționalității, indiferent de faptul dacă aceasta este de natură să asigure sau nu elaborarea celor mai bune decizii. Dacă pentru acțiune perspectiva normativă este vitală, pentru științele social-umane, care încearcă să descrie și să explice comportamentul real, perspectiva descriptivă este crucială. Presupoziția tacită care stă la baza acestei indistincții este că ambele perspective se fundează pe același model de raționalitate. Din acest motiv, modelele normative sunt de regulă considerate a fi totodată și descriptive, fiind utilizate în explicarea și predicția comportamentului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai importante, altele mai puțin importante, având deci o pondere mai redusă în alegere. Pentru problema de mai sus, timpul ar putea fi extrem de important, în timp ce atractivitatea (frumusețea peisajului, de exemplu) mult mai puțin importantă. De asemenea, comoditatea poate fi crucială. c) Evaluarea soluțiilor alternative din punctul de vedere al respectivelor criterii. „Taxiul” poate fi foarte bun din punctul de vedere al timpului și comodității, dar dezavantajos din cel al costului. „Mersul pe jos” poate fi bun din punctul de vedere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Să generalizăm aceste două exemple. În mecanismul cibernetic, selectarea soluțiilor nu se face pe baza cunoștințelor teoretice ipotetice asupra valorii lor, ci prin intermediul feedbackului, pe baza experimentării efectelor unei soluții sau alteia asupra rezolvării respectivei probleme. Conceptul de feedback este crucial în modelul cibernetic. Selecția soluției are, după cum se vede, un caracter mai mult spontan, automat. Ea nu este o decizie bazată pe analize cognitive anticipative. Nu numai că selectarea se face nedecizional, prin întărire sau extincție, datorită feedbackului, dar și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceasta fiind definită ca ansamblul repertoriilor comportamentale, cognitive, emoționale și fiziologice de care dispune subiectul într-un anumit moment al vieții sale. Acest studiu recunoaște importanța determinismelor biologice și psihologice fără a li se atribui cu ușurință statutul de variabile cruciale, așa după cum se întâmplă în abordarea psihodinamică. Datele obținute conduc la enunțarea unor ipoteze de tip dispozițional, subliniind rolul predispozant al factorilor legați de istoria subiectului. Ele permit explicarea unor noțiuni cum ar fi atribuirile cauzale (teorie personală), motivația sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Se poate întâmpla ca, în timpul primelor cincisprezece zile ale tratamentului să resimțiți o amplificare a anxietății, unele neplăceri fiziologice (dureri de cap, dureri de stomac, amețeală, tahicardie)”. Aceste informații ajută pacientul să-și canalizeze efortul curajos asupra acestor cincisprezece zile cruciale și să nu se lase cuprins de angoasă, acest lucru fiind valabil mai ales pentru persoanele care suferă de agorafobie și de tulburare de panică hipercentrate asupra senzațiilor lor fizice. Va trebui să perseverați și să așteptați cel puțin încă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
concep unele procese de învățare, dar îi lipsește confirmarea atât pe plan clinic cât și pe cel terapeutic. Vom vedea, mai departe, că teoreticienii celui de al treilea val al terapiilor comportamentale și cognitive abordează de puțin timp această problemă crucială pentru evoluția viitoare a terapiilor comportamentale și cognitive. Wolpe, 1952, 1958, 1962 și 1976. Masserman, 1943. De exemplu, un șoc electric. Ierarhii de putere anxiogene progresive. Jacobson, 1938. Wolpe, 1952. Wolpe, 1958 Cautela, 1970 și 1971. Se vorbește, de asemenea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
probleme? Orice decizie conține în mod intrinsec și o teorie privind importanța din punctul de vedere al științelor sociale. King, Keohane și Verba scriu: „Nu există altă cale decât aceea de a se simplifica realitatea. Simplificarea sistematică reprezintă un pas crucial înspre cunoașterea utilă”.2 Acordăm interes acțiunilor leaderilor din cauza unei teorii care spune că, în anumite condiții, alegerile pe care le fac elitele politice au de obicei importanță pentru tipul de rezultate pe care dorim să le examinăm. De exemplu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
luat în considerare și volumul de carne consumat de către tineri înainte de a intra în armată? Toate aceste întrebări, și altele, trebuie să-și găsească răspuns pentru ca să pot specifica la ce mă refer atunci când spun „consum de carne”. Problema aceasta este crucială - trebuia să decid cu exactitate ce fel de regim mă așteptam să aibă un efect așa de mare asupra victoriei militare. Fiecare alegere trebuie justificată în raport cu toate celelalte opțiuni posibile, după cum cere rațiunea. În continuare a trebuit să-mi aleg
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aplicarea design-urilor de tipul sistemul „cel-mai-asemănător” și sistemul „cel-mai-diferit” în comparațiile potrivite, precum și dificultățile pe care le presupun acestea. În continuare este examinată utilitatea studierii cazurilor unice pentru susținerea plauzibilității inițiale ori pentru examinarea unei observații deosebit de ilustrative, de cruciale sau de deviante. Pe parcursul întregului curs se face simțită tensiunea, de altfel specifică științelor sociale, dintre individualitatea unui anumit episod specific și perspectiva sumativă necesară generalizării. Orice testare implică, într-un anumit sens, o comparație. Toți membrii care aparțin unui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de alternativă este deosebit de utilă în ceea ce privește evenimentele istorice și secvențele de serii de timp, unde comparațiile potrivite făcute pe baza unor alternative reale sunt foarte improbabile. Uneori în testare nu se acordă valoare egala tuturor observațiilor. Un studiu de caz „crucial” se concentrează asupra unei observații în care variabilele independentă și dependentă trebuie să corespundă așteptărilor, pentru a putea convinge un specialist sceptic. De exemplu, o aserțiune generală care pretinde că explică izbucnirea unui război poate să nu fie considerată acceptabilă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
război mondial, sau a celui de-al doilea. O aserțiune care pretinde că explică ascensiunea dictatorilor ar putea să nu fie considerată acceptabilă dacă nu reușește să explice ascensiunea lui Stalin sau Hitler. Aspectul fundamental al tuturor analizelor de caz cruciale este acela că o anumită afirmație trebuie să fie recunoscută empiric pe baza unor argumente solide. După cum am mai subliniat, orice caz singular poate devia de la tendința centrală, din cauze fie aleatorii, fie sistematice, dar calcularea tendinței centrale rămâne adesea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
probabilă, pentru a se verifica dacă relația ipotetică rămâne adevărată chiar și în acest context. O altă reacție ar fi examinarea situației celei mai probabile pentru a se verifica dacă relația ipotetică eșuează. Dar, în general, există foarte puține cazuri cruciale autentice în testarea empirică, în timp ce pericolul unei inferențe eronate - evaluarea greșită a situației generale datorită faptului că există doar o singură situație particulară - este foarte mare. De mare importanță în cercetare sunt studiile de caz „excepțional” sau „deviant”. Zicala spune
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
opune, când apropie. Note Bibliografie ÎN TRANFER LA PAUL!!! Abstract The article studies the South-Eastern European area, or the Balkans, in light of a history of common social life and neighborhood. The author focuses on several sociological issues which are crucial in understanding the specificity of this area. These issues are very diverse, in areas such as social structure, ancient agricultural technology, the household, housing styles, and religious beliefs. For example, as regards religious beliefs, we can see that religious differences
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acuzația de a fi fost legionar, a fost numit șef al secției de psihologie socială industrială la Institutul de Psihologie și i s-a permis publicarea cărților sale de sociologie. H.H. Stahl a fost chemat pentru a avea un rol crucial În reconstruirea Învățământului sociologic al Universității București. Dincolo de rațiunile politico-ideologice, În reabilitarea sociologiei s-au pus speranțele tuturor segmentelor social-politice pentru modernizarea/reforma societății românești. În contextul liberalizării, sociologii, nou-acceptați și chiar susținuți politic și administrativ, au Încercat să contribuie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]