1,392 matches
-
serie de școli românești existau în orașele țării, în mănăstiri și chiar în mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau biblioteca de la mănăstirea Mărgineni (ctitoria lui Constantin Cantacuzino, postelnicul) și biblioteca mănăstirii Horezu, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. Constantin Brâncoveanu a rămas în istorie și în conștiința națională și ca un mare ocrotitor al tiparului. Domnia lui debutează printr-un act de cultură și anume
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
mănăstiri și chiar în mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau biblioteca de la mănăstirea Mărgineni (ctitoria lui Constantin Cantacuzino, postelnicul) și biblioteca mănăstirii Horezu, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. Constantin Brâncoveanu a rămas în istorie și în conștiința națională și ca un mare ocrotitor al tiparului. Domnia lui debutează printr-un act de cultură și anume prin apariția "Bibliei de la București", prima ediție integrală a
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
unchiul său, spătarul Mihai Cantacuzino, a ridicat mănăstirea din Râmnicu Sărat, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, închinată mănăstirii Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai. În vara anului 1690, Constantin Brâncoveanu a pus piatra de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale, Mănăstirea Horezu (sau „"Hurezi"”), cu hramul Sfinții împărați Constantin și Elena. Printre alte biserici și mănăstiri ctitorite sau refăcute de Brâncoveanu sunt Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragi și Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi. Anvergura averii lui
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Un alt portret votiv se găsește la Mănăstirea Gura Motrului, rezidită de Preda Brâncoveanu și zugrăvită de voievod, unde sunt înfățișați Preda și soția lui Păuna, Matei Basarab, Stanca Brâncoveanu și Constantin și soția lui Marica. La biserica din Bordești, ctitorie a lui Mănăilă căpitanul, Brâncoveanu era înfățișat alături de unchiul său Șerban și pretendentul Iordache/Gheorghe Cantacuzino. Pictura votivă, realizată de Pârvu Mutu și un ajutor, a fost extrasă în anii 1960, fiind păstrată în colecția Muzeului Național de Artă. Alte
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
mănăstirilor ortodoxe (în Țara Românească și în toate țările din Balcani). În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeș, în jurul căreia s-a născut legenda Meșterului Manole. Este ctitorul complexului monahal și al bisericii monument din Curtea de Argeș (1517). Pe lângă multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Argeș care era căzută în ruină "ca sa nu fie spre batjocură limbilor străine" Reprezentările de pe fațade exterioară a bisericii prevestesc - înainte de apariția reformei protestante - pictura exterioară moldovenească și inaugurează după cum afirmă Sorin Ulea și Paul Chihaia
Neagoe Basarab () [Corola-website/Science/297451_a_298780]
-
ce derivă de la numele voievodului. Ea se află la circa 300 m nord de locul unde tradiția consemnează existența cetății construite de Sas Vodă și a fost considerată ca fiind capelă Curții Domnești din Siret. Istoricul Nicolae Iorga a atribuit ctitoria bisericii domnitorului Petru al II-lea Mușat (1374-1391), pe baza studierii materialului de zidărie și a tehnicii folosite. Acesta a avut pentru un timp reședința domneasca în orașul Siret. Cercetările arheologice efectuate la începutul secolului al XXI-lea aveau să
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
carieră, la fațade folosindu-se însă, cu funcție decorativă, cărămidă simplă sau smăltuita. Ea este cea mai veche construcție din piatră cu plan trilobat din Moldova, datând din secolul al XIV-lea. Dimensiunile bisericii sunt modeste în comparație cu cele ale unei ctitorii domnești tipice: lungimea - 16,5 m; lățimea - 11 m; grosimea zidului - 1,1 m; înălțimea soclului - 40 cm. În exterior, biserica este decorată cu discuri ceramice policrome, flori cruciforme și cărămizi. Decorul cu discuri va căpăta o mare dezvoltare în timpul
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
ridicate de credincioasa Galina și încredințate comunității creștine din Antiohia, au fost duse la Constantinopol. De acolo, după practica sfântă, s-au împărțit și s-au dăruit diferitelor Biserici din lumea întreagă. Așa se face că Mitropolitul Nifon a înzestrat ctitoria sa, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil și Sfântul Nicolae din București (cunoscută și sub numele de „Oțetari”), cu Sfinte Moaște din trupul cel făcător de minuni al Sfântului Mucenic Haralambie. Rugăciune către Sf. Mare Mucenic Haralambie: “Alesule din
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
Încercarea de reconstruire a mănăstirii nu reușește astfel că în anul 1542, domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal, mai la deal, întemeind Mănăstirea Râșca. Unele documente istorice mai amintesc câteva încercări de revigorare a vieții monahale pe locul ctitoriei voievodului Bogdan, în secolul al XVII-lea, dar acestea sunt de scurtă durată. Astfel, documentele menționează între anii 1528-1574 un schit de călugări, iar între 1620-1740 sau 1630-1745 este menționat un schit de maici și acesta cu multe întreruperi. Actuala
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
secolului al XVII-lea în satul Rădășeni din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Mercurie și Sfânta Ecaterina", sărbătorit la data de 25 noiembrie. Conform tradiției, biserica este ctitoria voievodului Ștefan Tomșa al II-lea. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 351, având codul de clasificare . Satul Rădășeni este așezat pe un deal înalt pe care sunt cultivați pomi fructiferi
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
logofătului Teodor Bubuiog (ctitorul Mănăstirii Humor) și fiii săi, Pătrașcu și Ioan, aflați în fața logofătului. Ctitorul poartă o manta verde cu guler din blană de samur, pe cap are o tocă (bonetă) ca și hatmanul Șendrea și Luca Arbore la ctitoriile lor. Biserica are jumătate din statura unui om. În altar sunt întâlnite scene pictate cu măiestrie cum sunt: "Nașterea Domnului", "Întâmpinarea Domnului", "Prinderea lui Iisus", "Vânzarea lui Iuda", "Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor", "Spălarea picioarelor", două scene cu "Împărtășirea apostolilor", "Cina
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
XV-lea, mai exact în anul 1456, în timpul domnitorului Moldovei Petru Aron, apoi a lui Ștefan cel Mare (1457-1504) și a lui Ștefăniță Vodă în anul 1518. Printr-un document din 1578, Petru Șchiopul, domnitorul Moldovei, a înzestrat Mănăstirea Galata (ctitoria sa) printre altele și cu "satul Vorovești cu vii". Satul a rămas în proprietatea mănăstirii și în secolele următoare. Odată cu Mănăstirea Galata, și satul Vorovești este închinat la Locurile Sfinte. Deoarece sătenii începuseră să fugă de pe moșie ca urmare a
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
apoi de Emil Goțiu din Ilia, a fost târnosită la 22 septembrie 1929 și apoi resfințită la 14 iulie 2002. Edificiul actual ,menționat de conscripțiile din 1805 și 1829-1831, a coexistat, timp de trei sferturi de veac, cu o altă ctitorie de lemn, amplasată în mijlocul vechiului cimitir din „Bordeie”, în partea sudică a satului; traseul vechilor fundații încă se mai distinge. Ridicată în cursul secolului XVII-lea, biserica a fost vândută obștii unite din Mintia în anul 1876, cu 400 de
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
recucerirea orașului de către greci, în timpul primului război balcanic, în 1912. "Bazilica Sfântul Dumitru din Salonic" este renumită pentru cele șase panouri de mozaic datate între perioada ultimei reconstrucții și inaugurarea politicii iconoclaste. Aceste mozaicuri îl reprezintă pe Sfântul Dumitru, cu ctitorii sau cu copiii lor. Mozaicurile reprezintă un strălucit exemplu de artă care a supraviețuit epocii întunecate a iconoclasmului, inaugurată în 730, la peste un secol după moartea lui împăratului Iustinian. O inscripție situată în partea de jos a unuia dintre
Biserica Sfântul Dumitru din Salonic () [Corola-website/Science/317660_a_318989]
-
sau ânpodobit cu dzugrăveală de titori ânsă[m]nați la proscomendie prin stăruința dl. Costandin ...tru cop... cruce[r]... pro[ta] Costandin ...”". Numele ctitorilor picturii interioare de la 1868 se regăsesc detaliat în pomelnicul de la proscomidie, în altar. Aici se disting ctitorii mari, cei mici, ctitorii străini, precum și pomelnicul zugravului Rafail și al preotului Constantin. Anul 1863 se găsește zgâriat ușor pe ușa bisericii, împreună cu o reprezentare a Mariei cu pruncul. O scurtă însemnare pe peretele de sud reține o reparație mai
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
de titori ânsă[m]nați la proscomendie prin stăruința dl. Costandin ...tru cop... cruce[r]... pro[ta] Costandin ...”". Numele ctitorilor picturii interioare de la 1868 se regăsesc detaliat în pomelnicul de la proscomidie, în altar. Aici se disting ctitorii mari, cei mici, ctitorii străini, precum și pomelnicul zugravului Rafail și al preotului Constantin. Anul 1863 se găsește zgâriat ușor pe ușa bisericii, împreună cu o reprezentare a Mariei cu pruncul. O scurtă însemnare pe peretele de sud reține o reparație mai semnificativă, probabil la acoperiș
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
zile, la sfârșitul celei de-a treia domnii moldovenești. Biserica a fost închinată de Gheorghe Duca vodă la Arghirocastro (lângă Adrianopol, Bulgaria), în schimbul Mănăstirii Hlincea, pe care a scos-o de sub această ascultare, făcând-o să atârne de noua sa ctitorie, Mănăstirea Cetățuia. În interiorul bisericii, se găsește un pomelnic care începe cu Eustratie Dabija Vodă și Ecaterina Doamna. Pe vremuri orașul Iași a avut ca cimitir central curtea Bisericii Sfântul Ioan Gura de Aur. Astfel în interiorul și în curtea bisericii se
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
anul 1812, biserica a aparținut comunității lutherane (evanghelice) din Iași, ctitor fiind generalul maior de gardă superioară din armata rusă Johann Georg von Staedler. Mort în luptele dintre ruși și turci la Râmnic, a fost adus și înmormantat în cimitirul ctitoriei sale de la Iași. Din anul 1945 lăcașul a fost încredințat parohiei Toma Cozma, care a amenajat-o pentru credincioșii ei, cu hramul Sf. Mucenic Mina, prăznuit la 11 noiembrie.
Biserica Sfântul Mina din Iași () [Corola-website/Science/318088_a_319417]
-
bisericii din centru, a fost construit între 1826-1827 din fondurile proprii ale ctitorului, episcopul greco-catolic Samuil Vulcan. Între 1834-1835 corpul de clădire a fost prelungit și ambele parți supraetajate (imobilul construit de episcopul Vulcan ajungând la 36 de încăperi). La ctitoria vulcaniană s-au adăugat, de către episcopul Mihail Pavel, rând pe rând între 1887-1888, corpul de o parte și alta a celei de-a doua poartă, tot între 1887-1888 de-a lungul afluentului Crișul Negru, Valea Nimăieștilor, corpul internatului pavelian (prelungit
Colegiul Național „Samuil Vulcan” din Beiuș () [Corola-website/Science/318347_a_319676]
-
gimnastică peste care între 1914-1920 episcopul Demetriu Radu mai adaugă două nivele) ceea ce astăzi este demisolul internatului iar între 1899-1900 istorica sală de festivități și sport. Ultima componentă este construită de episcopul Valeriu Traian Frențiu între 1939-1941. Privită de sus ctitoria celor patru seamănă cu litera omega. În actul de fondare gimnaziul din Beiuș era gimnaziu confesional de patru clase, iar la 5 februarie 1835 este completat la șase clase (gimnasium maius). În anii școlari 1851/52 - clasa a VII-a
Colegiul Național „Samuil Vulcan” din Beiuș () [Corola-website/Science/318347_a_319676]
-
de "stânjenul lui Știrbei vodă". "Stânjenul lui Șerban vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Pentru a păstra neschimbată în timp mărimea stânjenului stabilită de domnie, acesta a fost folosit la dimensionarea coloanelor din porticul Mănăstirii Cotroceni, ctitoria domnitorului. În măsură modernă "stânjenul lui Șerban vodă" păstrat la Mănăstirea Cotroceni avea 1,962 m. Stânjenul lui Șerban vodă a fost cel mai adesea folosit, până la introducerea sistemului metric. "Stânjenul lui Constantin vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
puncte de vedere mai mult sau mai puțin contradictorii pe această temă. Astfel, dacă listele oficiale înregistrează această biserică ca fiind edificată în secolul XVIII, alte surse plasează construirea bisericii în a doua jumătate a secolului al XVII-lea atribuind ctitoria ei unuia dintre cei mai de seamă copiști români din zona Bihorului - Popa Ursu din Cotiglet. Bisericuța din Cotiglet are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și este înregistrată ca biserică de lemn în noua listă a monumentelor istorice sub
Biserica de lemn din Cotiglet () [Corola-website/Science/319218_a_320547]
-
valențele sale istorice, arhitecturale și culturale exemplare și îndrăznețe. este ridicată din bârne de stejar, fățuite, încheiate în cheotori bisericești în coadă de rândunică. Structura aceasta este cercuită și tencuită pe din afară și pe dinăuntru, dând impresia voită de ctitorii de la 1887 a unei biserici de zid. La colțurile fațadei de vest apar chiar două turnulețe de zid iar profilul în consolă al streașinii este de asemenea zidit din cărămidă. Întreaga acoperire interioară este executată din nuiele împletite, susținută pe
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
află icoane împărătești pictate pe lemn de către renumitul zugrav Voicu din Pitești: „Maica Domnului cu Pruncul” (1845), „Iisus Hristos Atotțiitorul” (1845), „Sfântul Mihail și Sfântul Nicolae” (1848) ș.a. Mărturie elocventă a artei crucerilor din zonă, biserica de lemn din Drăganu-Olteni, ctitoria luminatului dascăl Ilie, relevă capacitatea creatoare a oamenilor care și-au ctitorit viața în spațiul mioritic al Argeșului.
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu reușita reprezentare a Blagoveșteniei, pe fond arhitectonic, a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]