1,390 matches
-
fost numit „cel Rău”, el a făcut totuși danii către sfintele lăcașuri. Și mai mult chiar, a zidit „mănăstirea din łarină”... Ce ai de spus? N-am să zic altceva decât ceea ce a spus cronicarul Grigore Ureche, care, vorbind de ctitoria lui din țarina Iașilor, spune: „Socoti că, după atâtea răutăți ce făcuse, să să apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie osindă. Și s-au apucat în anii 7102 (1593-1594), de au făcut mănăstire în țarina
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vânzoleală-i acolo? Și, ca să-ți dovedesc, sfințite, că nu mă laud, am să-ți spun că de peste Ulița Chervăsăriei ne privea biserica Sfântul Lazăr, ridicată din cărămidă la 1785 de Sandu și Luca Grigorie, pe locul alteia din lemn, ctitorie din 1703-1704 a lui Mihai Racoviță voievod și care a fost arsă de turci. Eu aș mai spune că unele mănăstiri aveau chervăsăria lor, încuviințată de voievozi, și care luau vamă doar pe anumite mărfuri. Bănuiesc că întrebarea cu Chervăsăria
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
seamă că ne aflăm pe dealul Aroneanului. Privind în jur cu interes, ca și cum ar fi căutat un anume lucru, călugărul s-a oprit: Pe aici pe undeva a fost mănăstirea Ugireni sau „La Greci”, cum s-a numit mai târziu ctitoria din 1561 a lui Alexandru Lăpușneanu voievod, despre care am mai vorbit... Despre această mănăstire am aflat dintr-o danie făcută de Petre Șchiopu voievod în aprilie 1584 (7092), când vodă spunea: „Am dat și am înlesnit a noastră mănăstire
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vorbea despre sfârșitul lui Miron Barnovschi vodă care, în scurtele lui domnii (1626-1629, 1633) a zidit mai multe biserici decât alți domni în zece ani!... În 1633, înainte de decapitare, și-a facut testamentul. Deși a dorit să fie înmormântat în ctitoria sa, mănăstirea Dragomirna, din spusele lui Paul de Alep aflăm că Vasile Lupu voievod - fostul său adversar în lupta pentru domnie - i-a adus trupul la Iași și l-a înmormântat în biserica Barnovschi din Iași. Același Paul de Alep
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am gândit eu? Numai că îmi ghicește gândurile. Și asta nu se întâmplă pentru prima oară...” Călugărul a tușit și mi-a zâmbit ghiduș... Apoi din întâmplare mă gândeam la același lucru ca și tine... Adică la... la Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu voievod. Ridicată între anii 1637-1639 și sfințită la 6 mai 1639 - m-am grăbit eu să continui gândul bătrânului. Și ctitorul - așa cum au făcut toți ziditorii de sfinte lăcașuri - s-a grăbit s-o înzestreze cu bunuri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
soarele se rostogolește încet dar sigur spre asfințit? Ce-ar fi să tragem o fuguță - imaginară, bineînțeles - până la mănăstirea Hlincea? Parcă și mie îmi umbla prin minte același lucru. Și, ca să nu lungim vorba, să spunem că această mănăstire este ctitoria din 1574 a Mariei, fiica voievodului Petru Șchiopu, împreună cu soțul ei, Zottu Tzigara, fost mare spătar și mare vistier. La terminarea ei, mănăstirea a devenit - cum se întâmpla cu toate mănăstirile vremii - metoh al mănăstirii Dionisiate din sfântul Munte. Rezultatul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cuvinte, profitau de buna credință a bieților călugări din mănăstirile Moldovei! Dacă-i să judecăm drept, călcau cu nerușinare și pe naivitatea drepților voievozi ai Moldovei! Maria Zottu însă, ca orice bun creștin, restaurează mănăstirea, dar o închină mănăstirii Galata, ctitoria tatălui său. Această mănăstire s-a bucurat totuși mereu de atenția voievozilor moldoveni. Așa se face că la 23 martie 1659 (7167) Gheorghe Ghica voievod întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra satului Frățileni pe Prut, cu bălți de pește și cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o pistrea. Mai departe e ușor de priceput... Pornim la drum. Nu după multă vreme, am ajuns pe creasta dealului Cetățuii. Ne oprim. Îmi rotesc privirea începând de la semeața Repede, mătur apoi valea Nicolinei cu o prelungă privire asupra Galatei - ctitoria lui Petru Șchiopu voievod - îmi cațăr vederea pe dealul Copoului, cu alunecare aproape involuntară asupra mănăstirii „din łarină”, zidire a lui Aron Vodă. De aici pornesc să urmăresc valea Holbocii și în scurtă vreme mă opresc în piscul Păunului... Încărcat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai puteau închina și către mănăstiri autohtone. Așa a făcut Constantin Duca voievod la 11 aprilie 1694 cu mănăstirea Hlincea, pe care o ia de la mănăstirea Galata și o închină mănăstirii Cetățuia. Vodă a socotit că astfel întărește mănăstirea Cetățuia, ctitorie a tătâne-său. Tot Constantin Duca voievod dăruiește în 1703 mănăstirii Cetățuia „un vad de moară din jos de Balica”. Asta ar însemna la sud de mănăstirea Frumoasa. Dacă îți mai amintești, am mai vorbit noi despre unii care s-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirea Sfântul Ioan Gură de Aur sau Zlataust, cum i se mai spune. Dacă asta ți-i dorința, eu nu m-oi pune de-a curmezișul și de la început aș spune că biserica din piatră, așa cum o vedem astăzi, este ctitoria voievodului Gheorghe Duca. Apoi faptul este adeverit și de cele ce se pot citi pe zidul dinspre amiază: „Această sfântă mănăstire s-au făcut de Io Duca Voievod cu Doamna sa Anastasia, cu fiul seu iubit Io Constantin Voievod, cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost ridicată de Măria Sa Ștefan la 1496, fiind închinată oștenilor care au căzut în războiul de la Valea Albă, din 1476. N-a avut răgaz până atunci. Trecuseră 20 de ani de la încleștare până când Domnul a găsit puțină tihnă pentru această ctitorie unică în lume. Au adunat oasele albite de zăpezi prin pădure, au săpat două gropi în care le-au așezat. Nu mai știa nimeni dacă erau creștini sau musulmani. Deasupra craniilor, s-a înălțat altarul. Naosul stă acum pe umerii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Mare, ne trimite ajutor”, povestește maica stareță Acachia Căuș. Și parcă nici eu n-am venit aici în van... Biserica Mariei Magdalena și crucea de nucă Ionică ne duce apoi spre Schitul de la Țibucani, care ține de Mânăstirea Secu. Este ctitoria spătarului Iordache Cantacuzino Delianu, de la anul 1774. Părintele Arsenie, starețul lăcașului, ne primește cu drag în camera de oaspeți. Ne îmbie cu pască și cu puțină apă de foc. Era un rachiu cum nu mai băusem nicăieri. “Ce i-ați
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Atena exista dincolo de ziduri ca Atenă a spiritului, ca transplant de memorie care întemeiază o nouă formă de viață a memoriei. Dincolo de ziduri exista și o formă de reunire în spirit a cetăților: amfictionia, un fel de guvern spiritual, de ctitorie colectivă a mai multor cetăți grupate în preajma unui sanctuar. Când diversitatea cetăților grecești se stinge și apar Filip și fiul său Alexandru ca să alcătuiască o națiune uniformă, se stinge și puterea fecundă a spiritului de a se putea expatria și
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Sunt născut la 16 ianuarie 1934 în comuna istorică Arbore, județul Suceava, în casa bunilor gospodari Toader și Floarea, care aveau o gospodărie mare chiar lângă renumită biserică monument istoric a hatmanului Luca Arbore. Ctitoria hatmanului Sucevei care a rezistat trecerii veacurilor, este una dintre cele cinci biserici pictate în exterior din Bucovina și face parte din patrimoniul UNESCO, ea m-a impresionat de când eram copil, fiind altfel decât celelalte biserici. Școală primară de 4
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93301]
-
deosebire la contactul unităților deluroase cu unitățile montane. Câteva areale se detașează prin prezența unor mânăstiri cu istorie îndelungată, ce atrag importante fluxuri de turiști: a) Nordul Moldovei (jud. Suceava) areal celebru prin prezența frescelor exterioare. Se remarcă: mânăstirea Voroneț (ctitorie a lui Ștefan cel Mare), unde culoarea dominantă este albastru; mânăstirea Moldovița, unde este pregnant galbenul; mânăstirea Humor unde predomină roșu; mânăstirile Sucevița și Arbore unde domina verdele. Frumusețea frescelor exterioare și vechimea lor a făcut ca aceste mânăstiri să
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Frumusețea frescelor exterioare și vechimea lor a făcut ca aceste mânăstiri să intre în patrimoniul UNESCO. La acestea se adaugă: Mânăstirea Bogdana din Rădăuți, prima construcție din piatră din Moldova, păstrată până azi în forma ei originală; Mânăstirea Putna, prima ctitorie a lui Ștefan cel Mare, unde se găsește și mormântul marelui domnitor; Mânăstirea Dragomirna, cea mai înaltă din Moldova (42 metri) ș.a.. b) Subcarpații Moldovei (jud. Neamț), unde se remarcă mânăstirile Neamț (construită de Alexandru cel Bun), Agapia (pictată de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Neamț (construită de Alexandru cel Bun), Agapia (pictată de Nicolae Grigorescu), Văratec, Secu, Bistrița, Petru Vodă ș.a. c) Subcarpații Getici, unde cele mai cunoscute sunt mânăstirile Tismana, Horezu (construită de Constantin Brâncoveanu), Cozia (construită de Mircea cel Bătrân) și Curtea de Argeș (ctitoria lui Neagoie Basarab). Sighișoara - studiu de caz Sighișoara este o cetate medievală, cu ansambluri arhitectonice în stil gotic rural, renascentist și baroc. Situată la 90 de km de Sibiu (pe drumul E14) și 116 km de Brașov, între două dealuri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Baciu, Piatra Lată, Turnu Sihăstria, Piatra Lăcrimată, Ana, Clăia lui Miron, Dochia); stațiune climaterică Durău ș.a.. Lacul Izvorul Muntelui, cu amenajări turistice pentru cazare și agrement (schi nautic, plimbări cu vaporașul); mânăstirile de pe Valea Bistriței, aval de Bicaz, precum: Bistrița (ctitorie al lui Alexandru cel Bun), Bisericani, Pângărați, cele de la poalele Munților Stânișoara (Agapia, Văratic, Horaița) și altele, la fel de apreciate pentru vechimea pieselor de muzeu (de exemplu, Secu, Sihăstrie, Neamț, Petru-Vodă) ș.a. Parcul Național Vânători - Neamț, în bazinele văilor Neamț și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pot să fiu victima unui impetus nestăvilit, să fiu traversat de un neobosit elan al depășirii, în așa fel încît nimic să nu mi se pară îndeajuns de vast pentru a umple ambiția proiectelor mele. Pot să vreau să fac ctitorii cu nemiluita și vastitatea proiectului și a preluării în proiect să meargă de la "mine" și de la "altul" până la "mulți" și până la omenirea toată. Pot să doresc un cântec vast cât lumea și lumea să îmi pară mică pentru nesațul eului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
regăsesc aceeași înclinare a soarelui și aceeași lumină. Stăm acolo o jumătate de oră și sporovăim pe marginea minimei condiții ambientale a marilor fapte culturale. (Mi-aduc brusc aminte că ieri, pe drumul spre Șanta, Noica mărturisea că "ar face ctitorii culturale cu nemiluita".) Ne-ar trebui o ieșire din vâltoarea sterilă a Bucureștiului. Petru pleacă cu mașina la 130 și îl îmbrățișează pe Noica în stilul lui fals-entuziast. Îi promite, pus la punct, manuscrisul Norilor, pentru 7 noiembrie. Noica urmează
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
desfășoare nestingherit destinul), care-și petrecuse vârsta maturității în domiciliu obligatoriu și în închisoare (scriind, în tot acest răstimp, fără încetare, cu gândul, poate, că nu-și va vedea niciodată vreun rând publicat), omul acesta care ar fi făcut altminteri "ctitorii cu nemiluita" și care, ieșind din recluziune, ceruse permisiunea de a deveni antrenorul cultural al celor tineri, omul acesta care ajunsese, la peste 70 de ani, un reper cultural al țării și care polarizase în juru-i iubirile și urile cărturarilor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ascunsă, proaspătă și uitată: a muzicii, a caselor, a figurilor umane. Apoi, deschizând televizorul, o emisiune întreagă despre el, un film cu vernisaje, cu locurile unde picta, cu mai vechi interviuri luate unor prieteni sau unor critici de artă, cu ctitoria lui de la Muzeul Țăranului. Ce repede devenim arhivă! În cazul în care ajungem să "supraviețuim", supraviețuim așa, ca arhivă. Când și când, la o dată rotundă (ani de la naștere sau moarte), lumea își aduce aminte de noi și apasă pe acest
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sunt necesare următoarele lucrări: schimbarea tâmplăriei interioare, modernizarea grupurilor sanitare, zugrăvit, recondiționarea pardoselii (rășină epoxidică sau linoleum); - restaurarea picturii Parohiei “Sfântul Gheorghe”, Mirăuți, sediul Suceava, obiectiv istoric categoria A; - restaurarea bisericii “Sfânta Înviere”, Suceava. Biserica este monument istoric realizat sub ctitoria doamnei Elena Rareș în anul 1551. Este necesară schimbarea acoperișului cu evazarea streșinei pentru evitarea infiltrațiilor și a igrasiei precum și înlocuirea învelitorii cu tablă de cupru. - realizarea unui birou de informații cultural religioase. Se dorește realizarea în imediata apropiere a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
premiat la Cannes ș.a. ș.a. * Primul Cetățean de onoare al comunei Podu Turcului, județul Bacău (aprilie 2011). ,,Pacea" de la Cozia cu promisiunile ei Vreme foarte bună pentru excursii, defileul Oltului era îmbietor. Eram cu familia și intenționam să revedem vestita ctitorie domnească cu ,,Umbra lui Mircea. La Cozia” (Gr. Alexandrescu), dar era o aglomerație de poliție și așa de multe persoane oficiale printre care l-am abordat pe Dudu Ionescu, ministrul de interne. Mi-am pus ecusonul de ziarist și am
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Obiecțiile de ordin economic (cheltuială prea mare în vremuri de criză, amânarea restaurării multor monumente religioase aflate în ruină, puținătatea inițiativelor de protecție socială venite din partea bisericii etc.) ar putea primi un răspuns la îndemână: și marile catedrale occidentale, și ctitoriile voivozilor români s-au înălțat într-un ev mediu apăsat de conflicte militare distrugătoare, de epidemii catastrofale și sărăcie endemică. Imperativul încadrării în tradiția arhitecturii religioase de la noi nu pare să fi influențat alegerea actualei soluții, conform părerii mai multor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]